Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faaoti papu e faaite hua ˈtu

Faaoti papu e faaite hua ˈtu

Faaoti papu e faaite hua ˈtu

“Ua poroi . . . oia ia matou e, e parau haere matou i te taata, e faaite hua ˈtu.”—OHI. 10:42.

1. I to ˈna parauraa ia Korenelio, ua haafaufaa rahi Petero i teihea faaueraa?

 UA HAAPUTUPUTU te raatira hanere o te nuu Italia i to ˈna mau fetii e mau hoa no te hoê tupuraa tei riro ei tauiraa rahi i roto i te mau haaraa a te Atua e te taata. O Korenelio te iˈoa o tera taata mǎtaˈu i te Atua. Ua parau te aposetolo Petero i teie pǔpǔ taata e ua poroihia te mau aposetolo “e parau haere . . . i te taata, e faaite hua ˈtu” no nia ia Iesu. Ua itehia e rave rahi faahopearaa maitatai i te faaiteraa a Petero. Ua niniihia mai te varua o te Atua i nia i te mau Etene peritome-ore-hia, ua bapetizohia ratou, e ua nehenehe ratou e riro a muri aˈe ei arii i nia i te raˈi e o Iesu. E faahopearaa faahiahia mau i ta Petero faaite-hua-raa ˈtu!—Ohi. 10:22, 34-48.

2. E nafea tatou e ite ai e aita te faaueraa e faaite hua ˈtu i taotiahia i na aposetolo 12 anaˈe?

2 Ua tupu te reira i 36 T.T. Fatata e piti matahiti na mua ˈtu, ua taui roa te oraraa o te hoê taata patoi uˈana i te Kerisetianoraa. Ua fa mai Iesu ia Saulo no Tareso i to ˈna haereraa i Damaseko e ua parau atu: “E haere oe i roto i te oire, ei reira oe e faaitehia mai ai i ta oe e rave.” Ua haapapu Iesu i te pǐpǐ ra o Anania e e faaite hua ˈtu Saulo “i te aro o te mau Etene ra, e i te hui arii ra, e i te tamarii hoi a Iseraela ra.” (A taio i te Ohipa 9:3-6, 13-20.) I to ˈna farereiraa ia Saulo, ua parau Anania e: “Ua haapaohia na oe e te Atua o to tatou hui metua ra . . . ei faaite hoi oe na ˈna i te taata atoa.” (Ohi. 22:12-16) Mea nafea Saulo, tei matauhia i muri aˈe ei Paulo, haapao-maitai-raa i te faaueraa e faaite hua ˈtu?

Ua faaite hua ˈtu oia!

3. (a) E feruriruri tatou i teihea iho â ra aamu? (b) Eaha te huru o te mau matahiapo no Ephesia i ta Paulo poroi, ma te horoa i teihea hiˈoraa maitai?

3 E mea anaanatae roa te haapiiraa i te mau mea rii atoa ta Paulo i rave mai reira mai, i teie nei râ e feruriruri tatou i te hoê oreroraa parau ta Paulo i horoa i te area 56 T.T., ia au i tei papaihia i roto i te Ohipa pene 20. Ua horoa Paulo i teie oreroraa parau i te pae hopea o te toruraa o to ˈna tere mitionare. Ua tipae oia i Mileto, te hoê uahu o te miti Égée, e ua ani oia ia haere mai te mau matahiapo o te amuiraa no Ephesia. Fatata e 50 kilometera i te atea o Ephesia, e mea atea ˈtu â na nia i te mau purumu tioioi. A feruri noa na i te oaoa rahi o te mau matahiapo no Ephesia i te taeraa ˈtu te poroi a Paulo. (A hiˈo i te Maseli 10:28.) Mea titauhia râ ia rave ratou i te mau faanahoraa no te tere atu i Mileto. Ua faaea anei vetahi i ta ratou ohipa aore ra ua tapiri anei ratou i ta ratou fare toa? E rave rahi Kerisetiano te na reira nei i teie mahana, ia ore roa ratou ia mairi i te hoê noa ˈˈe tuhaa o ta ratou tairururaa mataeinaa tamatahiti.

