Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tauturu ia ratou ia hoˈi oioi mai!

A tauturu ia ratou ia hoˈi oioi mai!

A tauturu ia ratou ia hoˈi oioi mai!

“E haere tia matou ia vai ra? tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore ra.”—IOA. 6:68.

1. Eaha ta Petero i parau a faarue ai e rave rahi pǐpǐ ia Iesu?

 I TE hoê taime, ua faaruehia Iesu Mesia e e rave rahi pǐpǐ tei patoi i te hoê o ta ˈna mau haapiiraa. “E haere atoa anei outou?” ta ˈna i ui atu i ta ˈna mau aposetolo. Ua pahono atura Petero: “E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra? tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore ra.” (Ioa. 6:51-69) Aita ˈtu vahi e haere atu. Aita ïa ta te haapaoraa ati Iuda e “parau o te ora mure ore,” e eita iho â teie parau e itehia i teie nei mahana i roto ia Babulonia Rahi, te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. No tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua o te hinaaro nei râ e faaoaoa ia Iehova, “ua tae roa i te hora araraa” e hoˈiraa i roto i te aua mamoe.—Roma 13:11.

2. Eaha ta tatou e haamanaˈo no nia i te mau parau huna aore ra haavaraa?

2 Ua haapeapea na Iehova no te mau mamoe o Iseraela tei moe. (A taio i te Ezekiela 34:15, 16.) Hoê â huru, te hinaaro ra e te titauhia ra te mau matahiapo Kerisetiano ia tauturu i tei au i te mamoe tei haere ê i te nǎnǎ. Ia ani ratou i te hoê taata poro ia haapii e te hoê taata tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro e hinaaro ra i te tauturu, eaha ïa te titauhia ia rave, ia ite te taata e faatere ra i te haapiiraa e ua rave teie taata i te hoê hara rahi? Eiaha e aˈo no nia i te tahi parau haavaraa aore ra huna, e mea titauhia râ ia horoa te taata poro i te manaˈo tauturu e haere e paraparau i te mau matahiapo. Ia ore oia e na reira, e mea titauhia ia faaite te taata poro iho i te reira i te mau matahiapo.—Lev. 5:1; Gal. 6:1.

3. Ua nafea te taata 100 mamoe ta ˈna i te iteraahia tei moe?

3 I roto i to na mua ˈtu tumu parau, ua faahitihia te parabole a Iesu o te taata 100 mamoe ta ˈna. I te moeraa te hoê mamoe, ua faarue oia i te 99 e ua imi i tei moe. Ua oaoa roa tera taata i te iteraa i tei moe! (Luka 15:4-7) E oaoa atoa tatou ia hoˈi mai te hoê mamoe a te Atua tei faarue i te nǎnǎ. No to ratou here ia ˈna, ua haere paha te mau matahiapo e te tahi atu mau melo o te amuiraa e farerei i te taata tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro. E hinaaro atoa ratou e ite i teie taata ia hoˈi mai i roto i te aua e ia fanaˈo faahou i te turu, te parururaa, e te haamaitairaa a te Atua. (Deut. 33:27; Sal. 91:14; Mas. 10:22) Mai te peu e e ravea ta ratou no te tauturu i tera vahi, e nafea ïa ratou?

4. Eaha te taahia ra i roto i te Galatia 6:2, 5?

4 E nehenehe paha ratou e faaitoito i te hoê taata ia hoˈi mai i te amuiraa ma te faaite mǎrû e te here ra Iehova i ta ˈNa mamoe e te titau ra oia i te mau mea noa e maraa ia tatou i te rave. To roto ïa te haapiiraa i te mau Papai, te haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia. E mea maitai paha ia taio i te Galatia 6:2, 5 e ia faaite e e nehenehe te mau Kerisetiano e tauturu i te amo i te mau hopoia teimaha te tahi e te tahi, area râ ‘ta te taata nei hopoia i mua ia Iehova, tei nia ia ˈna iho ïa.’ Aita e taata e nehenehe e vai taiva ore no tatou i mua i te Atua.

Ua haataupupu anei “te peapea o teie nei ao” ia ratou?

