Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hiˈo nei Iehova ia tatou no to tatou maitai

Te hiˈo nei Iehova ia tatou no to tatou maitai

Te hiˈo nei Iehova ia tatou no to tatou maitai

“Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.”—PAR. 2, 16:9.

1. No te aha Iehova e hiˈopoa ˈi ia tatou?

 O IEHOVA te Metua tia roa. Ua ite maitai oia i to tatou huru e to tatou “mau manaˈo.” (Par. 1, 28:9) Aita râ oia e hiˈopoa maira ia tatou no te tapao i ta tatou mau hapa. (Sal. 11:4; 130:3) Te hinaaro nei râ oia e paruru ia tatou ma te here i te mau mea atoa o te nehenehe e haafifi i to tatou taairaa e oia e e faaino i to tatou tiairaa i te ora mure ore.—Sal. 25:8-10, 12, 13.

2. Te faaetaeta nei Iehova ia vai ma?

2 E Atua mana hope o Iehova e te ite nei oia i te taata atoa. No tera tumu e nehenehe ai o ˈna e tauturu i to ˈna mau taata taiva ore ia tiaoro noa ˈtu ratou ia ˈna, e e nehenehe oia e paturu ia ratou i roto i te ati. “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna,” ta te Paraleipomeno 2, 16:9 ïa e parau ra. A tapao na e te faaetaeta nei Iehova i te feia e tavini nei ia ˈna ma to ratou aau atoa, te hoê aau viivii ore e te haavare ore. Aita oia e tâuˈa ra i te feia aau piti aore ra haavarevare.—Ios. 7:1, 20, 21, 25; Mas. 1:23-33.

A haere e te Atua

3, 4. Eaha te auraa e ‘haere e te Atua,’ e eaha te mau hiˈoraa o te Bibilia te haamaramarama mai?

3 No e rave rahi, aita roa ˈtu ratou e tiaturi ra e te faatia ra te Atua Poiete o to tatou ao nui ia haere te taata e oia i te auraa pae varua. Tera mau râ ta Iehova e hinaaro nei ia tatou. I te mau tau bibilia, ua au to Enoha e to Noa “haerea i te Atua.” (Gen. 5:24; 6:9) Ua “itoito maite atura [Mose] i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.” (Heb. 11:27) Ua haere haehaa te arii Davida na pihai iho i to ˈna Metua i te raˈi ra. Ua parau oia e: “Tei tau rima atau [Iehova], e ore au e aueue.”—Sal. 16:8.

4 Parau mau, eita tatou e nehenehe e tapea mau i te rima o Iehova e e haere mau e oia. E nehenehe râ tatou e haere taipe e oia. E nafea ïa? Ua papai te fatu salamo Asapha e: “E tia . . . vau ia oe ra; e na to rima atau i mau mai ia ˈu. E riro oe i te aratai ia ˈu i ta oe ra parau.” (Sal. 73:23, 24) Oia hoi, e haere tatou e o Iehova ia pee maite tatou i ta ˈna aˈoraa, o ta tatou e fanaˈo na mua roa na roto i ta ˈna Parau i papaihia e na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.”—Mat. 24:45; Tim. 2, 3:16.

5. E nafea to Iehova mata metua e vai noa ˈi i nia i to ˈna mau taata taiva ore, e mai te aha ïa to tatou huru?

5 No te mea te poihere nei Iehova i te feia e haere ra e oia, e vai noa to ˈna mata metua i nia ia ratou, ma te aupuru, te paruru e te haapii ia ratou. “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra,” ta te Atua ïa e parau ra. “E aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.” (Sal. 32:8) A ui ia oe iho: ‘Te ite ra anei au ia ˈu iho i te haere-taipe-raa ma te tapea i to Iehova rima, ma te faaroo i to ˈna paari e ma te taa e tei nia ia ˈu to ˈna mata î i te here? Te ohipa ra anei to ˈu ite-maite-raa e tei pihai iho o ˈna ia ˈu i nia i to ˈu mau manaˈo, ta ˈu mau parau, e ohipa? E ia hara vau, te ite ra anei au ia Iehova eiaha mai te hoê Atua atea e te etaeta, mai te hoê râ Metua mahanahana e te aroha o te hinaaro nei e tauturu i tei tatarahapa ia haafatata faahou atu ia ˈna?’—Sal. 51:17.

