Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tohuraa i to tatou a muri aˈe fatata

Tohuraa i to tatou a muri aˈe fatata

Tohuraa i to tatou a muri aˈe fatata

NO NIA i te a muri aˈe o te taata e o te fenua, ua papai te aposetolo Petero: “Te tatari nei . . . tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna [te Atua] i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” (Petero 2, 3:13) Mea na roto na mua te parau fafau o te “raˈi apî e te fenua apî” i te peropheta Isaia. (Isaia 65:17; 66:22) Ma te faahiti i tera parau tohu, ua faaite Petero e i to ˈna ra tau aitâ te reira i tupu roa ˈtura.

I muri aˈe, i te area matahiti 96 T.T., ua taaihia te faaiteraa horoahia na roto i te aposetolo Ioane i te “fenua apî” i te mau haamaitairaa i raro aˈe i te Basileia o te Atua. (Apokalupo 21:1-4) Te mau parau a Iesu mai ta te aposetolo Paulo no nia i te mau tupuraa o te ao nei, na mua ˈˈe a faatere mai ai te Basileia o te Atua i te fenua nei, te tupu nei ïa i teie nei. E nehenehe ïa tatou e tiaturi e ua fatata tera Basileia i te hopoi mai i te ao apî. Mai te aha te huru o tera ao apî? Te faaite maira te buka bibilia a Isaia.

Te mau haamaitairaa i roto i te ao apî

Te hau na te ao atoa nei e te haamoriraa tahoê. “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.”—Isaia 2:2-4.

Te hau i rotopu i te taata e te animara. “Ei reira te luko e parahi atoa ˈi raua o te arenio; e te nemera e te pinia mamoe, e apiti atoa ïa i te taotoraa; e te fanauˈa puaatoro, e te liona apî, e te puaatoro haaporia ra, hoê â amuiraa mai, e na te hoê tamaiti iti e aratai. Te puaatoro apî ra, e te daba maiaa ra, hoê â ïa amuraa, e hoê â taotoraa to te fanauˈa. E amu hoi te liona i te aihere mai te puaatoro atoa ra. . . . E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”—Isaia 11:6-9.

Te maa pue noa no te taatoaraa. “Ei reira Iehova sabaota ra e rave ai, na te taata atoa i teie nei mouˈa, i te oaoa amuraa maa maitatai, i te oroa uaina tahito, i te mau mea maitatai roa ra, i te uaina tahito faaateate-maitai-hia ra.”—Isaia 25:6.

E ore roa te pohe. “Na ˈna [te Atua] e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra, e faaore hoi te faaino i to ˈna taata i nia i te fenua atoa nei: o Iehova hoi teie e parau nei.”—Isaia 25:8.

E faatia-faahou-hia te feia pohe. “To oe ra mau taata pohe, e ora ïa; to ratou mau tino pohe, e tia faahou ïa: a ara, a himene; e tei parahi i te repo e! . . . E haapuai mai hoi te fenua i te feia i pohe ra.”—Isaia 26:19.

Te Mesia ei haava parau-tia. “E ore . . . ta ˈna parau e faaauhia i tei itea e tana mata; e ore hoi oia e aˈo i ta to ˈna tariˈa i faaroo ra; e haava râ oia i te taata rii ma te parau-tia; e tuu hoi oia i te parau au i te feia mamahu o te fenua nei.”—Isaia 11:3, 4.

E ora te matapo e te tariˈa turi. “E faaaraarahia . . . te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra.”—Isaia 35:5.

E faahotu te fenua ano. “E rearea te medebara e te vahi pâpâmǎrô ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra: e ruperupe rahi ïa, e ouˈauˈa noa ma te oaoa e te himene.”—Isaia 35:1, 2.

Te hoê fenua apî. “Te hamani nei au i te raˈi apî [te hoê faatereraa apî i te raˈi] e te fenua apî [te hoê totaiete taata parau-tia apî], e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau: e oaoa râ outou e ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta ˈu e rave nei . . . E patu ratou [te mau taata o te ao apî fafauhia a te Atua] i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata, e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani. E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa; e ore ratou e faafanau i te tamarii pohe noa: e tamarii hoi ratou na tei haamaitaihia mai e Iehova: ratou, e ta ratou atoa ra mau tamarii. E riro hoi, hou ratou e tiaoro mai ai, te faatia ra vau; e te parau noa maira ratou, te faaroo ra vau.” “Mai te raˈi apî nei . . . e te fenua apî ta ˈu e hamani, e vai tamau mai i mua ia ˈu nei, te na reira maira Iehova; e vai tamau mai â to outou huaai, e to outou iˈoa.”—Isaia 65:17-25; 66:22.

Tohuraa i te hoê tau no a muri aˈe faahiahia

E ere o Isaia anaˈe te buka bibilia e tohu ra i te mau haamaitairaa no te tau no a muri aˈe. Ua î te Bibilia i te parau tohu o te faataa i te mau mea faahiahia mau ta te Atua e faatupu na roto i to ˈna Basileia faaterehia e te Mesia. a E hinaaro anei oe e ora i roto i taua mau tupuraa paradaiso ra? E nehenehe oe! A ui ia oe iho eaha ta te Bibilia e haapii mau ra no nia i te mau opuaraa maitatai a te Atua no te tau no a muri aˈe, e a haapii e nafea oe e nehenehe ai e fanaˈo i te reira. E oaoa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia oe.

[Nota i raro i te api]

a No te mau haamaramaramaraa hau no nia i te Basileia o te Atua e ta te reira e faatupu, a hiˈo i te mau api 76-85 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Hohoˈa i te api 8]

E parahi hau te mau taata e te tahi atu e te mau animara

[Hohoˈa i te api 9]

E ore roa te pohe

[Hohoˈa i te api 10]

E riro te fenua taatoa ei paradaiso