Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haafaufaa rahi anaˈe i te ohipa otahi a Iesu i roto i te opuaraa a te Atua

E haafaufaa rahi anaˈe i te ohipa otahi a Iesu i roto i te opuaraa a te Atua

E haafaufaa rahi anaˈe i te ohipa otahi a Iesu i roto i te opuaraa a te Atua

“O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.”—IOA. 14:6.

1, 2. No te aha tatou e anaanatae ai i te hiˈopoa i te ohipa otahi a Iesu i roto i te opuaraa a te Atua?

 I TE roaraa o te tau, ua tutava e rave rahi i te tia mai ei taata taa ê i rotopu i te taata tapiri, e mea iti râ tei manuïa. E mea iti roa ˈtu â te taata e tia i te parau e mea otahi ratou i roto i te tahi tuhaa faufaa. E mea otahi râ Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, i roto e rave rahi tuhaa.

2 No te aha tatou e anaanatae ai i te ohipa otahi a Iesu? No te mea ua taaihia te reira i to tatou iho auraa e to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova! Ua parau Iesu e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.” (Ioa. 14:6; 17:3) E hiˈopoa anaˈe i vetahi o te mau tuhaa o te huru otahi o Iesu. I te na reiraraa, e haafaufaa rahi roa ˈtu â ïa tatou i ta ˈna ohipa i roto i te opuaraa a te Atua.

“Te Tamaiti fanau tahi”

3, 4. (a) No te aha tatou e parau ai e mea otahi Iesu i roto i ta ˈna ohipa ei Tamaiti fanau tahi? (b) Mea nafea i ohipa otahi ai ta Iesu i roto i te poieteraa?

3 E ere noa Iesu i te hoê ‘tamaiti na te Atua.’ Tera hoi te parau a Satani no nia ia Iesu a faahema ˈtu ai oia ia ˈna. (Mat. 4:3, 6) Ua parauhia Iesu ma te tano “te Tamaiti fanau tahi a te Atua.” (Ioa. 3:16, 18) Ua faataahia te parau Heleni i hurihia e “fanau tahi” ei “huru hoê roa, anaˈe,” “te melo hoê no te hoê huru,” aore ra “otahi.” E hanere mirioni tamaiti varua ta Iehova. Eaha ïa te auraa e e tamaiti “no te hoê huru” anaˈe o Iesu?

4 E mea otahi Iesu i te mea e o ˈna anaˈe ta to ˈna Metua i poiete tia ˈtu. O ˈna te Tamaiti matahiapo. Inaha, o ˈna “te matahiapo o te mau mea atoa i poietehia.” (Kol. 1:15, MN) O ˈna “te matamua o te poieteraa a te Atua.” (Apo. 3:14, MN) E ohipa otahi atoa ta te Tamaiti fanau tahi i roto i te poieteraa. E ere o ˈna i te Atua Poiete aore ra te Tumu o te poieteraa. Ua faaohipa râ Iehova ia ˈna ei mauhaa, aore ra ravea, no te hamani i te tahi atu mau mea atoa. (A taio i te Ioane 1:3.) Ua papai te aposetolo Paulo e: “Area ia tatou nei hoê roa ïa Atua, o te Metua, no reira mai te mau mea atoa nei, e no ˈna hoi tatou; hoê hoi Fatu o Iesu Mesia, na ˈna te mau mea atoa nei, e na ˈna atoa hoi tatou.”—Kor. 1, 8:6.

5. E nafea te mau Papai e haapapu ai i te huru otahi o Iesu?

5 Teie râ, e mea otahi Iesu i roto e rave rahi atu â mau tuhaa. Te horoa ra te mau Papai e rave rahi iˈoa toroa aore ra iˈoa taa ê o te haapapu ra i ta ˈna ohipa otahi i roto i te opuaraa a te Atua. E hiˈopoa anaˈe i teie nei e pae atu â iˈoa toroa tei faaohipahia no Iesu i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. *

“Te Logo”