6. Eaha ta Iehova e nehenehe e rave hau aˈe i te hoê metua taata?

6 I te tahi mau taime, e nehenehe Iehova e tauturu ia tatou hou tatou e rave ai i te hoê haerea tia ore. Ei hiˈoraa, e nehenehe paha oia e ite e te haamata ra to tatou aau, tei nehenehe e haavare, i te hiaai i te mau mea tano ore. (Ier. 17:9) I roto i teie huru tupuraa, e nehenehe oia e ohipa oioi aˈe i te mau metua taata nei no te mea e nehenehe to ˈna “opani mata” e hiˈo i roto roa ia tatou, e tamata i to tatou mau manaˈo hohonu roa. (Sal. 11:4; 139:4; Ier. 17:10) A hiˈopoa na i te ohipa a te Atua i mua i te hoê tupuraa o te oraraa o Baruka, papai parau e hoa rahi o te peropheta Ieremia.

Te hoê Metua mau no Baruka

7, 8. (a) O vai o Baruka, e eaha te mau hinaaro tano ore i haamata paha i te tupu i roto i to ˈna aau? (b) Mea nafea Iehova i faaite ai e te haapeapea ra o ˈna no Baruka ei Metua?

7 E toroa papai parau to Baruka tei tavini ma te taiva ore e o Ieremia i roto i tei riro mai ei hopoia fifi—te faaiteraa ia Iuda i te mau haavaraa a Iehova. (Ier. 1:18, 19) I tera taime, ua haamata Baruka, melo paha no te hoê utuafare teitei, i te imi i “te maitai rahi” no ˈna iho. Peneiaˈe, ua haamata oia i te nounou i te tiaraa teitei no ˈna iho aore ra i te hiaai rahi i te taoˈa materia. Noa ˈtu eaha te tupuraa, ua ite Iehova e te tupu ra tera manaˈo atâta i roto i to Baruka aau. Ua parau oioi Iehova ia Baruka na roto i te arai o Ieremia e: “I parau na hoi oe e, Atae hoi au nei e! ua apiti atoa mai Iehova i te mihi i taua oto no ˈu nei; ua rohirohi au i to ˈu autâ-noa-raa, e aita o ˈu e faaearaa.” I reira te Atua i te na ôraa e: ‘Te imi ra oe i te maitai rahi na oe iho. Eiaha e imihia.’—Ier. 45:1-5.

8 Noa ˈtu e ua parau etaeta o ˈna ia Baruka, aita Iehova i riri atu, ua haapeapea mau râ oia ei Metua. Papu maitai, ua ite te Atua e aita to teie taata mau hinaaro e faaite ra i te hoê aau ino aore ra piˈo. Ua ite atoa Iehova e tei roto Ierusalema e Iuda i te mau mahana hopea, e aita oia i hinaaro ia hiˈa Baruka i tera taime ati. No te faahoˈi i ta ˈna tavini i te mea mau, ua haamanaˈo te Atua ia ˈna e ‘e hopoi mai Oia i te ino i nia i te taata atoa,’ ma te na ô â e e ora Baruka ia haa oia ma te paari. (Ier. 45:5) Te na ô mau ra te Atua e: ‘A ara i te ati e fatata maira Baruka. A haamanaˈo i te ohipa e fatata i te tupu i nia ia Iuda e ia Ierusalema tei î i te hara. A tapea i to taiva ore ia ora oe! E paruru vau ia oe.’ Ua putapû roa to Baruka aau i ta Iehova mau parau, no te mea ua faatitiaifaro oia i to ˈna manaˈo e ua ora mai oia i te haamouraa o Ierusalema, tei tupu 17 matahiti i muri aˈe.

