Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tapea i te manaˈo Bibilia no nia i te ea

A tapea i te manaˈo Bibilia no nia i te ea

A tapea i te manaˈo Bibilia no nia i te ea

‘E hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa.’—MAR. 12:30.

1. Eaha ta te Atua opuaraa tumu no te huitaata?

 E ERE i ta te Atua ra o Iehova opuaraa tumu no te taata te faaôraa mai i te maˈi e te pohe. Ua tuuhia Adamu raua Eva i te ô i Edene, aore ra paradaiso au maitai, ‘no te faaapu e no te tiai,’ eiaha no e 70 aore ra e 80 noa matahiti, no a tau a hiti noa ˈtu râ. (Gen. 2:8, 15; Sal. 90:10) Ahiri tera na taata faaipoipo matamua i tapea noa i te haapao maitai ia Iehova e i auraro ma te here i to ˈna mana arii, eita roa ˈtu raua e maˈihia, e paruparuhia, e e pohe.

2, 3. (a) E nafea te ruhiruhiaraa e faataahia ˈi i roto i te buka Koheleta? (b) O vai te tumu o te pohe o Adamu, e e nafea to ˈna mau faahopearaa e faaorehia ˈi?

2 Te faataa ra te Koheleta pene 12 ma te oraora i “te mau mahana ino” e apee i te ruhiruhiaraa i roto i te oraraa o te taata tia ore. (A taio i te Koheleta 12:1-7.) Te faaauhia ra te rouru teatea i te ruperupe o “te sekadi” e te avae i “te feia etaeta” ïa e piˈo i raro e e haere ma te papu ore. E hohoˈa tano te mau vahine e haere i te hoê haamaramarama e imi i te maramarama e e ite noa i te poiri no te mata mohimohi. I te mea e te topa nei vetahi mau niho, ‘e ore ïa te mau vahine e taviri no te mea ua iti.’

3 E ere iho â te avae e ruru ra, te mata mohimohi, e te tia niho ore i ta te Atua i opua i te omuaraa no te huitaata. Hau atu â, te pohe i tuutuuhia mai ia Adamu, o te hoê ïa o “te ohipa a te diabolo,” ta te Tamaiti a te Atua e faaore maoti to ˈna Basileia Mesia. Ua papai te aposetolo Ioane: “No reira i faaitehia mai ai te Tamaiti a te Atua ra, ia haamou oia i te ohipa a te diabolo ra.”—Ioa. 1, 3:8.

E naturaraa ia haapeapea au noa

4. No te aha te mau tavini a Iehova e haapeapea au noa ˈi no to ratou ea, e eaha râ ta ratou i ite maitai?

4 I teie tau, te faaû ra vetahi mau tavini a Iehova i te fifi o te maˈi e te ruhiruhiaraa i matauhia e te huitaata hara. E mea natura e e mea maitai atoa ia haapeapea au noa no to tatou ea i roto i tera mau tupuraa. Eita anei tatou e hinaaro e tavini ia Iehova ‘ma to tatou puai atoa’? (Mar. 12:30) A imi au noa ˈi râ tatou i te oraora maitai, ia tano noa to tatou manaˈo e ia farii tatou e mea nainai roa ta tatou e nehenehe e rave no te faaiti i te ruhiruhiaraa aore ra no te ape i te mau maˈi atoa e tia ˈi.

