Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E patoi atu i te diabolo” mai ia Iesu

“E patoi atu i te diabolo” mai ia Iesu

“E patoi atu i te diabolo” mai ia Iesu

“E patoi atu i te diabolo, e na ˈna e maue ê atu.”—IAK. 4:7.

1. Eaha te patoiraa ta Iesu i ite ta ˈna e faaû i te fenua nei, e eaha te faahopearaa?

 UA ITE Iesu Mesia e e patoi te Diabolo ia ˈna. Ua haamatarahia te reira i roto i ta te Atua i parau i te ophi, e te paraparauraa ïa te varua ino orure hau na roto atu i te reira: “E tuu . . . [v]au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine [te tuhaa o te raˈi o ta Iehova faanahonahoraa], e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna [Iesu Mesia] e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Gen. 3:14, 15; Apo. 12:9) Te haaparuparuraahia Iesu i te poro avae, te auraa, e mauiui ïa oia maa taime ma te haapohehia i te fenua nei, no te mea e faatia faahou Iehova ia ˈna no te hanahana i te raˈi. Area te haaparuparuraa te afii o te ophi, te auraa, e haapohehia ïa te Diabolo ia ore roa ˈtu e tia faahou mai.—A taio i te Ohipa 2:31, 32; Hebera 2:14.

2. No te aha Iehova i tiaturi ai e e patoi Iesu i te Diabolo ma te manuïa?

2 Ua tiaturi Iehova e e rave Iesu i ta ˈna ohipa ma te manuïa e e patoi oia i te Diabolo i te fenua nei. No te aha i papu roa ˈi ia Iehova? No te mea ua hamani oia ia Iesu ehia maororaa i teie nei, ua hiˈopoa ia ˈna, e ua ite e mea faaroo e mea haapao maitai ta ˈna rave ohipa aravihi e te matahiapo o te mau mea atoa i poietehia. (Mas. 8:22-31; Kol. 1:15) I to Iesu tonoraahia ïa i te fenua nei e i to te Diabolo faatiaraahia ia tamata ia ˈna e tae atu i te pohe, ua tiaturi te Atua e e upootia ta ˈNa Tamaiti fanau tahi.—Ioa. 3:16.

E paruru Iehova i ta ˈna mau tavini

3. Eaha to te Diabolo huru i nia i te mau tavini a Iehova?

3 Ua faataa Iesu i te Diabolo ei “arii o teie nei ao” e ua faaara i ta ˈNa mau pǐpǐ e e hamani-ino-hia ratou, mai ia ˈna atoa. (Ioa. 12:31; 15:20) Te riri ra te ao, e vai noa nei i raro aˈe i te mana o Satani te Diabolo, i te mau Kerisetiano mau no te mea te tavini ra ratou ia Iehova, e e feia poro o te parau-tia ratou. (Mat. 24:9; Ioa. 1, 5:19) Ta te Diabolo iho â râ tapao, o te toea faatavaihia ïa e faatere e te Mesia i roto i to ˈna Basileia i te raˈi i te pae hopea. Ta Satani atoa tapao, o te Ite no Iehova e rave rahi ïa e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso. Te faaara maira te Parau a te Atua: “Te hahaere nei . . . to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra.”—Pet. 1, 5:8.

4. Eaha te haapapu ra e ua patoi te nunaa o te Atua i te Diabolo ma te manuïa i to tatou tau?

4 Ei faanahonahoraa ta te Atua ra o Iehova e turu ra, e patoi tatou i te Diabolo ma te manuïa. A hiˈo na i teie mau tupuraa: I na matahiti 100 i mairi, ua tutava vetahi mau faatereraa haavî aroha ore roa ˈˈe o te tuatapaparaa i te haamou i te mau Ite no Iehova. Te rahi noa ˈtu ra râ te numera o te mau Ite e ua fatata ratou i te naea e 7 000 000 i roto 100 000 tiahapa amuiraa na te ao nei. O te mau faatereraa haavî aroha ore i hamani ino i te nunaa o Iehova tei mou!

5. Mea nafea te Isaia 54:17 i te tupu-mau-raa i nia i te mau tavini a Iehova?

5 Ma te parau i te amuiraa o te Iseraela i tahito ei “vahine” na ˈna, ua fafau te Atua: “Te mauhaa ra na oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu; e te mau vaha atoa e patoi ia oe i te haavaraa ra, e hapa ïa ia oe. O te tufaa teie o te mau tavini o Iehova; e tei ia ˈu te faatia ia ratou.” (Isa. 54:11, 17) Ua tupu mau tera parau fafau i nia i te nunaa o Iehova na te ao nei i teie “anotau hopea.” (Tim. 2, 3:1-5, 13) E tamau tatou i te patoi i te Diabolo, e aore e mauhaa ta ˈna e tamata i te faaohipa no te haamou i te nunaa o te Atua e manuïa, tei pihaiiho hoi Iehova ia tatou.—Sal. 118:6, 7.