9. E nafea outou e pahono ai i te mau uiraa e faahitihia ra i roto i te paratarafa?

9 A feruri maite ai outou i te aamu o Baruka, a hiˈopoa na i teie mau uiraa e irava: Te faaite ra te huru raveraa a te Atua i nia ia Baruka i te aha no nia ia Iehova e to ˈna huru i nia i ta ˈna mau tavini? (A taio i te Hebera 12:9.) No teie tau ati o ta tatou e ora nei, eaha ta tatou e nehenehe e huti mai i to te Atua aˈoraa ia Baruka e i to Baruka huru i mua i te reira? (A taio i te Luka 21:34-36.) Ma te pee ia Ieremia, e nafea te mau matahiapo Kerisetiano e faaite ai i to Iehova haapeapea no ta ˈNa mau tavini?—A taio i te Galatia 6:1.

E itehia to te Metua here i ǒ te Tamaiti

10. Mea nafea Iesu i faaineinehia ˈi no te amo i to ˈna tiaraa Upoo o te amuiraa Kerisetiano?

10 I te tau hou te Kerisetianoraa, ua faaitehia to Iehova here no to ˈna nunaa na roto i te mau peropheta e te tahi atu mau tavini haapao maitai. I teie nei mahana, te ite-maitai-hia ra to Iehova here i ǒ Iesu Mesia, te Upoo o te amuiraa Kerisetiano. (Eph. 1:22, 23) I roto hoi i te buka Apokalupo, te faahohoˈahia ra Iesu ei Arenio ‘e hitu mata, oia na varua o te Atua toohitu i tono haerehia na te ao atoa nei.’ (Apo. 5:6) Oia mau, ma te faatoroahia e te varua moˈa taatoa o te Atua, e haroaroaraa tia roa ïa to Iesu. E ite atoa o ˈna eaha to roto roa ia tatou, e aore roa e mea te ore e itehia e a ˈna.

11. Eaha te tuhaa ta te Mesia e rave ra, e e nafea to ˈna huru i nia ia tatou e faaite ai i to to ˈna ra Metua?

11 Mai ia Iehova, e ere hoi Iesu i te hoê mutoi o te tamoemoe ra mai te raˈi mai. Te hiˈopoa nei oia ia tatou mai te hoê metua î i te here. Te haamanaˈo maira te hoê iˈoa toroa o Iesu, “te Metua no te ui a muri atu,” i te tuhaa ta ˈna e rave no te horoa i te ora mure ore i te feia atoa e faatupu ra i te faaroo ia ˈna. (Isa. 9:6) Hau atu â, ei Upoo o te amuiraa Kerisetiano, e nehenehe te Mesia e turai i te mau Kerisetiano feruriraa paari i te pae varua e te aau tae, te mau matahiapo iho â râ, ia tamahanahana aore ra ia aˈo i te feia e hinaaro ra.—Tes. 1, 5:14; Tim. 2, 4:1, 2.

12. (a) Eaha ta te mau rata i na amuiraa e hitu i Asia Iti e faaite ra no nia ia Iesu? (b) E nafea te mau matahiapo e faaite ai i to te Mesia huru i nia i te nǎnǎ a te Atua?

12 Te itehia ra to te Mesia anaanatae rahi i te nǎnǎ i roto i ta ˈna mau rata i te mau matahiapo o na amuiraa e hitu i Asia Iti. (Apo. 2:1–3:22) I roto, te faaite ra Iesu i to ˈna ara-maite-raa i te ohipa e tupu ra i roto i te amuiraa taitahi e te rahi o to ˈna anaanatae i ta ˈna mau pǐpǐ. Na reira atoa i teie mahana—hau atu â râ—i te mea e te tupu ra te orama o te Apokalupo i te roaraa o “te mahana o te Fatu.” a (Apo. 1:10) E ite-pinepine-hia to te Mesia here na roto i te mau matahiapo, o te tavini nei ei tiai mamoe pae varua o te amuiraa. E nehenehe oia e turai i teie mau ô “taata” ia tamahanahana, ia faaitoito, aore ra ia aˈo ia hinaarohia. (Eph. 4:8; Ohi. 20:28; a taio i te Isaia 32:1, 2.) Te faariro ra anei oe i ta ratou mau tutavaraa ei faaiteraa i to te Mesia anaanatae ia oe iho?

Te tauturu i te tau au

13-15. E nafea paha te Atua e faaoti ai i te pahono i ta outou mau pure? A horoa i te tahi mau hiˈoraa.