4. Eaha te huru oraraa o Paulo i to ˈna faaearaa i Ephesia tau matahiti i te maoro?

4 Eaha ta Paulo i rave i Mileto i te roaraa e toru aore ra e maha mahana ia tae roa mai te mau matahiapo, i to outou manaˈoraa? E nafea ïa outou? (A hiˈo i te Ohipa 17:16, 17.) E ite tatou i te pahonoraa i roto i te mau parau a Paulo i te mau matahiapo no Ephesia. Ua faaite oia i to ˈna huru oraraa i te roaraa o te mau matahiti, oia atoa to ˈna faaearaa na mua ˈtu i Ephesia. (A taio i te Ohipa 20:18-21.) Ma te mǎtaˈu ore i te faahaparaa, ua parau oia e: ‘Ua ite outou i te huru o to ˈu parahiraa i ǒ outou nei, mai te mahana matamua mai â a tipae mai ai au i Asia i te parau-onoono-maite-raa ˈtu.’ Oia, ua faaoti papu o ˈna e rave i ta ˈna faaueraa no ǒ mai ia Iesu. Mea nafea oia i faatupu ai i te reira i Ephesia? Te hoê ravea o te faaiteraa ˈtu ïa i te mau ati Iuda, ma te haere i te vahi tei reira te rahiraa. Te faatia ra Luka i to Paulo faaearaa i Ephesia i te area 52-55 T.T., ua horoa oia i te mau oreroraa parau ‘e ua faaite hua ˈtu’ i roto i te sunago. I te mea e ua “etaeta maira e tahi pae [ati Iuda], aita i faaroo,” haapao atura Paulo ia vetahi ê, ma te haere i te hoê vahi ê o te oire e ma te poro tamau noâ. Ua faaite hua ˈtu hoi oia i te ati Iuda e te Heleni i roto i tera oire rahi.—Ohi. 19:1, 8, 9.

5, 6. No te aha tatou e papu ai e ua paraparau Paulo i te feia tiaturi ore i to ˈna pororaa i tera fare i tera fare?

5 I te tau au, ua faaî vetahi taata tei riro mai ei Kerisetiano i te mau titauraa a te mau matahiapo, o ta Paulo hoi i parau atu i Mileto. Ua haamanaˈo Paulo ia ratou i te ravea ta ˈna i faaohipa: “Aore roa aˈenei e mea e maitai ai outou na i vaiihohia e au; aita aˈenei i tuutuu i te aˈo [“faaite,” MN] atu ia outou, e te haapii ia outou, i te vahi taata, e i tera fare, i tera fare.” I to tatou nei tau, te parau ra te tahi mau taata e ua faahiti Paulo i ǒ nei i te mau tere a te tiai mamoe i te feia tiaturi. Aita râ. Ua tano iho â râ teie faataaraa ‘haapii i te vahi taata, e i tera fare i tera fare’ i te faaiteraa i te evanelia i te feia tiaturi ore. Ua taa-maitai-hia te reira i ta ˈna mau parau i muri iho. Ua parau Paulo e ua faaite atu oia “i te ati Iuda e te Heleni, i te tatarahapa i te Atua, e te faaroo i to tatou Fatu ia Iesu.” Oia mau, ua faaite hua ˈtu Paulo i te feia tiaturi ore, tei hinaaro e tatarahapa e e faaroo ia Iesu.—Ohi. 20:20, 21.

6 Ma te hiˈopoa hohonu i te mau Papai Heleni Kerisetiano, ua parau te hoê aivanaa no nia i te Ohipa 20:20 e: “Ua faaea Paulo e toru matahiti i Ephesia. Ua haere oia i te mau fare atoa aore ra mai te mea ra e ua poro oia i te mau taata atoa (irava 26). Teie te haapapuraa a te Bibilia no te faaite i te evanelia i tera fare i tera fare e i te mau putuputuraa i te vahi taata atoa.” Ua tae mau anei Paulo i te mau fare atoa, mai ta teie aivanaa e parau ra, aore ra aita, aita Paulo i hinaaro ia haamoe te mau matahiapo no Ephesia i ta ˈna huru faaiteraa ˈtu e ma teihea faahopearaa. Ua faatia Luka e: “Ite aˈera to Asia atoa te ati Iuda e te Heleni i te parau a te Fatu.” (Ohi. 19:10) Mea nafea râ to Asia “atoa” i faaroo ai, e eaha ta te reira e faaite ra no nia i ta tatou faaiteraa ˈtu?