6. No te aha e mea tano ai ia parauhia Iesu “te Logo”?

6 A taio i te Ioane 1:14. No te aha i parauhia ˈi Iesu “te Logo,” aore ra te Parau? Te faaite ra teie iˈoa toroa i te ohipa ta ˈna i rave a hamanihia ˈi vetahi atu mau mea ora maramarama. Ua faaohipa Iehova i ta ˈna Tamaiti no te horoa i te mau haamaramaramaraa e faaueraa i te tahi atu mau tamarii varua, e ua faaohipa atoa te Atua i tera Tamaiti no te horoa i ta ˈNa poroi i te mau taata i te fenua. Ua haapapuhia te mea e o Iesu te Logo, aore ra te Auvaha parau a te Atua, i ta Iesu i parau atu i te mau ati Iuda e faaroo maira ia ˈna: “Ere i ta ˈu ta ˈu e haapii nei, na ˈna râ, na tei tono mai ia ˈu nei. O tei hinaaro maite i te haapao i to ˈna ra hinaaro, e ite ïa i ta ˈu e haapii nei e na te Atua, e na ˈu iho.” (Ioa. 7:16, 17) Te amo noa ra Iesu i te iˈoa toroa ‘te Logo a te Atua’ i muri aˈe atoa i to ˈna hoˈiraa i to ˈna hanahana i te raˈi.—Apo. 19:11, 13, 16.

7. E nafea tatou e pee ai i te haehaa ta Iesu i faaite i roto i ta ˈna ohipa ei “Logo”?

7 A feruri noa na i te manaˈo ta teie iˈoa toroa e horoa ra. Noa ˈtu e o Iesu te mea paari roa ˈˈe i te mau mea ora atoa ta Iehova i poiete, aita oia i tiaturi i to ˈna iho paari. Te parau ra oia i tei faauehia e to ˈna Metua. Ua huti noa oia i te ara-maite-raa i nia ia Iehova eiaha i nia ia ˈna. (Ioa. 12:50) E hiˈoraa faahiahia mau no tatou ia pee atu! Ua horoa-atoa-hia ia tatou te fanaˈoraa taa ê e ‘hopoi i te evanelia o te maitai.’ (Roma 10:15) Ma te taa maitai i te hiˈoraa haehaa a Iesu, e turaihia tatou eiaha roa ia parau i ta tatou iho parau. I te faaiteraa i te poroi faaora a te mau Papai, aita tatou e hinaaro ra ‘ia hau i tei papaihia.’—Kor. 1, 4:6.

“Te Amene”

8, 9. (a) Eaha te auraa o te taˈo “amene,” e no te aha Iesu i parauhia ˈi “te Amene”? (b) Mea nafea Iesu i faaî ai i ta ˈna ohipa ei “Amene”?

8 A taio i te Apokalupo 3:14. No te aha i parauhia ˈi Iesu “te Amene”? Te taˈo i hurihia e “amene,” e papairaa ïa na roto i ta tatou mau reta o te hoê taˈo Hebera o “ia na reira,” aore ra “oia mau,” te auraa. Te taˈo Hebera tumu no reira mai teie taˈo e “haapao maitai” aore ra “tiaturihia” te auraa. Ua faaohipahia teie â taˈo no te faataa i to Iehova haavare ore. (Deut. 7:9; Isa. 49:7) I roto i teihea tuhaa ïa e mea otahi Iesu ia parauhia oia “te Amene”? A tapao na eaha te pahonoraa a te Korinetia 2, 1:19, 20: “Aore . . . te Tamaiti a te Atua ra, o Iesu Mesia, i parau-haere-hia . . . i ǒ outou na, i te oia e te aore, tei ia ˈna râ te oia. Te mau mea atoa a te Atua i parau mai, e oia anaˈe ïa i roto ia ˈna, e Amene hoi i roto ia ˈna, ia maitai te Atua ia matou nei.”

9 O Iesu “te Amene” i te mau parau atoa ta te Atua i fafau. Ua haapapu e ua faatupu to ˈna oraraa hara ore i te fenua e to ˈna atoa pohe tusia i te mau parau fafau atoa a te Atua ra o Iehova. Ma te tapea i to ˈna haapao maitai, ua haapapu atoa Iesu e e mea haavare te pariraa a Satani, tei papaihia i roto i te buka a Ioba, e ia roohia i te ereraa, te mauiui e te tamataraa e faarue te mau tavini a te Atua ia ˈNa. (Ioba 1:6-12; 2:2-7) I rotopu i te mau mea ora atoa ta te Atua i poiete, o te Tamaiti matahiapo anaˈe te nehenehe e horoa i te hoê pahonoraa hope i tera pariraa. Hau atu, ua horoa Iesu i te haapapuraa maitai roa ˈˈe ma te turu i te pae o to ˈna Metua no nia i te tumu parau rahi o te tia-mau-raa o to Iehova mana arii o te ao taatoa.