13 Ua pure uˈana ê na anei oe no te ani i te tauturu e ua pahonohia ˈtu na roto i te haereraa mai te hoê Kerisetiano feruriraa paari i te pae varua e faaitoito ia oe? (Iak. 5:14-16) Aore ra ua tae mai te tauturu na roto i te hoê haamaramaramaraa i orerohia i te hoê putuputuraa Kerisetiano aore ra i taiohia e oe i roto i ta tatou mau papai. E pinepine Iehova i te pahono i te mau pure na roto i teie mau ravea. Ei hiˈoraa, i muri iho i te oreroraa parau a te hoê matahiapo, ua haafatata te hoê tuahine ia ˈna, ua roohia oia i te tahi ohipa tano ore roa tau hebedoma hou te oreroraa. Aita râ oia i autâ no to ˈna fifi, ua faaite oia i to ˈna mauruuru rahi no te tahi mau manaˈo bibilia i vauvauhia ˈtu. Ua tano te reira no ˈna e ua tamahanahana rahi ia ˈna. Ua oaoa roa oia i te taeraa ˈtu i tera putuputuraa!

14 No nia i te tauturu e noaa na roto i te pure, a feruri na i te hiˈoraa o na taata mau auri e toru tei ite i te parau mau bibilia i te fare tapearaa e tei riro mai ei feia poro bapetizo-ore-hia. No te tahi ohipa haavî uˈana i tupu, ua ere te feia mau auri atoa o tera vahi e rave rahi fanaˈoraa taa ê. Ua tupu atura te hoê orureraa. Ua faaoti te feia mau auri e ia oti i te tamaa ia poipoi aˈe, eita ratou e faahoˈi i ta ratou mau mereti no te patoi atu. Tei mua teie e toru taata poro bapetizo-ore-hia i te hoê maitiraa fifi. Mai te peu e e turu ratou i te orureraa, e ofati ïa ratou i te aˈoraa a Iehova i roto i te Roma 13:1. Ia ore ratou e amui atu, e nehenehe te feia mau auri hae e tahoo atu.

15 Ma te ore e nehenehe e tauaparau te tahi i te tahi, ua pure teie na taata e toru ia noaa te paari. I te poipoi i muri iho, ua ite ratou tootoru atoa e ua maiti ratou i te hoê â ravea—aita ratou i farii e tamaa i te poipoi. Ia hoˈi mai te mau tiai no te ohi i te mau mereti, aita ïa ta teie na taata e toru e mereti. Ua oaoa mau â ratou i te mea e tei pihai iho Tei “faaroo i te pure” ia ratou!—Sal. 65:2.

A hiˈo i te tau a muri aˈe ma te tiaturi

16. Mea nafea te pororaa e faaite ai e te anaanatae ra Iehova i te feia e au i te mau mamoe?

16 O te pororaa i te ao atoa nei te tahi atu haapapuraa i to Iehova anaanatae i te feia aau haavare ore, noa ˈtu te vahi o ta ratou e ora ra. (Gen. 18:25) E nehenehe Iehova e aratai i ta ˈna mau tavini, mea pinepine ma te faaohipa i te mau melahi, i te feia e au i te mau mamoe, noa ˈtu e te ora ra ratou i te mau vahi aitâ te parau apî maitai i tae atura. (Apo. 14:6, 7) Ei hiˈoraa, na roto i te hoê melahi, ua aratai te Atua ia Philipa, te hoê taata poro evanelia o te senekele matamua, ia haere e farerei i te hoê taata toroa Etiopia e ia haamaramarama ia ˈna no nia i te mau Papai. Eaha tei tupu? Ua farii teie taata i te parau apî maitai e ua riro oia ei pǐpǐ bapetizohia a Iesu. bIoa. 10:14; Ohi. 8:26-39.