5, 6. (a) No te aha e mea faufaa ˈi ia faaroo maitai tatou i te mau parau a te mau Kerisetiano tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro? (b) E nafea paha oe e nehenehe ai e tauturu i te feia tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro ia ite e mea atâta no ratou ia ore e amuimui faahou e te nunaa o te Atua?

5 No te haroaroa e nafea ia tauturu i te mau hoa Kerisetiano tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro, e mea titauhia ia faaroo maitai te mau matahiapo e te tahi atu mau taata poro feruriraa paari i ta ratou mau parau haavare ore. A feruri na e e matahiapo oe o te haere ra e farerei i na hoa faaipoipo tei atea ê i te amuiraa no te mea ua haataupupu te “peapea o teie nei ao” ia raua. (Luka 21:34) No te mau fifi paha i te pae o te moni aore ra te maraaraa o te mau hopoia utuafare i ohipa ore riirii ai raua i te pae varua. Te manaˈo ra paha raua e e mea maitai ia faafaaea rii, e nehenehe râ oe e faaite e eita te faataa-ê-raa e tauturu ia raua. (A taio i te Maseli 18:1.) E nehenehe oe e ui atu ma te faatura: “Ua oaoa ˈtu â anei orua i te mairiraa i te mau putuputuraa? Ua maitai atu â anei to orua oraraa utuafare? O te oaoa no ǒ ia Iehova noa anei to orua pare?”—Neh. 8:10.

6 E nehenehe te feruriruriraa i teie mau uiraa e tauturu i te feia tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro ia ite e aita to ratou e taairaa piri faahou e o Iehova e ua iti to ratou oaoa no te mea aita ratou e amuimui faahou ra e te amuiraa. (Mat. 5:3; Heb. 10:24, 25) E nehenehe paha te reira e tauturu ia ratou ia taa e aita ratou e oaoa ra no te mea aita ratou e poro faahou ra i te parau apî maitai. (Mat. 28:19, 20) No reira, eaha ïa te haerea paari ta ratou e rave?

7. E nehenehe tatou e faaitoito i tei haere ê i te nǎnǎ ia aha?

7 Ua parau Iesu: “E ara . . . ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao . . . E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei.” (Luka 21:34-36) E nehenehe e faaitoito i te feia tei haere ê i te nǎnǎ e hinaaro nei râ e fanaˈo faahou i te oaoa ta ratou i ite na ia pure no te ani i te varua moˈa e te tauturu a te Atua e ia ohipa ia au i ta ratou pure.—Luka 11:13.

Ua turori anei ratou?

8, 9. E nafea paha te hoê matahiapo e haaferuri ai i tei turori?

8 E mea tia ore te taata, no reira e tupu ai te aimârôraa te tahi e te tahi, e e nehenehe te hoê taata e turori i te reira. Ua turori te tahi pae i to te hoê taata faaturahia o te amuiraa raveraa i te hoê haerea paieti ore. Ia peapea te hoê taata tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro no te reira, e nehenehe te matahiapo te haere e farerei ia ˈna e faaite e e ere o Iehova te tumu e turori ai te taata. No te aha ïa te hoê taata e tâpû ai i to ˈna taairaa e te Atua e to ˈNa nunaa? Eita anei râ te hoê taata e tamau noa i te tavini i te Atua, ma te tiaturi e te ite ra “te Haava i to te ao atoa nei” i tei tupu e na ˈna e haapao i te reira i te tau au? (Gen. 18:25; Kol. 3:23-25) Ahiri te hoê taata e peretete mau a marua ˈi oia i raro, eita o ˈna e faaea noa i raro ma te ore e tamata i te tia i nia.

9 Ma te tutava i te tauturu ia ratou i te pae varua, e nehenehe te hoê matahiapo e faahiti e a mairi ai te tau, ua taa ia vetahi e e ere i te mea faufaa roa i teie nei te mea i turori ai ratou. Inaha, ua mou ïa te tumu turoriraa. Ia turori te hoê taata no te mea ua aˈohia oia, e nehenehe te feruriruriraa ma te pure e turai ia ˈna ia faaoti e ua hape rii atoa oia e eiaha oia e farii ia turori oia i te aˈo.—Sal. 119:165; Heb. 12:5-13.