10. E nafea tatou e pee ai ia Iesu i roto i ta ˈna ohipa otahi ei “Amene”?

10 E nafea tatou e pee ai i ta Iesu ohipa otahi ei “Amene”? Ma te vai taiva ore noa ïa ia Iehova e ma te turu i to ˈna mana arii o te ao taatoa. I te na reiraraa e pahono maitai ai tatou i te aniraa i papaihia i roto i te Maseli 27:11: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.”

“Te arai i te faufaa apî”

11, 12. E nafea e ohipa otahi ai ta Iesu ei Arai?

11 A taio i te Timoteo 1, 2:5, 6. O Iesu te “arai i ropu i te Atua e te taata.” O ˈna “te arai i te faufaa apî.” (Heb. 9:15; 12:24) Ua parau-atoa-hia râ Mose e arai—te arai i te faufaa o te Ture. (Gal. 3:19) E mea nafea ïa e ohipa otahi ai ta Iesu ei Arai?

12 Te taˈo o te reo tumu i hurihia e “arai” o te hoê ïa parau tei au i te ture. Te faahiti ra te reira ia Iesu ei Arai tei au i te ture (aore ra, i roto i te hoê auraa, te hoê haava) i te faufaa apî i nehenehe ai te hoê nunaa apî, ‘te Iseraela o te Atua,’ e fa mai. (Gal. 6:16) O te mau Kerisetiano faatavaihia e te varua te mau melo o teie nunaa, tei riro ei “autahuˈa arii” i te raˈi. (Pet. 1, 2:9; Exo. 19:6) Aita te faufaa o te Ture, e Mose ei arai, i nehenehe e faatupu i te hoê nunaa mai tera.

13. Eaha tei taaihia i te ohipa a Iesu ei Arai?

13 Eaha tei taaihia i te ohipa a Iesu ei Arai? Te faaohipa ra Iehova i te faufaa o te toto o Iesu no te feia tei faaôhia i roto i te faufaa apî. Na reira ïa Iehova e haafanaˈo ai ia ratou i te parau-tia tei au i te ture. (Roma 3:24; Heb. 9:15) I reira ïa te Atua e faaô ai ia ratou i roto i te faufaa apî e te tiaturiraa e riro mai ei arii tahuˈa i te raˈi! Ei Arai no ratou, e tauturu Iesu ia ratou ia tapea i te hoê tiaraa mâ i mua i te Atua.—Heb. 2:16.

14. No te aha e mea tia ˈi ia haafaufaa rahi mau te mau Kerisetiano atoa, noa ˈtu eaha to ratou tiaturiraa, i te ohipa a Iesu ei Arai?

14 Eaha ïa no te feia e ere to roto i te faufaa apî, te feia e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i te fenua eiaha i te raˈi? Noa ˈtu e e ere ratou i te feia tufaa i te faufaa apî, e feia haamaitaihia râ. Te faaorehia ra ta ratou mau hara e te faarirohia ra ratou ei taata parau-tia ei taua no te Atua. (Iak. 2:23; Ioa. 1, 2:1, 2) Noa ˈtu e e tiaturiraa ta tatou no te raˈi anei aore ra e tiaturiraa no te fenua, e tumu maitai ta tatou taitahi ia haafaufaa rahi i te ohipa a Iesu ei Arai i te faufaa apî.

“Tahuˈa rahi”

15. E nafea te ohipa a Iesu ei Tahuˈa rahi e taa ê ai i ta te taata atoa tei tavini ei tahuˈa rahi?

15 E rave rahi taata tei tavini ei tahuˈa rahi i tahito ra, e ohipa otahi mau râ ta Iesu ei Tahuˈa rahi. E nafea ïa? Te faataa ra Paulo e: “E ore hoi e au ia ˈna ia na mua i te pûpû i te tusia i ta ˈna iho hara, a pûpû ai i ta te taata atoa, mai ta taua mau tahuˈa rarahi i te mau mahana atoa ra; hoê roa a ˈna pûpûraa i ta te taata atoa, ia ˈna i pûpû ia ˈna ihora. O te taata paruparu nei hoi ta te ture e faariro ei tahuˈa rarahi, area te parau ra o te tǎpǔ, i mur[i] aˈe i taua ture ra, o te Tamaiti ïa ta te reira i faariro ei tahuˈa rahi, no ˈna te au rahi maitai roa, e a muri noa ˈtu.”—Heb. 7:27, 28. *