7. Mea nafea ta Paulo pororaa i ohipa ˈi i nia i te feia o ta ˈna i poro atu ?

7 I to Paulo pororaa i te vahi taata e i tera fare i tera fare, e rave rahi tei faaroo i ta ˈna poroi. Te manaˈo ra anei outou e ua faaea noa te feia i faaroo i te poroi i Ephesia, aita anei te hoê taata i reva no te rave i te ohipa, no te haafatata ˈtu i te fetii, aore ra no te faarue i te oraraa maniania o te oire rarahi? Aita roa ˈtu. E rave rahi i teie mahana tei reva no teie â mau tumu; o outou atoa paha. I te reira atoa tau, ua haere mai te mau taata no te mau vahi ê i Ephesia no te mau tumu totiare aore ra tapihoo. I reira, ua farerei paha ratou ia Paulo aore ra ua faaroo ratou i ta ˈna faaiteraa. Eaha ïa te tupu ia hoˈi taua mau taata ra i ǒ ratou? Ua poro ihora ïa te feia tei farii i te parau mau. Aita paha te tahi pae i riro mai ei feia tiaturi, e parau haere iho â râ ratou i te mea o ta ratou i faaroo i Ephesia. Ua faaroo ïa te fetii, te taata tapiri, aore ra te mau hoani i te parau mau, e ua farii paha te tahi pae. (A hiˈo i te Mareko 5:14.) Eaha ta te reira e faaite ra no te ohipa e tupu mai paha i muri aˈe i ta outou faaite-hua-raa ˈtu?

8. Mea nafea paha to te mataeinaa o Asia faarooraa i te parau mau?

8 No nia i ta ˈna taviniraa matamua i Ephesia, ua papai Paulo e ‘e opani rahi [o te aratai atu i te ohipa ra] tei iritihia ia ˈna.’ (Kor. 1, 16:8, 9; MN) Eaha taua opani ra, e mea nafea te reira i te matararaa? Ua parare te parau apî maitai na roto i ta Paulo taviniraa tamau i Ephesia. E hiˈopoa anaˈe i na oire e toru i uta ˈtu ia Ephesia o Kolosa, o Laodikea, e o Hierapoli. Aita roa ˈtu Paulo i haere i reira, ua tae râ te parau apî maitai i reira. No taua vahi ra hoi o Epaphera. (Kol. 2:1; 4:12, 13) Ua faaroo anei Epaphera i ta Paulo pororaa i Ephesia e riro mai ai oia ei Kerisetiano? Aita te Bibilia e haapapu ra. Ma te haaparare râ i te parau mau i to ˈna ra vahi, ua riro paha Epaphera ei tia no Paulo. (Kol. 1:7) Ua tae atoa paha te poroi Kerisetiano i te mau oire mai ia Philadelephia, Saradi, e Tuatira i te mau matahiti a poro ai Paulo i Ephesia.

9. (a) Eaha to Paulo hinaaro haavare ore? (b) Eaha te irava matahiti no 2009?

9 No reira, e rave rahi tumu e farii ai te mau matahiapo no Ephesia i te parau a Paulo: “Aita . . . vau e haapao noa ˈtu i te reira, aore hoi au i nounou i to ˈu ora, mai te mea e e mea taoˈa ia ˈu iho, ia faaoti ra vau i to ˈu hororaa ma te oaoa, e te toroa i noaa ia ˈu i te Fatu ra ia Iesu, i te faaite hua ˈtu i te evanelia ra i te aroha o te Atua.” No reira mai ïa te irava matahiti faaitoito mau no 2009: ‘A faaite hua ˈtu i te evanelia.’—Ohi. 20:24.

Te faaite-hua-raa ˈtu i teie mahana

10. E nafea tatou e ite ai e mea tia ia faaite hua atoa ˈtu tatou?

10 Ua riro te faaueraa “e parau haere i te taata, e faaite hua ˈtu” ei ohipa na te mau aposetolo e na vetahi ê atoa. I to Iesu, o tei faatiahia mai, parauraa i te mau pǐpǐ, fatata e 500 o ratou, tei putuputu i Galilea, ua faaue atu oia: ‘E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te varua maitai; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.’ E tano tera faaueraa no te mau Kerisetiano mau atoa i teie mahana, mai ta te mau parau a Iesu e faaite ra: “Inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.”—Mat. 28:19, 20.

