Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A hiˈo na i te Tavini ta Iehova i mauruuru roa

A hiˈo na i te Tavini ta Iehova i mauruuru roa

A hiˈo na i te Tavini ta Iehova i mauruuru roa

“A hiˈo na i tau tavini, . . . i mauruuru roa ˈi [au].”—ISA. 42:1.

1. A piri ai te Oroa haamanaˈoraa iho â râ, e mea maitai ia aha te nunaa o Iehova, e no te aha?

 A PIRI ai te taime haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia, e mea maitai ia pee te nunaa o te Atua i te aˈoraa a te aposetolo Paulo e “tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo.” Ua na ô â Paulo: “E haamanaˈo maite hoi ia ˈna, o tei faaoromai i te reira huru faaino a te feia rave hara ia ˈna ihora, ia ore hoi outou ia toaruaru, ia ore ia taiâ to outou aau.” (Heb. 12:2, 3) E tauturu te tiatonu-maite-raa i te haerea taiva ore o te Mesia, e tae roa ˈtu i to ˈna faatusiaraa ia ˈna, i te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou atoa mau hoa o te mau mamoe ê atu, ia tamau i te tavini ia Iehova ma te taiva ore e ia ore ‘to ratou aau ia taiâ.’—A hiˈo i te Galatia 6:9.

2. Eaha ta tatou e huti mai i te mau parau tohu a Isaia tei taaihia i te Tamaiti a te Atua?

2 Ua faaurua Iehova i te hoê anairaa parau tohu taaihia iho â i ta ˈna Tamaiti na roto i te peropheta Isaia. E tauturu teie mau parau tohu ia tatou ia “tiatonu maite to tatou mata . . . i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo,” te Mesia ra o Iesu. a Te faaite ra te reira i te tahi mau mea rii no nia i to ˈna huru, to ˈna mau mauiui, e to ˈna faateiteiraahia ei Arii e ei Faaora no tatou. E haamaitai mai te reira i to tatou ite no nia i te Oroa haamanaˈoraa, o ta tatou ïa e haamanaˈo i teie matahiti i te mahana maha 9 no Eperera, i muri aˈe i te toparaa mahana.

Te Tavini tei faaitehia

3, 4. (a) I roto i te buka a Isaia, te faataa ra te parau “tavini” ia vai? (b) E nafea te Bibilia iho e haapapu ai o vai te Tavini tei faahitihia i roto i te Isaia pene 42, 49, 50, 52, e 53?

3 Te itehia ra te parau “tavini” e rave rahi taime i roto i te buka a Isaia. I te tahi taime, te faataa ra te reira i te peropheta iho. (Isa. 20:3; 44:26) I te tahi atu râ mau taime, e tano ïa no te taatoaraa o te nunaa Iseraela, aore ra Iakoba. (Isa. 41:8, 9; 44:1, 2, 21) Eaha ˈtura ïa no te mau parau tohu faahiahia o te Tavini tei papaihia i roto i te Isaia pene 42, 49, 50, 52, e 53? Te faaite papu ra te mau Papai Heleni Kerisetiano o vai te Tavini a te Atua tei faataahia i roto i taua mau pene ra. Te mea anaanatae, te taio ra te taata mana no Etiopia faahitihia i roto i te buka o te mau Ohipa, i te hoê o teie mau parau tohu, a aratai ai te varua i te taata poro evanelia ra o Philipa i pihai iho ia ˈna. Ua ani te taata mana, o te taio ra hoi i te tuhaa o te Bibilia e vai ra i teie nei i roto i te Isaia 53:7, 8, ia Philipa: “E faaite mai na oe, no vai ta te peropheta nei parau; no ˈna iho anei, e no te tahi taata ê anei?” Ua tatara oioi mai Philipa e no te Mesia ra o Iesu teie mau parau a Isaia.—Ohi. 8:26-35.

