Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A haere mai a pee mai ai ia ˈu’

‘A haere mai a pee mai ai ia ˈu’

‘A haere mai a pee mai ai ia ˈu’

“Ia hinaaro te taata i te pee mai ia ˈu ra, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i tana [pou haamauiuiraa] i te mau mahana atoa, a pee mai ai ia ˈu.”—LUKA 9:23MN.

1, 2. (a) Eaha te titau-manihini-raa hamani maitai ta Iesu i pûpû atu? (b) Ua nafea oe i mua i ta Iesu titau-manihini-raa?

 I TE pae hopea o ta ˈna taviniraa, te poro ra Iesu i Pérée, te hoê tuhaa fenua i te tahi atu pae o Ioridana, i apatoerau hitia o te râ o Iudea. Ua haafatata ˈtu ia ˈna te hoê taata apî i ui ia aha oia ia noaa te ora mure ore. I muri aˈe i to Iesu taaraa e te haapao maitai ra te taata apî i te Ture a Mose, faatae atura oia i te hoê titau-manihini-raa faahiahia. Ua na ô oia: “A haere a hoo atu i ta oe ra e hope roa ˈˈe, a hopoi atu ai na te taata rii, e e taoˈa ta oe i te ao i reira; a haere mai ai, . . . a pee mai ai ia ˈu.” (Mar. 10:21) A feruri na—te hoê titau-manihini-raa e pee ia Iesu, te Tamaiti fanau tahi a te Atua Teitei!

2 Ua patoi tera taata apî i te titau-manihini-raa, ua farii râ vetahi ê i te reira. Na mua ˈtu, ua parau Iesu ia Philipa: “A pee mai ia ˈu.” (Ioa. 1:43) Ua farii aˈera Philipa e riro mai nei i muri aˈe ei aposetolo. Ua faatae â Iesu i te titau-manihini-raa ia Mataio, e ua farii atoa ˈtu. (Mat. 9:9; 10:2-4) Ua pûpû mau â Iesu i terâ titau-manihini-raa i te feia atoa e au i te parau-tia a na ô ai: “Ia hinaaro te taata i te pee mai ia ˈu ra, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i tana [pou haamauiuiraa] i te mau mahana atoa, a pee mai ai ia ˈu.” (Luka 9:23; MN) E nehenehe ïa te taata atoa e riro ei pǐpǐ na Iesu mai te peu e e hinaaro mau oia. Tera anei ta oe e hinaaro? Ua farii aˈena te rahiraa o tatou i ta Iesu titau-manihini-raa hamani maitai, e i roto i te taviniraa, te titau manihini ra tatou ia vetahi ê.

3. E nafea ia ore e mairi i te pee ia Iesu?

3 Te vahi peapea râ, aita vetahi tei anaanatae i te parau mau bibilia e tamau ra i te haapii. Ua faataupupu râ ratou ia ratou, e i te pae hopea ua “mairi” i te pee ia Iesu. (Heb. 2:1) E nafea ia ore e topa i roto i tera marei? E mea maitai ia uiui ia tatou: ‘No te aha vau i mata na ˈi i te maiti i te pee ia Iesu? Eaha te auraa e pee ia ˈna?’ E tauturu te haamanaˈoraa i te mau pahonoraa o teie na uiraa ia tatou ia haapaari i ta tatou faaotiraa e faaea noa i nia i te eˈa maitai roa ta tatou i maiti. E tauturu atoa te reira ia tatou ia faaitoito ia vetahi ê ia pee ia Iesu.

No te aha e pee ai ia Iesu?

4, 5. No te aha o Iesu te mea aravihi no te aratai?

4 Ua parau te peropheta Ieremia: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ier. 10:23) Ua haapapu te tuatapaparaa e e parau mau ta Ieremia. Ua ite-papu-roa-hia e eita te taata tia ore e manuïa i te faatere ia ratou iho. Ua farii tatou i te titau-manihini-raa e pee ia Iesu no to tatou iteraa e o ˈna te mea aravihi no te riro ei Aratai no tatou eita hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e riro mai. A hiˈo na vetahi mau aravihi o Iesu.