Ua fifihia anei e te tahi haapiiraa?

10, 11. Eaha te haaferuriraa tano paha no te tauturu i te hoê taata e manaˈo ê to ˈna no nia i te tahi mau haapiiraa bibilia?

10 Ua faarue vetahi i te nǎnǎ a te Atua no te mea aita ratou i farii i te tahi mau haapiiraa bibilia. Ua “moe vave atura” i te mau Iseraela tei tiamâ i te tîtîraa a to Aiphiti i “ta [te Atua] i rave” no ratou e “aore i tiai i tana aˈoraa.” (Sal. 106:13) E mea maitai paha ia haamanaˈo i te taata tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro e te horoa nei “te tavini haapao maitai e te paari” i te maa pae varua maitai roa. (Mat. 24:45) Tera hoi te ravea i ite matamua ˈi teie taata i te parau mau. No te aha ïa oia e ore ai e faaoti papu e haapao faahou i te parau mau?—Ioa. 2, 4.

11 A tamata ai i te tauturu i tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua, e nehenehe te matahiapo e faahiti i te mau pǐpǐ tei faarue ia Iesu no te mea ua patoi ratou i te hoê o ta ˈna mau haapiiraa. (Ioa. 6:53, 66) Ma te tâpû i to ratou taairaa e te Mesia e ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore, aita ratou i mauruuru faahou i te mau mea pae varua e aita ratou i oaoa faahou. Ua ite anei te feia aita e amuimui faahou ra e te amuiraa Kerisetiano i te tahi atu vahi e maa pae varua maitai roa to reira? Aita, no te mea aita e vahi!

O te hoê hara rahi anei te tumu?

12, 13. Ia faˈi te hoê taata tei haere ê i te nǎnǎ e ua rave oia i te hoê hara rahi, e nafea ia tauturu ia ˈna?

12 Ua faaea vetahi mau taata i te poro e te haere i te mau putuputuraa no te mea ua rave ratou i te hoê hara rahi. Te manaˈo ra paha ratou e ia faˈi ratou i ta ratou hara i te mau matahiapo e tiavaruhia ratou. Eita hoi ratou e tiavaruhia i rapae i te amuiraa mai te peu e e faarue ratou i te haerea tu ore i te Bibilia e ia tatarahapa mau ratou. (Kor. 2, 7:10, 11) E farii-maitai-hia râ ratou ia hoˈi mai, e e horoa te mau matahiapo i te tauturu hinaarohia i te pae varua.

13 Mai te peu e e taata poro feruriraa paari oe tei anihia ia tauturu i te hoê taata tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro, e nafea oe ia faaite mai o ˈna e ua rave o ˈna i te hoê hara rahi? Mai tei faahiti-aˈena-hia, eiaha e faaô roa ia oe i roto i teie tupuraa, a faaitoito ia ˈna ia haafatata ˈtu i te mau matahiapo. Ia ore oia e hinaaro, e faaite oe i to oe anaanatae i to Iehova iˈoa e to te amuiraa maitai i te pae varua ma te haa ia au i te aratairaa a te Atua no nia i teie huru tupuraa. (A taio i te Levitiko 5:1.) Ua ite te mau matahiapo e mea nafea ia tauturu i tei hinaaro e hoˈi mai e e ora ia au i te hinaaro o te Atua. E titauhia paha te aˈo î i te here. (Heb. 12:7-11) Mai te peu e te faˈi ra te taata e ua hara oia i te Atua, aita oia e hara faahou ra, e te tatarahapa mau ra, e tauturu ïa te mau matahiapo ia ˈna, e e faaore Iehova i ta ˈna hara.—Isa. 1:18; 55:7; Iak. 5:13-16.