16. No te aha e tusia otahi mau to Iesu?

16 E taata tia roa o Iesu, te aifaito roa ia Adamu hou oia a hara ˈi. (Kor. 1, 15:45) No reira o Iesu te taata hoê roa te nehenehe e pûpû i te hoê tusia tia roa e te taatoa—te huru tusia aita e titauhia ra ia rave-faahou-hia. I raro aˈe i te Ture a Mose, ua pûpûhia te mau tusia i te mau mahana atoa. E hohoˈa noa râ tera mau tusia atoa e te taviniraa a te mau tahuˈa no te mau mea o ta Iesu i faatupu. (Heb. 8:5; 10:1) No reira i te manuïaraa e te vai-noa-raa te reira, e taviniraa otahi ïa ta Iesu ei Tahuˈa rahi.

17. No te aha tatou e mauruuru ai i te ohipa a Iesu ei Tahuˈa rahi, e e nafea ïa tatou?

17 E hinaaro tatou i te taviniraa a Iesu ei Tahuˈa rahi no te tauturu ia tatou ia fanaˈo i te hoê tiaraa tia i mua i te Atua. E Tahuˈa rahi faahiahia mau â to tatou! “E ere . . . to tatou i te tahuˈa rahi e ore e tia ia aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei,” ta Paulo i papai, “i ati atoa hoi oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei, aita roa râ e hara.” (Heb. 4:15) No to tatou ïa mauruuru i teie mea i ravehia e hinaaro mau ai tatou e ‘ore e ora faahou no tatou iho, no ˈna râ o tei pohe no tatou.’—Kor. 2, 5:14, 15; Luka 9:23.

Te Huero tohuhia

18. Eaha te parau tohu i horoahia i to Adamu hararaa, e eaha tei faaitehia i muri aˈe no nia i tera parau tohu?

18 I Edene i tahito, i te iteraahia e ua ere te huitaata i te mau mea atoa—te hoê tiaraa mâ i mua i te Atua, te ora mure ore, te oaoa, e te Paradaiso—ua tohu te Atua ra o Iehova i te hoê Faaora. Ua parauhia oia ei “huaai,” aore ra “huero” (MN). (Gen. 3:15) Ua riro teie Huero miterio ei tumu parau no te mau parau tohu bibilia e rave rahi i te roaraa o te tau. E huaai oia no Aberahama, no Isaaka, e no Iakoba. No roto atoa oia i te opu fetii o te arii Davida.—Gen. 21:12; 22:16-18; 28:14; Sam. 2, 7:12-16.

19, 20. (a) O vai te Huero i fafauhia? (b) E nafea e parauhia ˈi e ere o Iesu anaˈe to roto i te huero i tohuhia?

19 O vai teie Huero fafauhia? E itehia te pahonoraa i teie uiraa i roto i te Galatia 3:16. (A taio.) I roto râ i teie â pene, te parau ra te aposetolo Paulo i muri iho i te mau Kerisetiano faatavaihia e: “E no te Mesia outou na, e huaai ïa outou no Aberahama, e e feia aiˈa ïa i tei parauhia maira.” (Gal. 3:29) E nafea te Mesia i riro ai ei Huero i fafauhia, e nafea atoa râ te tahi pae e amuihia ˈi?

20 E mirioni te parau nei e no roto mai ratou ia Aberahama, e tae roa vetahi i te ohipa ei peropheta. Te haafaufaa rahi nei te tahi mau haapaoraa i te parau e no roto mai ta ratou mau peropheta ia Aberahama. Ua riro râ anei ratou paatoa ei Huero i fafauhia? Aita. Mai ta te aposetolo Paulo i faaite ma te faaurua, aita te mau tamarii atoa a Aberahama e nehenehe e parau e e melo ratou no te Huero i fafauhia. Aita te huaai o te tahi atu mau tamarii a Aberahama i faaohipahia no te haamaitai i te huitaata. Mea na roto te huero o te haamaitairaa ia Isaaka anaˈe. (Heb. 11:18) I te pae hopea, o te hoê noa taata, o Iesu Mesia, tei roto i te Bibilia to ˈna ihotatau mai Aberahama mai â, te tuhaa matamua o te huero i tohuhia. * “No te Mesia” ïa te feia atoa tei riro i muri iho ei melo no te piti o te tuhaa o te huero a Aberahama. Oia, e ohipa otahi mau ta Iesu i roto i te faatupuraa i teie parau tohu.