4 Ei aiû â Iesu, ua parau te hoê taata parau-tia o Simeona te iˈoa ma te mana o te varua moˈa e e riro mai “te tamaiti ra ia Iesu” ei “tiarama ei haamaramarama i te Etene,” aore ra i te mau fenua, mai tei tohuhia i roto i te Isaia 42:6 e te 49:6. (Luka 2:25-32) Hau atu â, i roto i te Isaia 50:6-9, ua tohuhia mea nafea Iesu e faatura-ore-hia ˈi i te po a tamatahia ˈi oia. (Mat. 26:67; Luka 22:63) I muri aˈe i te Penetekose 33 T.T., ua haapapu maitai te aposetolo Petero e o Iesu te “Tavini” a Iehova. (Isa. 52:13; 53:11; a taio i te Ohipa 3:13, 26. b) Eaha ta tatou e nehenehe e huti mai i teie mau parau tohu no nia i te Mesia?

To Iehova faaineineraa i ta ˈna Tavini

5. Ua horoahia teihea faaineineraa i te Tavini?

5 Te faaite maitai ra te hoê parau tohu a Isaia no nia i te Tavini a te Atua i te taairaa piri roa i vai na i rotopu ia Iehova e ta ˈna Tamaiti matahiapo i to te Tamaiti oraraa hou a riro ai ei taata. (A taio i te Isaia 50:4-9.) Te faaite ra te Tavini iho e ua faaineine tamau Iehova ia ˈna, i te na ôraa e: “Te faaara nei oia i tau tariˈa, ia haapao vau mai te taata e haapii ra.” (Isa. 50:4) I te roaraa o tera tau, ua faaroo te Tavini a Iehova i to ˈna Metua e ua haapii i pihai iho ia ˈna, ma te riro ei pǐpǐ auraro. Auê ïa fanaˈoraa otahi ia haapiihia e te Atua Poiete i te ao taatoa!

6. Mea nafea te Tavini i faaite ai i to ˈna auraro tia roa i to ˈna Metua?

6 I roto i teie parau tohu, te parau ra te Tavini no to ˈna Metua ei “te Fatu e Arii ra o Iehova.” Te faaite ra te reira e ua farii teie Tavini e o Iehova te Arii o te ao taatoa. Ma te faaite i to ˈna auraro tia roa i to ˈna Metua, ua na ô oia e: “Ua faafatafata te Fatu [e Arii] ra o Iehova i tau tariˈa, e aore hoi au i patoi atu; aore hoi au i orai tia i muri.” (Isa. 50:5; MN) ‘Tei pihai iho oia ia Iehova i reira mai te tamaiti faaamu,’ aore ra rave ohipa aravihi, i te poieteraa i te ao nui materia e te taata. Ua ‘oaoa noa’ teie rave ohipa aravihi ‘i mua i te aro o Iehova; ua oaoa maite i te fenua i parahihia e te taata ra; e tei te mau tamarii a te taata ra to te Tamaiti a te Atua oaoaraa.’—Mas. 8:22-31.

7. Eaha te faaite ra e ua tiaturi te Tavini i te turu a to ˈna Metua i to ˈna tamataraahia?

7 Maoti teie faaineineraa tei horoahia i te Tavini e to ˈna here no te huitaata i ineine ai oia i te haere mai i te fenua e i te faaruru i te patoiraa uˈana. Mea au noa na ˈna i te rave i te hinaaro o to ˈna Metua, noa ˈtu te hamani-ino-hua-raa. (Sal. 40:8; Mat. 26:42; Ioa. 6:38) A tamatahia ˈi Iesu i te fenua, ua tiaturi oia i te farii maitai e te turu a to ˈna Metua. Mai tei tohuhia i roto i te parau tohu a Isaia, ua nehenehe Iesu e parau: “O te tia mai ia ˈu nei, te fatata nei ïa: o vai te mârô mai ia ˈu? . . . Inaha, na te Fatu [e Arii] ra na Iehova e tauturu mai â ia ˈu.” (Isa. 50:8, 9; MN) Ua tauturu mau â Iehova i ta ˈna Tavini haapao maitai i te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua, mai ta te tahi atu parau tohu a Isaia e faaite ra.