E tupu te oaoa ia hoˈi mai te hoê tamaiti

14. Na roto i ta oe iho mau parau, a faatia i te parabole a Iesu o te tamaiti haamâuˈa faufaa.

14 I te tamataraa e tauturu i te hoê mamoe tei haere ê, e nehenehe te taeae tei anihia e turu atu e faahiti i te parabole a Iesu i roto i te Luka 15:11-24. I roto i tera parabole, ua haamâuˈa te hoê tamaiti i ta ˈna faufaa i te taiataraa. I te pae hopea, ua au ore roa oia i to ˈna oraraa taiata. Ua poia, ua moemoe roa, e ua faaoti oia—e hoˈi i te fare! Tei te atea ê â, ite maira to ˈna metua ia ˈna, horo atura e tauvahi ihora i nia i ta ˈna tamaiti ra aˈî, hôˈihôˈi atura ia ˈna, e oaoa roa aˈera. E nehenehe te feruriruriraa i teie parabole e turai i te hoê taata tei atea ê ia hoˈi mai i roto i te aua. I te mea e ua fatata te haamouraa o teie nei faanahoraa o te mau mea, ia ‘hoˈi oioi mai oia i te fare’ e tia ˈi.

15. No te aha vetahi e atea riirii ai i te amuiraa?

15 E ere mau te rahiraa o tei haere ê i te amuiraa mai te tamaiti haamâuˈa faufaa. No vetahi, ua atea riirii noa ratou mai te hoê poti tei painu mǎrû noa i tua. Ua ahoaho roa te tahi pae no te mau peapea e aita ratou e haapao faahou ra i to ratou taairaa e o Iehova. Te vaiiho nei â vetahi ia turori ratou i te tahi melo o te amuiraa, aore ra e haere ê ratou no te mea aita ratou e tu ra e te tahi haapiiraa bibilia. E mea iti tei ofati i te mau faaueraa bibilia. E nehenehe râ te mau manaˈo i faahitihia no nia i teie mau tupuraa e tauturu ia oe ia turu atu i tei haere ê i te aua no teie aore ra no te tahi atu mau tumu ia hoˈi mai ratou hou a maoro roa ˈi.

“Manava i te fare, e ta ˈu tamaiti!”

16-18. (a) Mea nafea te hoê matahiapo i te tautururaa i te hoê taeae tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro e rave rahi matahiti i te maoro? (b) No te aha teie taeae i ore ai e poro faahou, mea nafea oia i tauturuhia ˈi, e mea nafea oia i fariihia ˈi e te amuiraa?

16 Te na ô ra te hoê matahiapo Kerisetiano e: “E mea anaanatae roa na te tino matahiapo o ta matou amuiraa te farereiraa i te mau taata aita e poro faahou ra. Ua manaˈo vau i te hoê taeae o ta ˈu i haapii e o ta ˈu i tauturu ia ite i te parau mau. Aita oia i poro faahou fatata e 25 matahiti i te maoro e ua faaruru oia i te hoê tupuraa fifi roa, ua faataa ïa vau ia ˈna e nafea te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu pae varua o te Bibilia e tauturu ai ia ˈna. I muri iti aˈe, ua haamata oia i te haere i te Piha a te Basileia e ua farii i te hoê haapiiraa bibilia no te tauturu i te haapaari i ta ˈna faaotiraa e hoˈi mai i te nǎnǎ.”

17 No te aha te taeae i faaea ˈi i te haere i te mau putuputuraa e i te poro? Ua farii oia e: “Ua haamata vau i te tâuˈa rahi aˈe i te mau fa o teie nei ao i te mau mea pae varua. Faaea ihora vau i te haapii, i te poro, e i te haere i te mau putuputuraa. Mea oioi roa, aita vau i amuimui faahou e te amuiraa Kerisetiano. Na te anaanatae haavare ore râ a te hoê matahiapo i tauturu ia ˈu ia hoˈi mai.” Ua iti mai te mau fifi o teie taeae i muri aˈe i to ˈna fariiraa i te hoê haapiiraa bibilia. Ua parau oia e: “Ua taa ia ˈu e te ere ra vau i te here e te aratairaa a Iehova e ta ˈna faanahonahoraa i roto i to ˈu oraraa.”