5 A tahi, na Iehova iho i maiti ia Iesu ei Mesia te Aratai. O vai tei ite maitai aˈe i to tatou Atua Poiete i te ihotaata e maiti ei Aratai no tatou? A piti, e huru maitatai to Iesu ta tatou e nehenehe e faahiahia e e pee. (A taio i te Isaia 11:2, 3.) E hiˈoraa tia roa oia. (Pet. 1, 2:21) A toru, mea haapao maitai roa Iesu i te feia e pee ia ˈna, mai ta ˈna i faaite ia ˈna i horoa i to ˈna ora no ratou. (A taio i te Ioane 10:14, 15.) E te faaite ra oia ia ˈna iho mai te hoê tiai mamoe aupuru a aratai ai oia ia tatou i te hoê oraraa o te hopoi mai i te oaoa i teie nei e te hoê a muri aˈe mure ore hanahana. (Ioa. 10:10, 11; Apo. 7:16, 17) No teie e no te tahi atu mau tumu, ua rave tatou i te hoê faaotiraa paari ia tatou i maiti i te pee ia ˈna. Eaha râ tei taaihia i te reira?

6. Eaha tei taaihia i te peeraa ia Iesu?

6 Te riroraa ei pǐpǐ na te Mesia e ere noa ïa i te parau-noa-raa e e Kerisetiano tatou iho. Fatata e piti miria taata e parau ra e e Kerisetiano ratou i teie mahana, teie râ, te faaite ra ta ratou mau ohipa e e “feia rave parau ino” ratou. (A taio i te Mataio 7:21-23.) Ia anaanatae te taata i te titau-manihini-raa e pee ia Iesu, e faataa tatou ia ratou e e faaau te mau Kerisetiano mau i to ratou oraraa taatoa i nia i ta ˈna mau haapiiraa e to ˈna hiˈoraa—e e na reira ratou i te mau mahana atoa o to ratou oraraa. Ei faahohoˈaraa i te auraa o te reira, a hiˈo na vetahi mau mea ta tatou i ite no nia ia Iesu.

A pee i te hiˈoraa o te paari o Iesu

7, 8. (a) Eaha te paari, e no te aha Iesu i î roa ˈi i te reira? (b) Mea nafea to Iesu faaiteraa i te paari, e e nafea tatou e nehenehe ai e pee ia ˈna?

7 Ua faaite Iesu e rave rahi huru maitatai faahiahia, e hiˈopoa râ tatou e maha: to ˈna paari, to ˈna haehaa, to ˈna itoito rahi, e to ˈna here. Na mua, a rave na i to ˈna paari—to ˈna aravihi e faaohipa i te ite e te maramarama ma te ravea e au. Ua papai te aposetolo Paulo: “O tei vaiiho-paatoa-hia te taoˈa ra o te paari e te ite i roto ia [Iesu] ra.” (Kol. 2:3) Nohea mai teie paari o Iesu? Ua na ô oia iho: “O ta tau Metua . . . i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.” (Ioa. 8:28) No ǒ mai to ˈna paari ia Iehova ra, no reira tatou e ore ai e maere i te tanoraa o to Iesu manaˈo.

8 Ei hiˈoraa, ua faaohipa Iesu i te manaˈo tano i roto i te maitiraa i to ˈna huru oraraa. Ua faaoti oia e faaohie noa i to ˈna oraraa ma te tiatonu i te hoê noa mea: te raveraa i to te Atua hinaaro. Ua horoa oia ma te paari i to ˈna taime e puai no te mata na i te imi i te Basileia. E pee tatou i to Iesu hiˈoraa ma te tutava i te tapea i te ‘mata maitai’ a ape atu ai i te faateimaha ia tatou iho i te mau mea faufaa ore o te haapau i to tatou puai e o te haaparuparu i to tatou ara-maite-raa. (Mat. 6:22) Ua rave e rave rahi Kerisetiano i te mau taahiraa no te faaohie i to ratou oraraa ia nehenehe ratou e horoa ˈtu â i te taime no te taviniraa. Ua nehenehe vetahi e tavini ei pionie. O oe anei te hoê, e haapopou-mau-hia oe. E hopoi mai te ‘mata-na-raa i te imi i te basileia’ i te oaoa e te mauruuru rahi.—Mat. 6:33.

Ia haehaa mai ia Iesu

9, 10. Mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna haehaa?