Te taviniraa a te Tavini i te fenua

8. Eaha te haapapu ra e o Iesu ta Iehova i maiti, mai tei tohuhia i roto i te Isaia 42:1?

8 Te faaite ra te faatiaraa o te Bibilia i te ohipa i tupu a bapetizohia ˈi Iesu i 29 T.T.: ‘Ua pou maira te varua maitai i nia ia ˈna, e te hoê reo maira no te raˈi, i te na ôraa mai, Tau Tamaiti here oe, ua mauruuru roa vau ia oe.’ (Luka 3:21, 22) Ua faaite maitai Iehova i ta ˈna i “hinaaro,” aore ra maiti, tei faahitihia i roto i te parau tohu a Isaia. (A taio i te Isaia 42:1-7.) I to ˈna taviniraa i te fenua, ua faatupu Iesu i teie parau tohu ma te faahiahia. I roto i ta ˈna Evanelia, ua faahiti Mataio i te mau parau a te Isaia 42:1-4 e ua faaohipa i te reira i nia ia Iesu.—Mat. 12:15-21.

9, 10. (a) Mea nafea Iesu i faatupu ai i te Isaia 42:3 i te roaraa o ta ˈna taviniraa? (b) Mea nafea te Mesia i faaite haere ai i te parau-tia a parahi ai i te fenua, e afea oia e ‘haamau ai i te parau-tia i te fenua’?

9 Mea au ore roa na te mau aratai haapaoraa ati Iuda te feia riirii ati Iuda. (Ioa. 7:47-49) Ua rave-ino-hia te taata e e nehenehe ratou e faaauhia i “te aeho paruparu” aore ra i “te mori ama mohimohi” fatata roa i te pohe. Ua aroha râ Iesu i te feia veve e tei mauiui. (Mat. 9:35, 36) Ua titau manihini mǎrû oia i teie mau taata, i te na ôraa: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora.” (Mat. 11:28) Hau atu â, ua “faaite haere [Iesu] i te parau au,” aore ra parau-tia, ma te haapii atu i te mau ture aveia a Iehova no nia i te maitai e te ino. (Isa. 42:3) Ua faaite oia i muri iho, e mea titauhia ia faaohipa i te Ture a te Atua ma te au e te aroha. (Mat. 23:23) Ua faaite atoa Iesu i te parau-tia i to ˈna pororaa i te feia ona e te feia veve atoa ma te hiˈo ore i te huru.—Mat. 11:5; Luka 18:18-23.

10 Ua faaite atea atoa te parau tohu a Isaia e e “haamauhia . . . te parau-tia i te fenua” e te taata ta Iehova i maiti. (Isa. 42:4) Fatata roa oia i te na reira, ei Arii no te Basileia Mesia, e haamou oia i te mau faatereraa poritita atoa ma te mono atu na roto i ta ˈna iho faatereraa parau-tia. E hopoi mai oia i te hoê ao apî, “i te vai-mau-raa o te parau-tia.”—Pet. 2, 3:13; Dan. 2:44.

“Ei tiarama” e “ei faufaa”

11. Mea nafea Iesu i riro ai “ei tiarama ei haamaramarama i te mau fenua” i te senekele matamua, e nafea oia e na reira ˈi i teie nei mahana?

11 Ei faatupuraa i te Isaia 42:6, ua riro mau Iesu “ei tiarama ei haamaramarama i te mau fenua.” I to ˈna taviniraa i te fenua, ua hopoi na mua oia i te tiarama pae varua i te mau ati Iuda. (Mat. 15:24; Ohi. 3:26) Ua parau râ Iesu: “O vau te maramarama o teie nei ao.” (Ioa. 8:12) Ua riro oia ei tiarama no te ati Iuda e no te mau nunaa eiaha noa ma te hopoi i te maramarama pae varua, ma te pûpû atoa râ i to ˈna ora taata tia roa ei hoo no te huitaata atoa. (Mat. 20:28) I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua faaue oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia riro ei ite no ˈna “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 1:8) I to raua taviniraa, ua faahiti Paulo e o Baranaba i te mau parau “tiarama ei haamaramarama i te mau fenua” e ua faaohipa i te reira a poro ai raua i rotopu i te taata e ere i te ati Iuda. (Ohi. 13:46-48; a hiˈo i te Isaia 49:6.) Te rave noa ra te mau taeae faatavaihia a Iesu i te fenua e to ratou mau hoa i tera ohipa ma te haaparare i te maramarama pae varua e ma te tauturu i te taata ia faaroo ia Iesu, te “tiarama ei haamaramarama i te mau fenua.”