11. Ua matauhia te mau Ite no Iehova i te raveraa i teihea ohipa faufaa?

11 Te auraro noa nei te mau Kerisetiano itoito rahi i tera faaueraa, ma te tutava i te “faaite hua ˈtu i te evanelia.” Tei roto i te faahitiraa a Paulo i te mau matahiapo no Ephesia te ravea matamua no te rave i te reira—te pororaa i tera fare i tera fare. I roto i te hoê buka no 2007 no nia i te ohipa mitionare manuïa, ua parau David Stewart: “Te ravea a te mau Ite no Iehova no te haapii i te mau taata no te faaite atu i ta ratou mau tiaturiraa ia vetahi ê e mea maitai roa ˈtu â ïa i te mau [aˈoraa] taa ore e te faufaa ore [na nia mai i te pupiti]. E ohipa au-roa-hia no e rave rahi Ite no Iehova te faaiteraa ia vetahi ê i ta ratou mau tiaturiraa.” Eaha te faahopearaa? “I 1999, e 2 noa e tae atu i te 4 % o te taata ta ˈu i uiui i roto i nau oire pu no Europa Hitia o te râ tei faaite e ua farerei te mau mitionare ‘Momoni’ aore ra Feia moˈa o te mau mahana hopea nei ia ratou. Ua hau atu râ i te 70 % tei faaite e ua farerei tino roa te mau Ite no Iehova ia ratou, pinepine e rave rahi roa taime.”

12. (a) No te aha tatou e haere ai “e rave rahi roa taime” i te mau fare o ta tatou tuhaa fenua? (b) E nehenehe anei outou e faatia i te hoê tupuraa no te hoê taata tei taui i to ˈna huru i ta tatou poroi?

12 Mai te reira atoa paha no te mau taata o to oe vahi. E tuhaa iho â ïa ta oe i te raveraa i te reira. Ia “farerei tino roa” oe i te taata i tera fare i tera fare, ua paraparau oe i te mau tane, te mau vahine, e te feia apî i te opani. Aita paha te tahi pae i faaroo, noa ˈtu e ua farereihia ratou “e rave rahi roa taime.” Ua faaroo poto noa paha te tahi pae i to oe faaiteraa i te hoê irava o te Bibilia aore ra i te hoê manaˈo o te mau Papai. Ua nehenehe râ oe e horoa i te hoê faaiteraa maitai i te tahi atu mau taata tei farii i te poroi. E nehenehe e itehia teie mau tupuraa atoa ia ‘faaite hua ˈtu tatou i te evanelia.’ Mai ta oe iho â ra i ite, te vai ra e rave rahi hiˈoraa o te feia tei farereihia “e rave rahi roa taime” e tei anaanatae rii noa, e ua tupu ihora râ te hoê tauiraa. Peneiaˈe ua roohia ratou aore ra te hoê taata herehia i te tahi mea, a nehenehe ai to ratou feruriraa e aau e farii i te parau mau. I teie nei e taeae e e tuahine ratou. No reira, eiaha e faarue, noa ˈtu e aita oe i farerei aˈenei e rave rahi taata tei farii. Aita tatou e manaˈo ra e haere pauroa mai ratou i roto i te parau mau. Ta te Atua râ e titau maira ia tamau ïa tatou i te faaite hua ˈtu ma te haapao maitai e te itoito.

Mau faahopearaa aita paha tatou e ite ra

13. Mea nafea ta tatou faaiteraa ˈtu e faatupu ai i te mau faahopearaa aita paha tatou e ite ra?

13 Aita i taotiahia te ohipa o ta Paulo taviniraa i te feia anaˈe o ta ˈna i tauturu tia ˈtu ia riro mai ei Kerisetiano; aita atoa ïa no tatou nei. Ia poro tamau iho â râ tatou i tera fare i tera fare, ma te faaite atu i te taata e rave rahi roa te maraa ia tatou. E faaite tatou i te parau apî maitai i te feia tapiri, te hoa rave ohipa, te hoa haere haapiiraa e i te fetii. Ua ite anei tatou pauroa te mau faahopearaa? No vetahi, e ite-oioi-hia mai te mau faahopearaa maitai. No te tahi atu mau tupuraa, e vai ohipa ore noa maa taime te huero o te parau mau e i muri aˈe râ e aa mai te reira i roto i te repo o te aau o te hoê taata e e tupu mai. Noa ˈtu e aita te reira e tupu ra, e nehenehe te taata ta tatou i aparau atu e paraparau i te tahi atu mau taata no nia i te mea ta tatou i parau, te mea ta tatou i tiaturi, e to tatou huru haerea. E, peneiaˈe, ma te opua ore, ua vaiiho ratou i teie mau huero ia raea i te repo fenua farii maitai i te vahi ê.

14, 15. Eaha te faahopearaa tei itehia i te faaiteraa a te hoê taeae?

