Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tamata ra to Iehova “opani mata” i te taata atoa

Te tamata ra to Iehova “opani mata” i te taata atoa

Te tamata ra to Iehova “opani mata” i te taata atoa

“Te tamata maira to [Iehova] opani mata i te tamarii a te taata nei.”—SAL. 11:4.

1. Mea au na tatou teihea mau huru taata?

 EAHA to outou manaˈo i te mau taata o te anaanatae mau ra ia outou? Ia ui atu outou, e horoa mai ratou i te hoê manaˈo haavare ore. Ia hinaaro outou i te tauturu, ua ineine ratou i te tauturu. Ia hinaaro outou i te aˈoraa, e horoa ratou i te reira ma te here. (Sal. 141:5; Gal. 6:1) Eita anei outou e au i teie mau huru taata? Mai tera hoi te huru o Iehova e ta ˈna Tamaiti. Inaha, ua hau aˈe to raua anaanatae ia outou i to te taata atoa, e e manaˈo turai miimii ore roa to raua; te hinaaro nei raua e tauturu ia outou ia ‘rave outou i te ora mure ore.’—Tim. 1, 6:19; Apo. 3:19.

2. Eaha te rahi o to Iehova anaanatae i ta ˈna mau tavini?

2 Ua faaite te papai salamo Davida i te rahi o to Iehova anaanatae ia tatou i te na ôraa e: “Te hiˈo maira to [Iehova] mata; e te tamata maira to ˈna opani mata i te tamarii a te taata nei.” (Sal. 11:4) Oia mau, aita Iehova e hiˈo noa maira ia tatou; te tamata nei oia ia tatou. Ua papai atoa Davida e: “Ua tamata oe i tau aau, ua hiˈo mai oe ia ˈu i te rui . . . Aita e parau ino i itea ia oe.” (Sal. 17:3) Ua ite maitai Davida i te rahi o to Iehova anaanatae ia ˈna. Ua ite oia e ia manaˈo ino noa aore ra ia faatupu oia i te hoê aau ino, e haamauiui ïa o ˈna ia Iehova e e roohia o ˈna i to ˈNa mauruuru ore. E mea mau anei o Iehova no outou mai no Davida ra?

E hiˈo Iehova i te aau

3. E nafea Iehova e faaite ai i te hoê huru faito noa i mua i to tatou huru tia ore?

3 O te huru o roto o te taata—o vai mau na tatou i roto i to tatou aau—ta Iehova e anaanatae na mua roa. (Sal. 19:14; 26:2) Ma te here, aita o ˈna e haapao ra i te mau hapa rii. Ei hiˈoraa, i to Sara, te vahine faaipoipo a Aberahama, hunaraa i te parau mau i te hoê melahi tei rave i te tino taata, ua ite maitai te melahi e ua mǎtaˈu oia e ua haama, no reira oia i aˈo rii noa ˈtu ai. (Gen. 18:12-15) I to te patereareha Ioba ‘faatiaraa ia ˈna iho, aore i te Atua,’ aita Iehova i faaea i te haamaitai ia ˈna, ua ite oia e ua mauiui roa Ioba i te rima o Satani. (Ioba 32:2; 42:12) Aita atoa Iehova i inoino i te faaite-roa-raa te vahine ivi no Zarephate i to ˈna manaˈo i te peropheta Elia. Ua taa i te Atua to ˈna mauiui rahi i te poheraa ta ˈna tamaiti otahi.—Arii 1, 17:8-24.

4, 5. Mea nafea Iehova i tâuˈa maite ai ia Abimeleka?

4 No te mea e hiˈopoa Iehova i te aau, ua haapao maitai atoa oia i te feia tiaturi ore. A hiˈo na i ta ˈna mau haaraa e o Abimeleka, te arii Philiseti o te oire o Gerara. Aita Abimeleka i ite e mea faaipoipo Aberahama raua o Sara, ua tii atura oia ia Sara ia riro mai ei vahine na ˈna. Hou râ Abimeleka i rave atu ai ia ˈna, ua parau atu Iehova na roto i te hoê taoto e: “Oia ïa, ua ite au e aore to aau i opua i te hara, i ta oe i rave nei, i tapea ˈˈe ai hoi au ia oe, ia ore oe ia hara ia ˈu nei; no reira hoi au i ore i tuu atu ai ia rave atu oe ia ˈna: e tena na, a faahoˈi atu i te vahine a taua taata nei; e peropheta hoi oia, e na ˈna e pure ia oe, e e ora ïa oe.”—Gen. 20:1-7.