17. No te aha eiaha roa tatou ia ahoaho roa i te tau a muri aˈe?

17 A piri noa ˈi teie faanahoraa o te mau mea i to ˈna hopea, e tamau â te “mau mea no te pohe” i tohuhia. (Mat. 24:8) Ei hiˈoraa, e maraa roa paha te moni o te maa no te rahi o te taata, no te mau vero uˈana, aore ra no te huru papu ore o te faanavairaa faufaa. E mea fifi roa paha ia roaa te ohipa, e e faahepohia paha te feia rave ohipa ia haa e rave rahi roa hora. Noa ˈtu te huru tupuraa, eiaha te feia e tuu ra i te mau faufaa pae varua i te parahiraa matamua e e tapea ra i te ‘mata maitai,’ e tiatonu ra i te hoê fa, e ahoaho roa. Ua ite ratou e te here ra te Atua ia ratou e e haapao maitai oia ia ratou. (Mat. 6:22-34) A feruri na, ei hiˈoraa, mea nafea Iehova i haapao ai ia Ieremia i te tau o te hopea arepurepu o Ierusalema i 607 H.T.T.

18. Mea nafea Iehova i haapapu ai i to ˈna here ia Ieremia i te haaatiraahia Ierusalema?

18 I te pae hopea o te haaatiraa a to Babulonia ia Ierusalema, ua tapeahia o Ieremia i roto i te aumoa o te tapearaa. E nafea ïa e noaa ˈi ta ˈna maa? Ahiri e taata tiamâ o ˈna, e nehenehe ïa o ˈna e imi i te maa. Ua taai-roa-hia râ to ˈna ora i te feia tapiri, mea riri roa hoi na te rahiraa ia ˈna! Ua tiaturi Ieremia eiaha i te taata i te Atua râ o tei fafau e haapao ia ˈna. Ua faatupu anei Iehova i ta ˈna parau? Oia mau! Na ˈna i haapao i te reira ia noaa ia Ieremia i te mahana atoa “te pane hoê . . . e ia hope roa te mau pane o te oire i te pau.” (Ier. 37:21) Ua ora mai Ieremia, e oia atoa o Baruka, o Ebeda-Meleka, e te tahi atu i tera tau oˈe, maˈi e pohe.—Ier. 38:2; 39:15-18.

19. A hiˈo ai tatou i te tau a muri aˈe, eaha ta tatou faaotiraa papu e tia ˈi?

19 Oia mau, ‘tei te feia parau-tia to Iehova ra mata, e tei ta ratou pure to ˈna tariˈa.’ (Pet. 1, 3:12) Te oaoa ra anei oe i te tiai-maite-raa to oe Metua i te raˈi ia oe? Te ite ra anei oe i te mǎtaˈu ore e te hau ma te taa e tei nia ia oe to ˈna mata no to oe maitai? A faaoti papu ïa i te haere tamau e te Atua—noa ˈtu eaha te huru tupuraa a muri aˈe. E nehenehe e papu ia tatou e e vai noa to Iehova mata metua i nia i to ˈna mau taata taiva ore.—Sal. 32:8; a taio i te Isaia 41:13.

[Nota i raro i te api]

a Noa ˈtu e e tano te mau rata na mua roa no te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia, e nehenehe atoa râ e tano no te mau tavini atoa a te Atua.

b E nehenehe e itehia te tahi atu hiˈoraa no nia i te aratairaa a te Atua i roto i te Ohipa 16:6-10. I reira, te taio ra tatou e ua ‘tapeahia’ Paulo e to ˈna mau hoa ‘e te varua maitai,’ aore ra moˈa, eiaha ia poro i Asia e i Bitunia. Ua faauehia râ ratou e rave i te ohipa i Makedonia, i reira ua farii e rave rahi taata haehaa i ta ratou pororaa evanelia.

E nehenehe anei outou e faataa?

• E nafea tatou e faaite ai e te ‘haere ra tatou e te Atua’?

• Mea nafea Iehova i haapapu ai i to ˈna here ia Baruka?

• Ei Upoo o te amuiraa Kerisetiano, e nafea Iesu e faaite ai i te mau huru maitatai o to ˈna Metua?

• E nafea tatou e nehenehe ai e faaite e te tiaturi nei tatou i te Atua i teie tau ati?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Mai ia Ieremia e ia Baruka, e faaite te mau matahiapo Kerisetiano i to Iehova haapeapearaa i teie tau

[Hohoˈa i te api 16]

E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou i te tau au?