9 Te piti o te tuhaa o to Iesu huru ta tatou e hiˈopoa mai, o to ˈna ïa haehaa. Ua horoa-anaˈe-hia te mana i te taata tia ore, e manaˈo pinepine ratou e mea faufaa roa ratou. Auê ïa Iesu i te taa ê e! Noa ˈtu to ˈna tiaraa faufaa roa i roto i te faatupuraa i ta Iehova opuaraa, aita Iesu i faaite i te tahi noa ˈˈe teoteo. E te faaitoitohia ra tatou ia pee ia ˈna i roto i taua tuhaa ra. Ua papai te aposetolo Paulo: “Ia hoê atoa o outou huru aau e to te Mesia ra to Iesu; o te huru ïa oia no te Atua, e aore oia i parau e haru toroa ia faito atoa oia i te Atua, haapae atura râ i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru, i te fanauraa mai ma te huru o te taata nei.” (Phil. 2:5-7) Eaha tei taaihia i te reira?

10 Ua fanaˈo Iesu i te haamaitairaa taa ê hanahana e parahi i pihai iho i to ˈna Metua i te raˈi, ua farii noa ˈtu râ oia i te ‘haapae i to ˈna iho.’ Ua tuuhia to ˈna ora i roto i te opu o te hoê paretenia ati Iuda, i reira to ˈna tupuraa i te roaraa e iva avaˈe e tae roa ˈtu i to ˈna fanauraahia ei tamarii paruru ore i roto i te utuafare o te hoê tamuta veve. I te fare o Iosepha, ua paari riirii mai Iesu ei tamarii aruaru, ei tamaroa nainai, e i muri iho ei taurearea. Mea hara ore oia. I to ˈna apîraa râ, ua auraro noa oia i to ˈna na metua tia ore e te hara. (Luka 2:51, 52) Auê ïa haehaa faahiahia e!

11. E nafea tatou e pee ai i te haehaa o Iesu?

11 E pee tatou i te haehaa o Iesu ia farii tatou ma te aau tae i te mau ohipa haihai ia hiˈohia. Ei hiˈoraa, a rave na i te ohipa e poro i te parau apî maitai. E au ra e mea haihai teie ohipa, ia tâuˈa ore mai, ia faaooo mai, aore ra ia riri mai iho â râ te taata. Mea na roto râ i te tamau-maite-raa i te poro e tauturu ai tatou ia vetahi ê ia farii i ta Iesu titau-manihini-raa e pee ia ˈna. E tauturu ïa tatou i te faaora i te taata. (A taio i te Timoteo 2, 4:1-5.) Te tahi atu â hiˈoraa, o te atuaturaa ïa i ta tatou Piha a te Basileia. O te faarueraa anei i te pehu, te taahuraa i te tahua, e te tamâraa i te haumitiraa—e ohipa haihai anaˈe! Teie râ, te farii ra tatou e e tuhaa te atuaturaa i ta tatou Piha a te Basileia—te pu o te haamoriraa viivii ore i roto i te oire—o ta tatou taviniraa moˈa. Ma te rave noa ˈtu i te mau ohipa haihai ia hiˈohia, te faaite ra ïa tatou i te haehaa e te pee ra tatou i te taahiraa avae o te Mesia.

Ia itoito rahi mai ia Iesu

12, 13. (a) Mea nafea to Iesu faaiteraa i te itoito rahi, e eaha tei turai ia ˈna? (b) Eaha te turai ia tatou ia itoito rahi i roto i te taviniraa?

12 A hiˈo na i to Iesu itoito rahi i roto i te taviniraa. Mea rahi ta Iesu i rave ia ˈna i parahi i te fenua nei. I te omuaraa o to ˈna oraraa, ua rave paha oia i te ohipa e to ˈna metua tane faaamu ra o Iosepha ei tamuta. I roto i ta ˈna taviniraa, ua faatupu Iesu i te mau semeio, tae noa ˈtu te faaoraraa maˈi e te faatia-faahou-raa mai i tei pohe. Ta ˈna ohipa tumu râ, o te pororaa ïa i te evanelia e te haapiiraa i te feia o tei faaroo ma te aau tae. (Mat. 4:23) Ei pǐpǐ na ˈna, ia na reira atoa tatou. E nafea tatou e nehenehe ai e pee i to ˈna hiˈoraa? Na mua roa, e nehenehe ta tatou e atuatu i te mau manaˈo turai mai to Iesu.