5 E nehenehe hoi Iehova e ohipa etaeta i nia ia Abimeleka, te hoê taata haamori i te mau atua haavare. Ua ite râ te Atua e ua ohipa teie taata ma te haavare ore i taua taime ra. Ma te tâuˈa maite i te reira, ua faaite Iehova i te arii e nafea ta ˈna hapa e faaorehia ˈi e o ˈna ‘e ora ˈi.’ E ere anei tera te huru Atua ta outou e hinaaro e haamori?

6. Mea nafea Iesu i pee ai i to ˈna Metua?

6 Ua pee roa Iesu i to ˈna Metua, ma te haapao noa i te mea maitai e vai ra i roto i ta ˈna mau pǐpǐ e ma te ineine i te faaore i ta ratou mau hapa. (Mar. 10:35-45; 14:66-72; Luka 22:31, 32; Ioa. 15:15) Ua tu to Iesu huru e ta ˈna mau parau papaihia i roto i te Ioane 3:17: “Aore . . . te Atua i tono mai i ta ˈna Tamaiti i te ao nei e faahapa mai i to te ao, ia ora râ to te ao ia ˈna.” Oia, te here hohonu noa nei Iehova e Iesu ia tatou. E itehia te reira i roto i to raua hinaaro ia noaa ia tatou te ora mure ore. (Ioba 14:15) Te faataa ra teie here no te aha Iehova e tamata ˈi ia tatou, no te aha oia e hiˈo ai i te maitai i roto ia tatou, e no te aha oia e aˈo ai ia tatou ia au i ta ˈna e ite ra.—A taio i te Ioane 1, 4:8, 19.

Tamatahia ma te here

7. Ma teihea manaˈo turai e hiˈopoa ˈi Iehova ia tatou?

7 E mea hape roa ia manaˈo ia Iehova mai te hoê mutoi o te tamoemoe ra mai te raˈi mai ia hara tatou! O Satani te tihotiho ra e te pari ra ia tatou. (Apo. 12:10) Te pari atoa ra oia e e hinaaro iino to tatou e aita hoi! (Ioba 1:9-11; 2:4, 5) No nia i te Atua, ua papai te fatu salamo e: “Ahiri oe, e Iehova, e tapao na i te mau hara nei, o vai, e Iehova, te taata e mau?” (Sal. 130:3) Te pahonoraa i teie uiraa, aore roa ïa e taata! (Koh. 7:20) Te tiai nei râ Iehova ia tatou ma te mata aroha e te hamani maitai o te hoê metua haapao maitai o te hinaaro nei e paruru i ta ˈna mau tamarii eiaha ia pepe. Te faaara pinepine nei oia ia tatou no nia i to tatou mau huru tia ore e paruparu eiaha tatou ia roohia i te ati.—Sal. 103:10-14; Mat. 26:41.

8. E nafea Iehova e haapii ai e e aˈo ai i ta ˈna mau tavini?

8 E itehia to te Atua here na roto i te haapiiraa e te aˈo tei horoahia i roto i te mau Papai e i roto atoa i te maa pae varua e operehia ra e “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mat. 24:45; Heb. 12:5, 6) Te horoa atoa nei Iehova i te tauturu na roto i te amuiraa Kerisetiano e ta ˈna mau ô taata nei. (Eph. 4:8) Hau atu â, te ara maite nei Iehova no te ite te nafea ra tatou i mua i ta ˈna faaineineraa ei Metua e te imi nei oia i te tauturu atu â ia tatou. Te na ô ra te Salamo 32:8: “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra; e aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.” E mea faufaa mau ïa ia faaroo noa tatou ia Iehova! E titauhia ia vai haehaa noa tatou i mua ia ˈna, ma te farii e o ˈna to tatou Orometua e Metua î i te here.—A taio i te Mataio 18:4.