14 A hiˈo na ia Ryan e ta ˈna vahine faaipoipo o Mandi o te ora nei i Floride, Marite, ei hoê noa hiˈoraa. Ua poro Ryan i ta ˈna vahi raveraa ohipa i te hoê hoa ohipa ma te faanaho ore. Ua putapû roa tera taata haapaoraa Hindou, i ta Ryan huru faanehenehe e ta ˈna huru paraparau. Ua faahiti Ryan i te mau tumu parau mai te tia-faahou-raa e te huru o te feia pohe, ia paraparau raua. I te hoê po no Tenuare, ua ani tera tane i ta ˈna vahine o Jodi, eaha ta ˈna i ite no nia i te mau Ite no Iehova. E vahine Katolika oia, e ua parau oia e te mea noa ta ˈna i ite no nia i te mau Ite o ta ratou ïa “pororaa na te mau fare.” No reira, ua patapata Jodi i te iˈoa “Ite no Iehova” i roto i te hoê ravea maimiraa a te Internet, tei aratai ia ˈna i ta tatou afata poroi www.watchtower.org. Fatata e toru avaˈe to Jodi taioraa i te mau papai o tera afata poroi, te Bibilia e te mau tumu parau anaanatae atoa.

15 I te tau au, ua farerei Jodi ia Mandi, e utuutu maˈi hoi raua. Ua oaoa Mandi i te pahono atu i ta Jodi mau uiraa. I muri aˈe maa taime, mai ta Jodi i faataa, ua tauaparau raua mai “Adamu e tae roa ˈtu ia Aramagedo.” Ua farii Jodi i te hoê haapiiraa bibilia i to ˈna fare. Ua haamata aˈera oia i te haere i te Piha a te Basileia. I Atopa, ua riro mai Jodi ei taata poro bapetizo-ore-hia, e ua bapetizohia o ˈna i Fepuare. Te papai ra oia e: “I teie nei i to ˈu iteraa i te parau mau, e oraraa oaoa roa e te î maitai to ˈu.”

16. Te horoa ra te tupuraa o te hoê taeae i Floride i teihea manaˈo no nia i ta tatou mau tutavaraa e faaite hua ˈtu?

16 Aita roa Ryan i manaˈo e na roto i ta ˈna faaiteraa i te hoê taata, o te tahi atu ïa te haere mai i roto i te parau mau. Oia mau, i roto i teie tupuraa, ua ite oia i te faahopearaa o ta ˈna faaotiraa papu e “faaite hua ˈtu.” Peneiaˈe, te poro ra oe i te hoê uputa, i te ohipa, i te fare haapiiraa, aore ra ma te faanaho-ore-hia, e aita paha oe i ite e e riro te reira ei ravea no te haaparare atu i te parau mau. Mai ia Paulo, tei ore i ite i ta ˈna mau hotu atoa i “Asia,” aita paha e ravea ia ite oe i te mau faahopearaa maitai o ta oe faaite-hua-raa ˈtu. (A taio i te Ohipa 23:11; 28:23.) E mea faufaa roa râ ia tamau i te na reira!

17. Eaha ta oe i faaoti papu i te rave i te roaraa o te matahiti 2009?

17 I te roaraa o te matahiti 2009, ia haapao maitai tatou i te faaueraa e faaite atu i tera fare i tera fare e na roto i te tahi atu mau ravea e tia ˈi. Na reira ïa tatou e nehenehe ai e faaite i te hoê â huru aau e to Paulo: “Aita . . . vau e haapao noa ˈtu i te reira, aore hoi au i nounou i to ˈu ora, mai te mea e e mea taoˈa ia ˈu iho, ia faaoti ra vau i to ˈu hororaa ma te oaoa, e te toroa i noaa ia ˈu i te Fatu ra ia Iesu, i te faaite hua ˈtu i te evanelia ra i te aroha o te Atua ra.”

E nafea oe e pahono ai?

• Mea nafea te mau aposetolo Petero e Paulo e vetahi atu i te senekele matamua i te faaite-hua-raa ˈtu?

• No te aha paha e hau roa ˈi te faahopearaa o ta tatou faaiteraa i ta tatou e ite ra?

• Eaha te irava matahiti no 2009, e no te aha oe e manaˈo ai e mea tano?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 27]

Teie te irava matahiti no 2009: ‘A faaite hua ˈtu i te evanelia.’—Ohi. 20:24.

[Hohoˈa i te api 24]

Ua ite te mau matahiapo no Ephesia i ta Paulo peu matauhia e faaite hua ˈtu i tera fare i tera fare

[Hohoˈa i te api 26]

Eaha te mau faahopearaa faufaa roa o ta oe faaite-hua-raa ˈtu?