13 Hau roa ˈtu â, ua turai te hinaaro i te Atua ia Iesu ia poro e ia haapii i te taata. Mea au atoa râ na Iesu te pue parau mau ta ˈna i haapii atu. No ˈna, e taoˈa faufaa roa tera pue parau mau, e ua ru oia i te faaite i te reira ia vetahi ê. Tera atoa to tatou huru aau ei orometua haapii, aore ra ei “taata paari.” A manaˈo na vetahi pue parau mau faufaa ta tatou i haapii i roto i te Parau a te Atua! Ua ite tatou i te tumu parau o te mana arii o te ao taatoa e e nafea te reira e faatitiaifarohia ˈi. Ua maramarama maitai tatou eaha ta te mau Papai e haapii ra no nia i te huru o te taata pohe e te mau haamaitairaa e tupu i roto i te ao apî a te Atua. Noa ˈtu e ua haapii tatou i teie pue parau mau aita i maoro aˈenei aore ra ehia matahiti i teie nei, aita roa ˈtu to ratou faufaaraa i iti mai. Mea tahito aore ra mea apî, e taoˈa faufaa roa mau â teie pue parau mau bibilia. (A taio i te Mataio 13:52.) Ia poro tatou ma te aau tae, te faaite ra ïa tatou ia vetahi ê i to tatou hinaaro no ta Iehova i haapii mai.

14. E nafea tatou e nehenehe ai e pee i ta Iesu huru haapiiraa i te taata?

14 A tapao atoa na i ta Iesu huru haapiiraa i te taata. Ua aratai noa oia i te feia e faaroo ra ia ˈna i nia i te mau Papai. Ua faaô pinepine oia i te hoê manaˈo faufaa ma te na ô: “Ua papaihia” aore ra “Ua oti hoi i te papaihia.” (Mat. 4:4; 21:13) I roto i ta ˈna mau parau i papaihia, ua faahiti roa aore ra ua faahitihiti oia hau atu i te afaraa o te mau buka o te mau Papai Hebera. Mai ia Iesu, e faaohipa rahi tatou i te Bibilia i roto i ta tatou taviniraa e e tutava tatou i te faataa i te mau Papai i te mau taime atoa e nehenehe ai. Mea na ô tatou e tauturu ai i te feia aau haavare ore ia ite ratou iho e te haapii nei tatou i to te Atua mau manaˈo, eiaha to tatou iho. Auê tatou i te oaoa ia farii te tahi taata i te taio i roto i te Bibilia e i te aparau i nia i te faufaaraa e te auraa o te Parau a te Atua e! E oaoa roa tatou ia farii taua mau taata ra i te titau-manihini-raa e pee ia Iesu.

Te peeraa ia Iesu, o te aroharaa ïa ia vetahi ê

15. Eaha te hoê huru maitai faahiahia o Iesu, e e nafea te feruriraa ˈtu e ohipa ˈi i nia ia tatou?

15 Mea putapû mau te tuhaa hopea o to Iesu huru ta tatou e aparau mai—to ˈna here i te taata-tupu. Ua papai te aposetolo Paulo: “Te riro nei . . . [t]atou i te aroha o te Mesia ra.” (Kor. 2, 5:14) Ia feruri tatou i to Iesu here i te rahiraa o te taata e ia tatou, e putapû to tatou aau e e riro tatou i te pee i to ˈna hiˈoraa.

16, 17. Mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna here no vetahi ê?

16 Mea nafea to Iesu faaiteraa i te here no vetahi ê? E faaiteraa hope to ˈna ineineraa i te horoa i to ˈna ora no te huitaata o to ˈna here. (Ioa. 15:13) I roto râ i ta ˈna taviniraa, ua faaite atoa Iesu i te here na roto i te tahi atu mau ravea. Ei hiˈoraa, ua aumauiui oia i te feia e mauiui ra. Ia ˈna i ite ia Maria e te mau taata i pihai iho ia ˈna e oto ra no te poheraa o Lazaro, ua putapû roa oia i to ratou oto. Noa ˈtu e te haere ra oia e faatia mai ia Lazaro, ua aroha roa Iesu e “oto ihora” oia.—Ioa. 11:32-35.

17 I te omuaraa o ta Iesu taviniraa, ua haafatata ˈtu te hoê lepera ia Iesu e ua parau atu: “Ia tia ia oe ra, e mâ vau ia oe.” Ua aha Iesu? Te na ô ra te faatiaraa: “Aroha aˈera Iesu ia ˈna.” Rave aˈera oia i te tahi mea faahiahia. “Faatoro atura [oia] i te rima, faatiaia ˈtura ia ˈna, na ô atura, Ua tia ïa ia ˈu, ia mâ oe. E tei te parauraa ˈtu oia ra, pee atura te lepera o taua taata i reira ra, mâ ˈtura oia.” I raro aˈe i te Ture a Mose, mea viivii te mau lepera, e e nehenehe iho â ta Iesu e faaora i tera taata ma te ore e tapea ia ˈna. Ia Iesu râ i faaora i te lepera, ua tapea oia ia ˈna, a tahi ra paha te lepera a ite ai i te reira ahia ˈtura matahiti. Auê ïa ohipa aumihi mau e!—Mar. 1:40-42.