6. Eaha ta te parau tohu a Daniela e faaite maira no te a muri aˈe o ta te Diabolo faatereraa?

6 A fatata oioi mai ai te hopea o te taatoaraa o te faanahoraa ino o te mau mea, e faaore-roa-hia te mau tuhaa atoa o ta Satani faatereraa. Ma te papai ma te faaurua e te Atua, ua tohu Daniela: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [o to tatou tau], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [i te raˈi], o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra [o teie nei] i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” (Dan. 2:44) Ia tupu te reira, e ore roa ta Satani faatereraa e ta te taata tia ore atoa. E mou te mau tuhaa atoa o te faanahoraa o te mau mea a te Diabolo e a muri noa ˈtu, e o te Basileia o te Atua anaˈe te faatere i te fenua atoa.—A taio i te Petero 2, 3:7, 13.

7. Mea nafea to tatou iteraa e e nehenehe te tavini taitahi a Iehova e patoi i te Diabolo ma te manuïa?

7 Aita ïa e feaaraa, e paruruhia ta Iehova faanahonahoraa e e ruperupe i te pae varua. (A taio i te Salamo 125:1, 2.) E tatou? Te faaite maira te Bibilia e e nehenehe tatou e manuïa i te patoi i te Diabolo, mai ia Iesu atoa. Oia mau, te faaite ra te parau tohu ta te Mesia i horoa na roto ia Ioane e noa ˈtu ta Satani patoiraa, e ora ˈtu te “feia rahi roa,” e tiaturiraa i te fenua nei to ratou, i te hopea o teie faanahoraa. Ia au i te Bibilia, te pii hua ra ratou: “Tei to tatou Atua te ora, tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio [Iesu Mesia].” (Apo. 7:9-14) Te parauhia ra no te feia faatavaihia mai tei upootia i nia ia Satani, e te patoi atoa ra to ratou mau hoa, te mau “mamoe ê atu,” ia ˈna ma te manuïa. (Ioa. 10:16; Apo. 12:10, 11) E titau te reira ia tutava maite e ia pure uˈana no ‘te ora i te ino,’ aore ra varua ino.—Mat. 6:13.

Te hiˈoraa tia roa i te patoiraa i te Diabolo

8. Eaha te faahemaraa matamua i papaihia ta Satani i faaohipa i nia ia Iesu i te medebara, e ua aha te Mesia?

8 Ua tutava te Diabolo i te ofati i to Iesu hapa ore. I te medebara, ua faaohipa Satani i te mau faahemaraa no te turai ia Iesu ia faaroo ore ia Iehova. Ua vaiiho râ Iesu i te hoê hiˈoraa tia roa i te patoiraa ia Satani. I muri aˈe e 40 ao e e 40 po haapaeraa maa, e hinaaro puai paha to Iesu i te tamaa. Ua na ô Satani: “E Tamaiti oe na te Atua ra, a parau i teie nei mau ofai ia riro ei maa.” Ua patoi râ Iesu i te faaohipa i to ˈna mana i horoahia e te Atua no to ˈna iho maitai. Ua parau râ Iesu: “Ua papaihia, E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.”—Mat. 4:1-4; Deut. 8:3.

9. No te aha e mea tia ˈi ia patoi tatou i ta te Diabolo mau faahemaraa e faaohipa ra i to tatou mau hinaaro natura pae tino?

9 I teie tau, te imi ra te Diabolo i te faaohipa i te mau hinaaro pae tino o te mau tavini a Iehova. Ia faaoti papu ïa tatou i te patoi i te mau faahemaraa pae taatiraa morare ore i matauhia iho â i teie ao morare ore. Te parau papu ra te Parau a te Atua: “Eaha! aita outou i ite e e ore te feia parau-tia ore e parahi i te basileia o te Atua? Eiaha e vare; e ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia . . . e parahi i te basileia o te Atua.” (Kor. 1, 6:9, 10) Eita mau â ïa te taata oraraa morare ore e te ore e hinaaro e taui e faatiahia ia ora i roto i te ao apî a te Atua.

10. Ia au i te Mataio 4:5, 6, eaha te tahi atu â faahemaraa ta Satani i faaohipa ei tamataraa i te ofati i to Iesu hapa ore?