21. Eaha tei haaputapû ia outou i to Iesu faatupuraa i ta ˈna ohipa otahi i roto i te opuaraa a Iehova?

21 Eaha ta tatou i haapii i teie haamanaˈoraa poto no nia i te ohipa otahi a Iesu i roto i te opuaraa a Iehova? Mai to ˈna poieteraahia mai â, e mea otahi mau te Tamaiti fanau tahi a te Atua, no te hoê huru anaˈe oia. Ua tavini noa râ teie Tamaiti otahi a te Atua tei riro mai i muri iho ei Iesu ma te haehaa ia au i te hinaaro o to ˈna Metua, ma te ore roa e imi i to ˈna iho hinuhinu. (Ioa. 5:41; 8:50) E hiˈoraa faahiahia roa oia no tatou i teie mahana! Mai ia Iesu, ia ‘rave tatou i te mau mea atoa ma te haamaitai i te Atua’ ei fa e tia ˈi.—Kor. 1, 10:31.

[Nota i raro i te api]

^ Te faaohipahia ra te faataa iˈoa papu Heleni “te” no vetahi o teie mau iˈoa toroa, ia au i te parau a te hoê aivanaa, ma te faaite e iˈoa toroa “i roto i te hoê auraa, ‘no te hoê anaˈe iho tiaraa.’”

^ Ia au i te hoê aivanaa Bibilia, te faaite ra te taˈo i hurihia e “hoê roa” i te hoê manaˈo bibilia faufaa o te “faaite ra i te huru papu, otahi, aore ra hoê o te pohe o te Mesia.”

^ Noa ˈtu e ua manaˈo te mau ati Iuda o te senekele matamua T.T. e o ratou te nunaa haamaitaihia, ei huaai mau aore ra ei tamarii a Aberahama, ua imi ratou i te hoê taata ia haere mai ei Mesia.—Ioa. 1:25; 7:41, 42; 8:39-41.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha ta outou i haapii no nia i te ohipa otahi a Iesu ia au i to ˈna mau iˈoa toroa aore ra iˈoa taa ê? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 22.)

• E nafea outou e pee ai i te hiˈoraa o te Tamaiti otahi a Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 22]

Te tahi mau iˈoa toroa o te faaite ra i te ohipa otahi a Iesu i roto i te opuaraa a te Atua

Te Tamaiti fanau tahi. (Ioa. 1:3) O Iesu anaˈe ta to ˈna Metua i poiete tia ˈtu.

Te Logo. (Ioa. 1:14) Te faaohipa ra Iehova i ta ˈna Tamaiti ei Auvaha parau no te horoa i te mau haamaramaramaraa e faaueraa i te tahi atu mau mea ora i poietehia.

Te Amene. (Apo. 3:14) Ua haapapu e ua faatupu te oraraa hara ore o Iesu i te fenua e to ˈna atoa pohe tusia i te mau parau fafau a te Atua ra o Iehova.

Te Arai i te faufaa apî. (Tim. 1, 2:5, 6) Ei Arai tei au i te ture, ua nehenehe Iesu e faatupu i te hoê nunaa apî, ‘te Iseraela o te Atua,’ o te mau Kerisetiano ïa tei riro ei “autahuˈa arii” i te raˈi.—Gal. 6:16; Pet. 1, 2:9.

Te Tahuˈa rahi. (Heb. 7:27, 28) O Iesu te taata hoê roa te nehenehe e pûpû i te hoê tusia tia roa, aita e titauhia ra ia rave-faahou-hia. E nehenehe oia e faaore i ta tatou hara e e faatiamâ ia tatou i te mau faahopearaa o te pohe.

Te Huero fafauhia. (Gen. 3:15) O te hoê anaˈe iho taata, Iesu Mesia, te tuhaa matamua o te huero i tohuhia. “No te Mesia” ïa te feia atoa tei riro i muri iho ei melo no te piti o te tuhaa o te huero o Aberahama.—Gal. 3:29.