9. Eiaha tatou ia faatupu i teihea mau huru, e no te aha?

9 I te tahi atu pae, eiaha roa ei aau etaeta to tatou no te teoteo, te ereraa i te faaroo, aore ra no te mana “haavare o te ino” aore ra hara. (Heb. 3:13; Iak. 4:6) E pinepine teie mau huru i te haamata ia atuatu te hoê taata i te mau manaˈo e te mau hinaaro tia ore. E tae roa paha oia i te patoi atu i te aˈoraa tano o te mau Papai. Te mea ino roa ˈtu, e aˈa roa paha ta ˈna peu aore ra haerea ino a faariro atu ai o ˈna ia ˈna iho ei enemi no te Atua—te hoê tupuraa riaria mau! (Mas. 1:22-31) A hiˈo na ia Kaina, to Adamu e to Eva matahiapo.

Te hiˈo nei Iehova i te taata atoa e te ohipa nei ia au i te reira

10. No te aha Iehova i mauruuru ore ai i ta Kaina ô, e ua faaite Kaina i teihea huru?

10 I to Kaina raua Abela hopoiraa i te hoê ô ia Iehova, aita noa Oia i anaanatae i ta raua taoˈa horoa i to raua atoa râ manaˈo turai. Ma te ite i to raua aau, ua faaite te Atua i to ˈna mauruuru i ta Abela ô, horoahia ma te faaroo, i to ˈna râ mauruuru ore i ta Kaina, tei faaite i te ereraa i te faaroo. (Gen. 4:4, 5; Heb. 11:4) Aita râ Kaina i huti i te haapiiraa i teie tupuraa e aita i taui i to ˈna huru, ua riri roa ino râ oia i to ˈna teina.—Gen. 4:6.

11. Mea nafea Kaina i faaite ai i te hoê aau haavare, e eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai?

11 Ua ite Iehova i teie tupuraa atâta e ua paraparau ia Kaina ma te faatura, ma te faaara e ia rave o ˈna i te maitai, e faateiteiraa te itehia mai. Ma te peapea râ, aita Kaina i haapao i te aˈoraa a to ˈna Atua Poiete e ua taparahi pohe roa i to ˈna teina. Ua ite-atoa-hia te aau ino o Kaina i to ˈna pahonoraa ma te faatura ore i te uiraa a te Atua: “Teihea to teina o Abela?” Ua pahono atu Kaina e: “Aore au i ite; o vau anei te tiai i tau teina?” (Gen. 4:7-9) E mea haavare roa te aau e tae roa ˈtu i te oreraa e haapao i te aˈoraa no ǒ roa mai i te Atua! (Ier. 17:9) Ia huti ïa tatou i te haapiiraa i teie mau aamu e ia patoi oioi tatou i te mau manaˈo e te mau hinaaro iino. (A taio i te Iakobo 1:14, 15.) Ia horoahia mai te aˈoraa o te mau Papai, ia mauruuru tatou i te reira e ia faariro tatou i te reira ei haapapuraa o to Iehova here.

Aita e hara moe

12. E nafea Iehova e haa ˈi i mua i te hara?

12 E manaˈo paha vetahi e mai te peu e aita e taata e ite ra ia ratou ia hara, aita ïa e utua. (Sal. 19:12) I te mea mau, aita roa e hara moe. “Te vai noa nei . . . te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei.” (Heb. 4:13) E Haava o Iehova o te hiˈopoa ra i to tatou mau manaˈo turai hohonu roa ˈˈe e te haa ra oia i mua i te hara ia au i te parau-tia tia roa. O ˈna te “Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” No te taata tatarahapa ore râ, “eita roa ˈtu oia e haapae i te utua” ia ‘rave hinaaro mau te taata i te hara’ aore ra ia faaite ratou i te hoê haerea piˈo e te ino. (Exo. 34:6, 7; MN; Heb. 10:26) Ua itehia te reira i to Iehova ohiparaa i nia ia Akana e i nia ia Anania raua Saphira.