10 No te hoê o te mau faahemaraa ta Iesu i faaû i te medebara, te na ô ra te Bibilia: “Ua aratai atura te diabolo ia ˈna i te oire moˈa ra, e faatia ihora ia ˈna i nia iho i te poretiko o te hiero ra, ua parau atura ia ˈna, E tamaiti oe na te Atua ra, e haamairi oe ia oe iho i raro; ua papaihia hoi e, E poroi oia i tana mau melahi ia oe, na ratou hoi e mau ia oe i to ratou rima, o te tiaia noa ˈtu to avae i te ofai.” (Mat. 4:5, 6) Ua horoa Satani i te manaˈo e e tupu te hoê faaiteraa faahiahia o to Iesu tiaraa Mesia. I te mea mau râ, e ohipa faaahaaha e te tia ore tera o te ore e fanaˈo i ta te Atua farii maitai e turu. Ua tapea faahou Iesu i to ˈna hapa ore ia Iehova e ua pahono ma te faahiti i te hoê irava. Teie ta ˈna i parau: “Ua papai-atoa-hia e, Eiaha oe e aa i to Atua ra ia Iehova.”—Mat. 4:7; Deut. 6:16.

11. E nafea Satani e faahema ai ia tatou, e eaha paha te itehia?

11 E faahema atoa paha Satani ia tatou ia imi i te hanahana ma te ravea rau. E tamata paha oia i te turai ia tatou ia pee i te mau faito apî o teie ao i te pae o te ahuraa e te faaneheneheraa aore ra ia apiti i te faaanaanataeraa huru ê. Ia tâuˈa ore râ tatou i te aˈoraa bibilia e ia pee i te ao, e tia anei ia tatou ia tiaturi e e paruru mai te mau melahi i te mau faahopearaa iino o teie haerea? Noa ˈtu â ïa e ua tatarahapa te arii Davida i ta ˈna hara ia Bate-seba, aita oia i paruruhia i te mau faahopearaa o ta ˈna mau ohipa. (Sam. 2, 12:9-12) Eiaha tatou e tamata ia Iehova na roto i te mau haerea tano ore, peneiaˈe ma te atuatu i te auhoaraa e teie ao.—A taio i te Iakobo 4:4; Ioane 1, 2:15-17.

12. Eaha te faahemaraa i faahitihia i roto i te Mataio 4:8, 9, e ua aha te Tamaiti a te Atua?

12 Te tahi atu â faahemaraa ta te Diabolo i faaohipa i te medebara, o te pûpûraa ïa ia Iesu i te hau poritita. Ua faaite Satani ia Iesu i te mau basileia atoa o te ao e to ratou hinuhinu a na ô atu ai: “E horoa ˈtu vau i teie nei mau mea atoa ia oe na ia tipapa mai oe i raro e haamori mai ia ˈu.” (Mat. 4:8, 9) Auê ïa faahemaraa haama ore i te haamoriraa e haere tia ˈtu ia Iehova ra e e turai ia Iesu ia taiva i te Atua e! Ma te feruriruri i te hinaaro ia haamorihia oia, ua riro mai tera melahi taiva ore i mutaa iho ei faahema aravihi ra o Satani te Diabolo. (Iak. 1:14, 15) Ma te taa ê roa râ, ua faaoti papu Iesu i te faaea taiva ore i to ˈna Metua i te raˈi e ua na ô aˈera: “E haere ê atu oe, e Satani; ua oti hoi i te papaihia, O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.” Ua patoi â ïa Iesu i te Diabolo ma te mau parau maramarama e te hope roa. Ua hinaaro te Tamaiti a te Atua e ore e riro i te ao a Satani e e ore roa ˈtu e haamori i tera varua ino.—Mat. 4:10; Deut. 6:13; 10:20.

“E patoi atu i te diabolo, e na ˈna e maue ê atu”

13, 14. (a) I te faaiteraa ia Iesu i te mau basileia atoa o te ao nei, eaha ta te Diabolo i pûpû atu? (b) E nafea Satani e tutava ˈi i te haapiˈo mai?

13 I te faaiteraa ia Iesu i te mau basileia atoa o te ao nei, te pûpû ra te Diabolo na ˈna i te mana i ore roa i horoahia aˈenei i te taata. Ua tiaturi Satani e e arato ta Iesu i ite ia ˈna e e haapapu e e nehenehe oia e riro ei tia faatere mana roa ˈˈe o te fenua nei. I teie tau, eita te Diabolo e pûpû mai i te basileia, e tutava ra râ oia i te haapiˈo i to tatou aau na roto i to tatou mata, tariˈa, e feruriraa.