5. Eaha ta tatou e haapii i te haerea o te mau tavini haapao maitai a te Atua i faaruru i te maˈi?

5 Ua tia ia faaruru e rave rahi tavini taiva ore a Iehova i te maˈi. O Epapherodito hoê o ratou. (Phil. 2:25-27) E mea pinepine te hoa taiva ore o te aposetolo Paulo ra o Timoteo i te mauiui i te opu, aore ra vairaa maa, i faaue ai Paulo ia ˈna ia inu “maa uaina iti.” (Tim. 1, 5:23) Ua tia ia faaruru Paulo iho i ‘te hoê tara i roto i te tino,’ e maˈi mata paha aore ra te tahi atu maˈi aita e rapaauraa i tera tau. (Kor. 2, 12:7; Gal. 4:15; 6:11) No to ˈna ‘tara i roto i te tino,’ ua taparu uˈana Paulo ia Iehova. (A taio i te Korinetia 2, 12:8-10.) Aita te Atua i faaora semeio ia Paulo i ‘te tara i roto i te tino.’ Ua faaetaeta râ te Atua ia ˈna no te faaoromai atu. Ua itehia ïa te mana o Iehova i roto i to Paulo paruparu. E haapiiraa anei to roto i teie tupuraa no tatou?

Eiaha e haapeapea hua no te ea

6, 7. No te aha tatou e ore ai e haapeapea hua no to tatou ea?

6 Mai ta oe i ite, e farii te mau Ite no Iehova i te tauturu a te taote e te mau rapaauraa rau. E pinepine to roto i ta tatou vea Réveillez-vous! te tahi mau tumu parau o te ea. E noa ˈtu e eita tatou e farii i te rapaauraa taa maitai atoa, te mauruuru ra tatou no te tauturu e te haa-amui-raa a te feia toroa o te ea. Parau mau, ua ite maitai tatou e aita i naea ˈtura te ea tia roa. Ua ite ïa tatou e e haerea paari ia ore ia haapeapea tamau noa aore ra tuutuu ore noa no to tatou ea. Ia taa ê to tatou huru i to te feia “tiaturiraa ore,” e manaˈo ra e teie to ratou oraraa aita ˈtu e o te rave i te ravea rapaauraa atoa ei tamataraa ia ora to ratou maˈi e tia ˈi. (Eph. 2:2, 12) Ua faaoti papu tatou eiaha ia ere i ta Iehova farii maitai i te tutavaraa i te faaora ia tatou iho, no to tatou papuraa e ia faaea taiva ore noa tatou i te Atua, ‘e rave tatou i te ora mure ore’ i roto i te faanahoraa apî o te mau mea ta ˈna i fafau.—Tim. 1, 6:12, 19; Pet. 2, 3:13.

7 Eiaha tatou e haapeapea hua no to tatou ea no te tahi atu tumu. Ia haapeapea hua tatou no to tatou ea, e riro ïa tatou i te manaˈo noa ia tatou iho. Ua faaara Paulo no nia i teie fifi atâta ia ˈna i aˈo i to Philipi ia ore ‘e haapao i ta ratou anaˈe ihora, ia haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.’ (Phil. 2:4) E mea tano ia haapao au noa tatou ia tatou iho, e tapea râ to tatou anaanatae hohonu i to tatou mau taeae e te taata ta tatou e poro ra i “te evanelia o te basileia” ia tatou ia haapeapea no to tatou oraora-maitai-raa pae tino.—Mat. 24:14.

8. E nehenehe te haapeapearaa tuutuu ore no to tatou ea e aratai ia tatou ia aha?

8 E fifi te vai ra ia tuu te hoê Kerisetiano i te mau haapeapearaa no te ea na mua i te mau faufaa a te Basileia. E nehenehe atoa te haapeapearaa tuutuu ore no te ea e aratai ia tatou ia tamata i te faahepo ia vera ma ia pee i to tatou iho manaˈo no nia i te faufaaraa o te tahi mau maa, rapaauraa, aore ra raau faaravai maa. I roto i teie tuhaa, a hiˈo na i te faaueraa tumu i roto i ta Paulo mau parau: ‘Ia au atu outou i te mau mea i hau i te maitai ra; e ia riro outou ei feia parau mau, e te hapa ore, e tae noa ˈtu i te mahana o te Mesia ra.’—Phil. 1:10.

Eaha te mea faufaa roa?