18. E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te “aroha”?

18 Ei pǐpǐ a te Mesia, te titauhia ra tatou ia faaite i to tatou here ma te “aroha,” aore ra ma te aumauiui. (Pet. 1, 3:8) E ere paha i te mea ohie ia taa i te huru aau o te hoê hoa Kerisetiano e maˈi tamau to ˈna aore ra e hepohepo roa ra—mai te peu iho â râ e aita tatou i faaruru aˈenei i teie mau maˈi. Ua aumauiui râ Iesu i te feia maˈi noa ˈtu e aita oia i maˈihia aˈenei. E nafea tatou e nehenehe ai e atuatu i terâ aumauiui? Na roto ïa i te faarooraa ma te faaoromai i te feia e mauiui ra ia hohora mai i to ratou aau. E tia atoa ia tatou ia uiui, ‘Ahiri o vau tera, eaha ïa to ˈu huru?’ Mai te peu e e atuatu tatou i te tâuˈaraa i te huru aau o vetahi ê, e nehenehe atu â tatou e “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ.” (Tes. 1, 5:14) Te pee ra ïa tatou ia Iesu.

19. E nafea to Iesu hiˈoraa e ohipa ˈi i nia ia tatou?

19 Auê ïa tuhaa haapiiraa anaanatae mau ta tatou e ite ra i roto i te mau parau e ohipa a Iesu Mesia e! Rahi atu â tatou i te haapii no nia ia ˈna, e hinaaro atu â tatou i te riro mai ia ˈna—e e hinaaro atu â tatou i te tauturu ia vetahi ê ia na reira atoa. Ma te mau ravea atoa, e oaoa anaˈe ïa i te pee i te Arii Mesia—i teie nei e a muri noa ˈtu!

E nehenehe anei oe e faataa?

• E nafea tatou e faaite ai i te paari mai ia Iesu?

• E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te haehaa?

• E nafea tatou e nehenehe ai e atuatu i te itoito rahi no te taviniraa?

• E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Iesu i roto i te faaiteraa i te here no vetahi ê?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 11]

TE HOÊ BUKA APÎ O TE TAUTURU IA TATOU IA PEE I TE MESIA

I te tairururaa mataeinaa 2007, ua matara mai te hoê buka 192 api teie te tumu parau ‘A haere mai a pee mai ai ia ˈu.’ Ua neneihia teie buka no te tauturu i te mau Kerisetiano ia tiatonu ia Iesu, i to ˈna mau huru maitatai e ta ˈna mau haaraa iho â râ. I muri aˈe i na pene faaomuaraa e piti, te horoa ra te tuhaa matamua i te hoê haapotoraa o to Iesu mau huru maitatai faahiahia—to ˈna haehaa, to ˈna itoito, to ˈna paari, to ˈna auraro, e to ˈna faaoromai.

I muri mai, te vai ra te mau tuhaa no nia i ta Iesu mau ohipa ei orometua haapii e ei poro evanelia e te tahi mau ravea i faaite ai oia i to ˈna here rahi. I roto i te buka, te horoahia ra te mau haamaramaramaraa no te tauturu i te hoê Kerisetiano ia pee ia Iesu.

Te tiaturi ra matou e e turai teie buka ia tatou paatoa ia hiˈopoa ia tatou iho e ia ui: ‘Te pee mau ra anei au ia Iesu? E nafea vau e nehenehe ai e pee roa ˈtu â ia ˈna?’ E tauturu atoa te reira i “te feia [aau farii e tano] no te ora mure ore ra” ia riro ei pǐpǐ a te Mesia.—Ohi. 13:48MN.

[Hohoˈa i te api 10]

Ua farii Iesu i te haere mai i te fenua nei e ia fanauhia oia ei aiû taata. Eaha ïa te huru maitai i titauhia?

[Hohoˈa i te api 12]

Eaha te turai ia tatou ia itoito rahi i roto i te taviniraa?