14 To raro aˈe teie ao i te Diabolo. Te faatere ra ïa oia i ta ˈna ravea haapurororaa. E ere atura i te mea maere e ua î roa ino ta te ao e pûpû ra ei mataitairaa, faarooraa, e taioraa, i te morare ore e te haavîraa uˈana. Te tutava ra te mau parau faatianiani a teie ao i te faaitoito ia tatou ia hinaaro e hoo mai e rave rahi tauihaa faufaa ore. Maoti teie mau ravea, te tamata noa ra te Diabolo ia tatou e te mau hinaaro nounou taoˈa e titau i to tatou mata, tariˈa, e feruriraa. Ia patoi râ tatou i te mataitai, faaroo, e taio i te mau mea tu ore i te Bibilia, te parau mau nei tatou ia Satani: “E haere ê atu oe, e Satani!” Te pee ra ïa tatou ia Iesu i te tapea-maite-raa e te faaoti-papu-raa i roto i ta tatou patoiraa i teie ao viivii a Satani. Te ite-atoa-hia ra e e ere tatou i to te ao a Satani ia faaite tatou ia tatou iho ma te itoito ei Ite no Iehova e ei pǐpǐ a te Mesia i te ohipa, i te haapiiraa, i te vahi tapiri, e i rotopu i to tatou mau fetii.—A taio i te Mareko 8:38.

15. No te aha te patoiraa i te Diabolo, o te vai-ara-noa-raa ïa?

15 I muri aˈe i te toruraa o te faahemaraa manuïa ore a te Diabolo no te turai ia Iesu ia ofati i to ˈNa hapa ore i te Atua, “faarue ihora te diabolo ia ˈna.” (Mat. 4:11) Aita râ Satani i faaea i te faahema ia Iesu, no te mea te parauhia maira: “E hope aˈera ta te diabolo totoaraa [i te medebara], haere iti ê atura oia, faarue maira ia ˈna.” (Luka 4:13) Ia manuïa tatou i te patoi i te Diabolo, ia haamauruuru tatou ia Iehova e tia ˈi. Ia tutava atoa râ tatou i te ani i ta te Atua tauturu tamau, no te mea e hoˈi faahou mai te Diabolo e faahema ia tatou i te tahi atu taime tano no ˈna—e eiaha râ i te taime e manaˈo ai paha tatou e tamataraa. No reira, ia vai ara noa tatou i te mau taime atoa, ineine i te tamau maite i te pûpû i te taviniraa moˈa ia Iehova noa ˈtu te mau tamataraa ta tatou e faaû e tia ˈi.

16. Eaha te ravea puai roa ˈˈe ta Iehova e horoa mai, e no te aha ia pure tatou no te reira e tia ˈi?

16 No te tauturu mai i roto i ta tatou mau tutavaraa e patoi i te Diabolo, e mea tia ia pure tatou no te reira e e fanaˈo tatou i te ravea puai roa ˈˈe o te ao atoa nei—to te Atua varua moˈa! E tauturu te reira ia tatou ia rave i te mau mea eita roa ˈtu e tia ia tatou ia rave ma to tatou iho puai. Ua haapapu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te fanaˈo-noa-raa i to te Atua varua a na ô ai: ‘E tena na, te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, ino noa ˈi outou na, e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te varua maitai i te feia i ani atu ia ˈna ra.’ (Luka 11:13) E tamau anaˈe i te pure no te ani ia Iehova i to ˈna varua maitai aore ra varua moˈa. Ma teie ravea puai roa ˈˈe e turu ra ia tatou i roto i ta tatou faaotiraa papu e patoi i te Diabolo, e tia ia tatou ia upootia mai. Hau atu â i te pure uˈana e te tamau, ia ahu tatou i te haana tamaˈi taatoa a te Atua ‘no te patoi atu i te mau ravea paari a te diabolo.’—Eph. 6:11-18.

17. Teihea oaoa i tauturu ia Iesu ia patoi i te Diabolo?

17 Ua tauturu te tahi mea ê atu ia Iesu ia patoi i te Diabolo, e e nehenehe atoa te reira e tauturu mai. Te parau ra te Bibilia: “O [Iesu] tei faaoromai i te [“pou haamauiuiraa,” MN], aore i haapao i te haama, i te maitai i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra.” (Heb. 12:2) E oaoa atoa tatou ma te paturu i to Iehova mana arii, ma te faahanahana i to ˈna iˈoa e te tiatonu i te haamaitairaa o te ora mure ore i mua ia tatou. Eaha râ tatou i te oaoa ia haamouhia Satani e ta ˈna mau ohipa atoa e a muri noa ˈtu e ia ‘parahi te feia mǎrû i te fenua e ia oaoa ratou i te rahi o te hau!’ (Sal. 37:11) A patoi noa ïa i te Diabolo mai ia Iesu.—A taio i te Iakobo 4:7, 8.

Eaha ta oe e pahono?

• Eaha te haapapuraa e te paruru ra Iehova i to ˈna nunaa?

• Mea nafea to Iesu vaiihoraa i te hoê hiˈoraa i te patoiraa ia Satani?

• E nafea oe e patoi ai i te Diabolo?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 29]

E enemi tatou no te Atua ia faahoa i teie ao

[Hohoˈa i te api 31]

Ua patoi Iesu i ta Satani pûpûraa ˈtu i te mau basileia atoa o te ao nei