9. Eaha hoê o te mau mea faufaa roa ta tatou e ore e tâuˈa ore e tia ˈi, e no te aha?

9 Ua papu anaˈe ia tatou eaha te mau mea faufaa roa, e apiti tatou ma te itoito i te ohipa faaoraraa pae varua. Te ravehia ra te reira ma te poro e te haapii i te Parau a te Atua. E maitaihia tatou e te feia ta tatou e haapii ra i teie ohipa oaoa. (Mas. 17:22; Tim. 1, 4:15, 16) I te tahi taime, to roto i te mau vea Te Pare Tiairaa e Réveillez-vous! te tahi mau tumu parau no to tatou mau taeae e tuahine pae varua i roohia i te maˈi ino mau. I te tahi mau taime, e faataa teie mau aamu e nafea ratou ia faaoromai i to ratou mau fifi aore ra atoa ia haamoe maa taime i te reira ma te tutava i te tauturu ia vetahi ê ia ite ia Iehova e ta ˈna mau parau fafau faahiahia. a

10. No te aha mea faufaa ˈi ta tatou maitiraa i te mau rapaauraa?

10 I mua i te hoê maˈi, “ei nia” i te taata paari Kerisetiano taitahi te “hopoia” e maiti i te rapaauraa e tia ˈi. (Gal. 6:5) Ia haamanaˈo râ tatou e mea faufaa na Iehova ta tatou maitiraa i te rapaauraa e tia ˈi. Mai te faatura i te mau faaueraa tumu bibilia e turai ia tatou ‘eiaha e rave i te toto,’ e mea tia ia turai to tatou faatura hohonu i te Parau a te Atua ia tatou eiaha e rave i te mau rapaauraa e nehenehe e haafifi ia tatou i te pae varua aore ra e faaino i to tatou taairaa e o Iehova. (Ohi. 15:20) Mai tera atoa no te tahi mau ravea hiˈopoaraa e rapaauraa e faaohipa ra i te mau puai manamana. Ua riri Iehova i te mau Iseraela apotata, i faaohipa na i te mau ravea manamana, aore ra peu tahutahu. Ua parau oia: “Atira na te tusia faufaa ore; o te mea noˈanoˈa ra, o ta ˈu ïa mea faufau; i te marama apî ra, te sabati ra, te amuiraa i parauhia ra, te mahana ahoaho ra, e mea ino ïa, e ore e tia ia ˈu ia faaoromai atu.” (Isa. 1:13) E ere iho â te tau maˈi i te taime no te rave i te tahi mea e haafifi i ta tatou mau pure e to tatou taairaa e te Atua.—Oto 3:44.

Mea faufaa roa “te haapao maitai”

11, 12. E nafea te “haapao maitai” ia ohipa ia maiti tatou i te ravea rapaauraa?

11 Ia maˈihia tatou, eita tatou e tiaturi e e faaora semeio mai Iehova, e nehenehe râ tatou e pure no te ani i te paari no te maiti i te rapaauraa. E mea tia ia imi tatou ia arataihia ta tatou maitiraa e te mau faaueraa tumu bibilia e te manaˈo tano noa. Mai te peu e e tupuraa ino mau, e haerea paari paha ia hiˈo hau atu â i te hoê noa taote, ia nehenehe, ia au i te manaˈo i roto i te Maseli 15:22, e na ô ra: “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu; ia paraparauhia râ e te rahi atoa ra, ua tupu ïa.” Ua aˈo te aposetolo Paulo i te mau hoa Kerisetiano ia ‘parahi ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao.’—Tito 2:12.

12 Hoê â tupuraa to e rave rahi taata e to te hoê vahine maˈi i te tau o Iesu. I roto i te Mareko 5:25, 26, te taio ra tatou: ‘E te hoê vahine, hoê aˈera ahuru e piti tiahapa i te matahiti i te poheraa i te tapahi: e pohe rahi to ˈna i te mau rapaau e rave rahi, e ua pau roa ta ˈna taoˈa e aore e ora i noaa, te tupu ra râ to ˈna maˈi i te rahiraa.’ Ua faaora Iesu i tera vahine e ua haa i nia ia ˈna ma te aroha. (Mar. 5:27-34) No te hepohepo, ua hema vetahi mau Kerisetiano i te maitiraa i te mau ravea hiˈopoaraa aore ra rapaauraa e ofati ra i te mau faaueraa tumu o te haamoriraa viivii ore.