13. Mea nafea te manaˈo ino i turai roa ˈi ia Akana ia rave i te haerea ino?

13 Ma te ofati roa ˈtu i te faaueraa a te Atua, ua rave Akana i te taoˈa o te oire o Ieriko e ua huna i te reira i roto i to ˈna tiahapa, e au ra e ua hara amui to ˈna utuafare. I te iteraahia ta ˈna hara, ua taa ia Akana te ino o ta ˈna i rave no te mea ua parau oia e: “Ua hara mau â vau . . . ia Iehova.” (Ios. 7:20) Mai ia Kaina, ua faatupu Akana i te hoê aau ino. No Akana, o te nounou te tumu rahi i hema ˈi oia. I te mea e o Iehova te fatu o te mau taoˈa o Ieriko, ua eiâ mau Akana i te Atua, e ua ere o ˈna e to ˈna utuafare i te ora.—Ios. 7:25.

14, 15. No te aha e mea tano ai ia faautua te Atua ia Anania e ia Saphira, e eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai?

14 E melo o Anania e ta ˈna vahine faaipoipo o Saphira o te amuiraa Kerisetiano matamua i Ierusalema. I muri aˈe i te Penetekose 33 T.T., ua faanahohia te hoê afata amui no te haapao i te mau hinaaro pae tino o te feia faaroo apî o te mau fenua atea i faaea noa i Ierusalema. E ô horoa noa te tuuhia i roto i te afata. Ua hoo atu Anania i te hoê fenua e ua tuu oia i te hoê tuhaa o te moni i roto i te afata. Tera râ, ua ite maitai ta ˈna vahine e ua faahua parau Anania e ua horoa oia i te taatoaraa ei ô. E mea papu e ua hinaaro teie na hoa faaipoipo ia faahanahana–taa–ê-hia raua i roto i te amuiraa. E ohipa haavare râ ta raua. Na roto i te hoê ravea semeio, ua faaite Iehova i te mea i hunahia i te aposetolo Petero, o tei ui ia Anania no nia i teie ohipa haavare. I reira noa, ua mairi ihora Anania i raro e pohe atura. I muri rii aˈe, ua pohe atoa o Saphira.—Ohi. 5:1-11.

15 Aita Anania e Saphira i hema i te hoê paruparu tupu taue noa. Ua opua raua e ua haavare raua ia vare te mau aposetolo. Te mea ino roa ˈtu â, ‘ua haavare raua i te varua maitai, aore ra moˈa, e i te Atua.’ Te faaite maramarama maitai ra to Iehova haaraa e ua ineine oia i te paruru i te amuiraa i te feia haavarevare. Parau mau, “e mea mǎtaˈu rahi ia roohia i te rima o te Atua ora ra”!—Heb. 10:31.

A vai taiva ore noa

16. (a) E nafea Satani e tamata ˈi i te haaviivii i te nunaa o te Atua? (b) Eaha te mau ravea ta te Diabolo e faaohipa nei i to outou vahi no te haaviivii i te taata?

16 Te faaohipa ra Satani i te mau ravea atoa no te haaviivii ia tatou e ia ere tatou i te farii maitai a Iehova. (Apo. 12:12, 17) Te ite-maitai-hia ra te mau opuaraa iino a te Diabolo i roto i teie nei ao, tei manaˈo rahi i te taatiraa pae tino morare ore e te haavîraa uˈana. Mea ohie roa ia mataitai i te mau hohoˈa faufau na roto i te mau matini roro uira aore ra te tahi atu mau taoˈa eretoroni. Eiaha roa ˈtu tatou e hema i te mau aroraa a Satani. Ia riro râ to tatou huru aau mai to te fatu salamo Davida, tei papai: “E haapao vau i te eˈa piˈo ore . . . E haere noa vau ma te tia o te aau i roto i to ˈu iho nei fetii.”—Sal. 101:2.

17. (a) No te aha Iehova e faaite ai i te taime ta ˈna i faataa i te mau hara huna? (b) Eaha ïa ta tatou faaotiraa papu?