18 Mea nafea teie taeae i te fariiraahia e te amuiraa? Te na ô ra oia e: “E au vau i te tamaiti haamâuˈa faufaa o te parabole a Iesu Mesia. Inaha, ua parau mai te hoê tuahine ruhiruhia e 30 matahiti i te maoro to ˈna i roto i te amuiraa e te itoito noa ra, ‘Manava i te fare, e ta ˈu tamaiti!’ Ua putapû roa to ˈu aau i tera parau. Tera iho â to ˈu fare. E te hinaaro nei au e faaite i to ˈu mauruuru haavare ore no te here, te mahanahana, te faaoromai, e te anaanatae a te matahiapo e a te amuiraa taatoa ia ˈu. Ua tauturu mau to ratou here ia Iehova e i te taata-tupu ia ˈu ia hoˈi mai i te nǎnǎ.”

A faaitoito ia haa oioi ratou!

19, 20. E nafea oe e tauturu ai i te feia tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro ia hoˈi oioi mai i te nǎnǎ, e e nafea oe e nehenehe ai e faaite e aita te Atua e titau rahi roa ra?

19 Te ora nei tatou i te mau mahana hopea, e ua fatata roa te hopea o teie faanahoraa o te mau mea. No reira, a faaitoito i te feia tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro ia haere mai i te mau putuputuraa Kerisetiano. A faaitoito atu ia haere oioi mai. A haamanaˈo ia ratou e te tamata nei Satani i te haamou i to ratou taairaa e te Atua a manaˈo atu ai ratou e e mǎmǎ mai ta ratou mau hopoia i roto i te oraraa ia faarue ratou i te haamoriraa mau. E nehenehe oe e haapapu atu ia ratou e e nehenehe ratou e fanaˈo i te haumârûraa mau na roto noa i te riroraa ei pǐpǐ taiva ore a Iesu.—A taio i te Mataio 11:28-30.

20 A haamanaˈo i tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro e te titau maira te Atua i tei maraa noa ia tatou ia rave. I te faahaparaahia Maria, to Lazaro tuahine, i to ˈna niniiraa i te monoˈi noˈanoˈa moni rahi i nia i to Iesu upoo hou rii to ˈna poheraa, ua parau oia e: “Vaiiho noa ˈtu ia ˈna. . . . Ua rave hoi oia i te vahi i tia ia ˈna.” (Mar. 14:6-8) Ua haapopou Iesu i te vahine ivi veve tei horoa i te hoê ô iti roa i te hiero. Ua rave atoa oia i tei maraa ia ˈna. (Luka 21:1-4) E nehenehe te rahiraa o tatou e tae i te mau putuputuraa Kerisetiano e e poro i te Basileia. Ma te tauturu a Iehova, e nehenehe e rave rahi tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro e rave i teie â mau mea.

21, 22. E nehenehe oe e haapapu i te aha i te mau taeae e hoˈi mai ia Iehova?

21 Mai te peu e te mǎtaˈu ra te hoê mamoe tei haere ê ia farerei faahou i to ˈna mau taeae, e nehenehe oe e haamanaˈo ia ˈna i te oaoa i tupu i te hoˈiraa mai te tamaiti haamâuˈa faufaa i te fare. Ua riro te mau taeae tei hoˈi mai i te amuiraa ei tumu oaoaraa â. A faaitoito atu ia ratou ia haa i teie nei no te patoi i te Diabolo e no te haafatata ˈtu i te Atua.—Iak. 4:7, 8.

22 O te hoê manava oaoa te tiai maira i te mau taeae e hoˈi nei ia Iehova. (Oto 3:40) Ua oaoa rahi mau na hoi ratou i te taviniraa i te Atua na mua ˈˈe. E haamaitairaa no a muri aˈe hopea ore e tiai maira i te mau taeae e hoˈi oioi mai i te nǎnǎ!

E nafea oe e pahono ai?

• E nafea oe e tauturu ai i te hoê Kerisetiano tei turori e tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro?

• Eaha te haaferuriraa o te nehenehe e tauturu i tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua no te tahi manaˈo to ˈna no nia i te hoê haapiiraa?

• E nafea e tauturuhia ˈi te hoê taata e taiâ ra i te hoˈi faahou mai i roto i te amuiraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 19]

A faaroo maitai i te mau parau o te hoê taeae tei faaea i te haere i te mau putuputuraa e i te poro

[Hohoˈa i te api 21]

E nehenehe te feruriruriraa i te parabole a Iesu o te tamaiti haamâuˈa faufaa e turai i te tahi pae ia hoˈi mai i te nǎnǎ