13, 14. (a) E nafea Satani e nehenehe ai e faaohipa i ta tatou maitiraa i te mau rapaauraa no te ofati i to tatou hapa ore? (b) No te aha e mea tia ˈi ia faaatea ê mai tatou i te mau mea atoa i taaihia i te ohipa manamana?

13 E faaohipa Satani i te mau ravea atoa no te faafariu ê ia tatou i te haamoriraa mau. Mai ta ˈna e faaohipa ra i te taatiraa morare ore e nounou taoˈa no te faatopa ia vetahi, e tamata oia i te ofati i to vetahi ê hapa ore ma te mau rapaauraa huru ê e faaohipa i te mau ohipa manamana e tahutahu. E pure tatou ia Iehova ia faaora mai i “te ino,” aore ra varua ino, e “te mau parau ino atoa.” Eiaha ïa tatou e manahia e Satani a tuu ai tatou ia tatou iho i mua i te mau mea atoa i taaihia paha i te peu tahutahu e te ohipa manamana.—Mat. 6:13; Tito 2:14.

14 Ua opani Iehova i te mau Iseraela ia rave i te peu pifao, aore ra hiˈohiˈo, e te hiˈo ata. (Deut. 18:10-12) Te tapura ra Paulo i te peu “tahutahu” i rotopu i “ta te tino e rave nei.” (Gal. 5:19, 20) Hau atu â, eita roa ‘te feia tahutahu’ e parahi i roto i te faanahoraa apî o te mau mea a Iehova. (Apo. 21:8) Mea maramarama ïa e mea faufau na Iehova te mau mea atoa i taaihia i te peu tahutahu.

“Ia itea to outou mǎrû”

15, 16. No te aha ia titau tatou i te paari ia maiti i te rapaauraa e tia ˈi, e eaha ta te tino aratai o te senekele matamua aˈoraa paari?

15 Ia au i tei parauhia aˈenei, ia feaa tatou i te tahi mau ravea hiˈopoaraa aore ra rapaauraa, e haerea paari to tatou ia patoi atu. Parau mau, te mea e eita ta tatou iho e nehenehe e faataa e nafea te hoê ravea ia ohipa, e ere ïa te auraa e ua taaihia i te tahi mau peu tahutahu. E titau te tapearaa i te manaˈo bibilia no nia i te rapaauraa i te paari o te Atua e to tatou haroaroaraa. I roto i te Maseli pene 3, e ite tatou i teie aˈoraa: ‘E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea. E tapeâ oe i te paari maitai e te haapao; o te ora ïa no to oe ra varua [“nephe,” MN].’—Mas. 3:5, 6, 21, 22.

16 A tutava ˈi tatou i te maitai noa, ia nehenehe, e mea tia ïa ia haapao maitai tatou eiaha ia ere i ta te Atua farii maitai a tamata ˈi tatou i te faaruru i te maˈi e te ruhiruhiaraa. I te pae rapaauraa, mai i te tahi atu mau mea, ‘e itea to tatou mǎrû e te taata atoa’ ia ora ia au i te mau faaueraa tumu bibilia. (Phil. 4:5) I roto i te hoê rata faufaa roa, ua faaue te tino aratai o te senekele matamua i te mau Kerisetiano ia faarue i te haamori idolo, te toto, e te faaturi. Ua tuuhia i roto i tera rata te haapapuraa: “I faarue outou i te reira, e maitai ïa outou.” (Ohi. 15:28, 29) E nafea?

