Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tupuraa i tohuhia no to tatou tau

Tupuraa i tohuhia no to tatou tau

Tupuraa i tohuhia no to tatou tau

TE TOHU ra te Bibilia e e hopoi mai te Basileia o te Atua i te hau e te oaoa mure ore i te fenua nei. (Daniela 2:44) I roto i To Matou Metua, aore ra te Pure a te Fatu, ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:10) I roto i ta ˈna parau tohu rahi ta ˈna i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ i te mouˈa i Oliveta, ua tohu Iesu i te mau ohipa e tupuraa taa maitai o te tupu na mua iti noa ˈˈe a faatere mai ai te Basileia i te fenua nei. Ua riro te reira mau tuhaa atoa ei tapao ite-maitai-hia e te feia mataitai aau haavare ore atoa. Ehia rahiraa tuhaa i muri nei o te reira tapao ta oe iho i ite?

Tamaˈi na te ao atoa nei. Ua tohu Iesu: “E tia mai . . . te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia.” (Mataio 24:7) Hou te tamaˈi rahi matamua i 1914, ua tupu te mau tamaˈi i te tahi noa mau vahi taa maitai. Aita noa te Tamaˈi rahi Matamua i faaô i te rahiraa o te fenua, ua haavitiviti atoa râ i te haereraa i mua o te mau mauhaa riaria ˈtu â o ta te huitaata i ore i ite aˈenei. Ei hiˈoraa, ua faaohipahia te mau manureva no hamani-noa-hia ˈtura no te taora i te mau paura i nia i te huiraatira. No te hamaniraa faito rahi o te mau mauhaa, ua maraa te numera o tei pohe i te tamaˈi i te hoê faito aita i manaˈohia aˈenei, fatata te afaraa i nia i te 65 mirioni faehau tei pohe aore ra tei pepe i roto i te aroraa. I te roaraa râ o te senekele 20, ua aano atu â te ati. Ia au i te hoê taata tuatapapa, “eita roa ˈtu tatou e ite ehia mau na” faehau e huiraatira tei pohe no te Piti o te Tamaˈi rahi. E te tamau râ te tamaˈi i teie nei.

Pohe poia e parare ra. “E oˈe,” ta Iesu i tohu. (Mataio 24:7) I 2005, ua na ô te vea Science e: “E 854 mirioni taata na te ao (fatata 14 % o to tatou huiraatira) o te ore e ravai i te maa mea maoro i teie nei aore ra no te hoê taime poto.” I 2007, ua tapao te hoê parau a te Nunaa Amui e aita e 33 fenua e navai ra i te maa no te faatamaa i to ratou huiraatira. E nafea ïa, i te tau e maraa ˈi te hoturaa o te mau maa? No te hoê tumu, te faaohipahia ra te fenua e te maa hotu, tei nehenehe e faatamaa i te huiraatira, no te horoa i te mori no te mau pereoo uira. “E nehenehe te rahiraa mori hinaarohia no te faaî i te hoê pereoo 4x4 rahi hoê noa ˈˈe taime e faatamaa i te hoê taata no te matahiti taatoa,” ta te hoê vea (The Witness) no Afirika Apatoa ïa e tapao ra. I te mau fenua i haere i mua atoa, te faahepo ra te maraaraa o te moni hoo o te maa i e rave rahi ia maiti i te hoo mai i te maa aore ra te aufau i te tahi atu â mau mea faufaa, mai te raau aore ra te matini haaveavea.

Aueueraa fenua rarahi. Ua parau Iesu: ‘E aueue rahi te fenua.’ (Luka 21:11) Mai te peu e e au ra ia oe e mea rahi aˈe te taata i teie nei i na mua ˈˈenei tei roohia i te aueueraa fenua, ua tano oe. “Te ite taue nei matou i te hoê maraaraa o te aueueraa fenua na te ao nei,” ta R. Chadha ïa, taata hiˈopoa aueueraa fenua i Inidia, i faataa i 2007. “Aita e taata i ite no te aha.” Hau atu â, ua faarahi te maraa-oioi-raa o te huiraatira i te mau vahi e tupu haere ai te mau aueueraa fenua, i te numera o te taata pohe i roto i taua mau ati ra. Ua riro te aueueraa fenua tei tupu i te moana Inidia i 2004 ra e to muri iho tsunami ei “ati haapohe roa ˈˈe o te mau aueueraa fenua fatata e 500 matahiti i teie nei” e “te piti o te ati ino roa ˈˈe i roto i te tuatapaparaa,” ia au ïa i te Pu titorotororaa ihifenua no Marite.

Maˈi vî ore. ‘E maˈi rahi,’ ta Iesu i tohu. (Luka 21:11) E ati aˈe i te ao nei, te rahi noa ˈtura te taata e roohia ra i te maˈi tahito e apî, e e mea fifi ia ite i te mau ravea rapaauraa no ratou. Ei hiˈoraa, ua titauhia ia faanuu-noa-hia te mau fa na te ara no te tinai i te malaria a tamau noa ˈi te maˈi i te hoê faito aita e naea i te taata ia arai. Hau atu â, e mirioni taata e pohe nei i te mau maˈi tahito, mai te maˈi tutoo, hoê â atoa te heˈa mate i teie nei e vetahi atu â mau maˈi apî. “Ua roohia hoê i nia i te toru o te huiraatira na te ao i teie mahana i te bateria o te maˈi tutoo,” ta te Faanahonahoraa o te ao nei o te ea ïa e faaite ra. Te tapao atoa ra te faanahonahoraa e e haaparare atoa te heˈa mate i te maˈi tutoo i e rave rahi fenua. I te mau tetoni atoa, e roohia te tahi atu taata i te maˈi tutoo, e te vî ore noa ˈtura tera maˈi i te mau rapaauraa. I 2007, ua itehia e e maˈi tutoo to te hoê taata maˈi i Europa o tei “ore e vî i te mau raau atoa e vai ra,” ta te hoê vea (New Scientist) ïa i faaite.

Toparaa morare e totiare. “No te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro,” ta Iesu i parau. (Mataio 24:12) Hau atu i ta Iesu i tohu, ua faaite atea te aposetolo Paulo i te toparaa o te mau faufaa morare e te amahamaharaa i te pae totiare. Ua faataa oia i te “anotau hopea” fifi te na mua noa ˈˈe i te haamouraa o teie faanahoraa o te ao na te Basileia o te Atua. “E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua, e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” (Timoteo 2, 3:1-5) Aita anei oe i tapao e te faaite ra te taata i taua mau huru iino ra hau ê i teie nei i na mua ˈˈe?

Aita Iesu raua Paulo i tapura i te taatoaraa o te mau ohipa i te pae tuatapaparaa, totiare, e poritita te tia ia faahapa no teie mau tupuraa na te ao nei. Noa ˈtu râ, ua faaite atea ta raua mau parau tohu ma te tano i te mau tupuraa e huru ta tatou e ite nei i teie mahana. E no te tau no a muri aˈe ïa? Te faataa atoa ra te parau tohu a Isaia, tei tohu i te taeraa mai o te Mesia ma te papu maitai, i te mau tauiraa maitai ta te Basileia o te Atua e hopoi mai i te fenua. E hiˈopoa anaˈe i te reira i roto i to muri nei tumu parau.

[Hohoˈa i te api 6]

‘E tia mai te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua’

[Hohoˈa i te api 7]

‘E maˈi rahi’

[Faaiteraa i te tumu]

© WHO/P. Virot