17 I teie mahana, aita Iehova e faaite semeio ra i te hara rahi e te haerea haavare mai ta ˈna i rave na i te tau tahito i te tahi mau taime. Te ite nei râ oia i te mau mea atoa e i te taime ta ˈna i faataa e mai ta ˈna e hinaaro, e faaite roa oia i te mau mea huna. Ua parau Paulo e: “Te hara o te tahi pae taata, e itea noa hia ïa, hou te hiˈopoaraa: area ta te tahi pae râ, e na muri ïa e iteaˈi.” (Tim. 1, 5:24, V.C.J.S.) O te here te tumu matamua e faaite ai Iehova i te mau ohipa iino. Te here nei e te hinaaro nei oia e paruru i te viivii ore o te amuiraa. Hau atu â, te faaite ra oia i te aroha i te feia i hara o te tatarahapa mau ra râ i teie nei. (Mas. 28:13) No reira, e tutava anaˈe i te tapea i te aau hoê no te Atua e i te patoi i te mau mana piˈo atoa.

A tapea i te aau hoê

18. Eaha ta te arii Davida i hinaaro i ta ˈna tamaiti no nia i te Atua?

18 Ua parau te arii Davida i ta ˈna tamaiti Solomona e: “Ia ite hua oe i te Atua o to metua nei, a haamori ai ia ˈna ma te aau mau, e ma te tia roa: e imi hoi Iehova i te mau aau atoa ra, e te ite ra oia i te mau manaˈo atoa.” (Par. 1, 28:9) Ua hinaaro Davida ia rave ta ˈna tamaiti hau atu i te tiaturi-noa-raa i te Atua. Ua hinaaro oia ia taa Solomona i te hohonuraa o to Iehova anaanatae i ta ˈNa mau tavini. Te mauruuru ra anei outou ia Iehova mai teie te huru?

19, 20. Ia au i te Salamo 19:7-11, eaha tei tauturu ia Davida ia haafatata ˈtu i te Atua, e e nafea tatou e pee ai ia Davida?

19 Ua ite Iehova e e haere mai te taata feruriraa maitai ia ˈna ra e na tera ite no nia i to ˈna mau huru maitatai nehenehe e tamahanahana i to ratou aau. No reira Iehova e hinaaro ai ia ite tatou ia ˈna e ia matau tatou i to ˈna huru faahiahia. E nafea tatou e na reira ˈi? Na roto i te haapiiraa i ta ˈna Parau e te iteraa i roto i to tatou oraraa i ta ˈna haamaitairaa.—Mas. 10:22; Ioa. 14:9.

20 Te taio ra anei outou i te Parau a te Atua i te mahana taitahi ma te hoê huru feruriraa au, ma te pure? Te taa ra anei ia outou te faufaaraa ia ora ia au i te mau faaueraa tumu o te Bibilia? (A taio i te Salamo 19:7-11.) Mai te peu e e, e tupu â to outou faaroo ia Iehova e to outou here ia ˈna i te rahi. E, ei faahoˈiraa, e haafatata roa ˈtu â oia ia outou, ma te tapea i to outou rima, ei auraa parau, a haere ai e outou. (Isa. 42:6; Iak. 4:8) Oia, e haapapu Iehova i to ˈna here ia outou ma te haamaitai e ma te paruru atu i te pae varua a haere ai outou na nia i te eˈa pirihao e tae atu ai i te ora.—Sal. 91:1, 2; Mat. 7:13, 14.

E nafea outou e pahono ai?

• No te aha Iehova e tamata ˈi ia tatou?

• Eaha te tumu i riro ai vetahi taata ei enemi no te Atua?

• E nafea tatou e faaite ai e mea mau o Iehova no tatou?

• E nafea tatou e nehenehe ai e tapea i te aau hoê no te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

E nafea Iehova e tiai ai ia tatou mai te hoê metua haapao maitai?

[Hohoˈa i te api 11]

Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i te hiˈoraa o Anania?

[Hohoˈa i te api 12]

Eaha te tauturu ia tatou ia haamori noa ia Iehova ma te aau hoê?