Aupururaa au noa ma te ea tia roa i mua

17. Mea nafea tatou i te maitairaa i te pae tino i to tatou peeraa i te mau faaueraa tumu bibilia?

17 E mea maitai ia uiui tatou taitahi, ‘Te taa ra anei ia ˈu te mau maitai i fanaˈohia mai no to ˈu haapao-maite-raa i te mau faaueraa tumu bibilia o te toto e te poreneia?’ A feruri atoa na i te mau maitai ta tatou i fanaˈo ei faahopearaa o ta tatou mau tutavaraa e “tamâ hua ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua.” (Kor. 2, 7:1) Ma te pee i te mau ture aveia bibilia o te tamâraa ia tatou iho, eita ïa tatou e rave i te rapaauraa pae tino e rave rahi. E maitai tatou no to tatou patoiraa i te puhipuhi i te avaava e te rave i te raau taero opanihia e te ture e haaviivii i to tatou tino e e faaino i to tatou taairaa e te Atua. A hiˈo atoa na i te mau maitai ia tamaa e ia inu au noa. (A taio i te Maseli 23:20; Tito 2:2, 3.) Noa ˈtu â ïa e te paturu ra te faafaaearaa e faaetaetaraa tino i to tatou oraora-maitai-raa, ua ruperupe tatou i te pae tino e pae varua no to tatou fariiraa i te aratairaa bibilia.

18. Eaha ta tatou haapeapearaa tumu, e teihea tupuraa o te parau tohu o te ea ta tatou e tiai ru ra?

18 Hau roa ˈtu â, ia aupuru tatou i to tatou ea pae varua e ia haapaari i to tatou taairaa faufaa roa e to tatou Metua i te raˈi, te Tumu o to tatou “ora i teie ao e te ao a muri atu” i roto i te ao apî ta ˈna i fafau e tia ˈi. (Tim. 1, 4:8; Sal. 36:9) I roto i te ao apî a te Atua, e tupu te faaora-roa-raa pae varua e pae tino maoti te faaoreraa hara na nia i te niu o te tusia taraehara o Iesu. E aratai te Arenio a te Atua ra o Iesu Mesia ia tatou i “te mau pape ora pihaa,” e na te Atua e horoi hua i to tatou roimata. (Apo. 7:14-17; 22:1, 2) E ite roa ïa tatou i te tupuraa o teie parau tohu faahiahia: ‘E ore to reira e parau e, ua paruparu vau i te maˈi.’—Isa. 33:24.

19. A haapao maitai ai tatou ma te au noa i to tatou ea, ua papu ia tatou i te aha?

19 Ua papu ia tatou e ua fatata to tatou faaoraraa, e te tiai ru nei tatou i te tau e faaore ai Iehova i te maˈi o te taata e te pohe. A tiai noa ˈi tatou, ua papu ia tatou e e tauturu to tatou Metua î i te here ia tatou ia faaoromai i te teimaha o to tatou maˈi no te mea ‘te tiai ra oia ia tatou.’ (Pet. 1, 5:7) E haapao maitai anaˈe ïa i to tatou ea, ma te pee noa râ i te mau aratairaa taa maitai o te Parau faaurua a te Atua!

[Nota i raro i te api]

a Te tapura o tera mau tumu parau, to roto ïa i te tumu parau tarenihia i te api 17 o Te Pare Tiairaa o te 1 no Tetepa 2003 (Farani).

Ei haamanaˈo-faahou-raa

• O vai te tumu o te maˈi, e na vai e faatiamâ mai i te mau faahopearaa o te hara?

• Noa ˈtu â ïa e e haapeapea tatou no to tatou ea, ia ore tatou ia aha?

• No te aha mea faufaa ˈi no Iehova ta tatou maitiraa i te rapaauraa?

• No nia i to tatou ea, e nafea tatou e maitaihia ˈi ia pee i te mau faaueraa tumu bibilia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Aita te huitaata i poietehia ia maˈihia e ia ruhiruhia

[Hohoˈa i te api 25]

Noa ˈtu te maˈi, te oaoa ra te nunaa o Iehova i roto i te taviniraa