12. Mea nafea Iehova i horoa ˈi i ta ˈna Tavini “ei faufaa na te mau taata”?

12 I roto i teie â parau tohu, ua parau Iehova i te Tavini ta ˈna i maiti: “E tiai [au] ia oe; e horoa hoi au ia oe ei faufaa na te mau taata.” (Isa. 42:6) Ua tutava hua Satani e taparahi ia Iesu eiaha Iesu ia faaoti i ta ˈna taviniraa i te fenua, ua tiai râ Iehova ia ˈna e tae roa ˈtu i te hora haapaohia ia pohe oia. (Mat. 2:13; Ioa. 7:30) Ua faatia atura Iehova ia Iesu e ua horoa oia ia ˈna “ei faufaa,” aore ra parau fafau, na te mau taata i te fenua. Ua horoa tera parau fafau mana i te hoê haapapuraa e e vai noa te Tavini haapao maitai a te Atua ei “tiarama ei haamaramarama i te mau fenua,” ma te faatiamâ i te feia to roto i te pouri pae varua.—A taio i te Isaia 49:8, 9. c

13. Mea nafea Iesu i faatiamâ ˈi i “te feia i parahi i te pouri” i to ˈna taviniraa i te fenua, e nafea oia e na reira noa ˈi?

13 Ia au i teie parau fafau, na te Tavini ta Iehova i maiti e “faaaraara i te mata o te matapo,” e “tuua mai te tîtî i tapeahia,” e e faaora i “te feia i parahi i te pouri.” (Isa. 42:7) I to ˈna taviniraa i te fenua, ua na reira Iesu ma te faaite tahaa i te mau tutuu faaroo hape e ma te poro i te parau apî maitai o te Basileia. (Mat. 15:3; Luka 8:1) Ua faatiamâ oia i te mau ati Iuda tei riro mai ei pǐpǐ na ˈna i te haapaoraa hape. (Ioa. 8:31, 32) Ua hopoi atoa Iesu i te tiamâraa pae varua i te mau mirioni taata e ere i te ati Iuda. Ua faaue oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia “haere . . . e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ,” ma te fafau e tei pihai iho noa oia i ta ˈna mau pǐpǐ “e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mat. 28:19, 20) Mai nia mai i te raˈi, te tiaau nei te Mesia ra o Iesu i te ohipa pororaa i te fenua atoa.

Ua faateitei Iehova i ta ˈna “Tavini”

14, 15. No te aha e mea nafea Iehova i faateitei ai i ta ˈna Tavini?

14 I roto i te tahi atu parau tohu no nia i te Tavini Mesia, te na ô ra Iehova: “Inaha, e manuïa te tere o tau tavini; e hopoi-roa-hia oia i nia, e faarahihia, e faateitei-roa-hia.” (Isa. 52:13) No te mea ua auraro ta ˈna Tamaiti i to ˈNa mana arii ma te haapao maitai, e ua faaruru i te tamataraa uˈana ma te tavai ore, ua faateitei Iehova ia ˈna.

15 Ua papai te aposetolo Petero no nia ia Iesu: “O tei reva aˈenei i nia i te raˈi, e tei te rima atau o te Atua ra; e ua tuuhia te mau melahi, e te feia mana, e te feia hau, i raro aˈe ia ˈna.” (Pet. 1, 3:22) Ua papai atoa te aposetolo Paulo e: “Ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe i te pohe [i nia i te pou haamauiuiraa] ra. I faateitei roa ˈtu ai te Atua ia ˈna, e ua horoa hoi i te iˈoa i hau ê roa i te mau iˈoa atoa nei no ˈna; ia tuu te mau turi atoa i raro, to te raˈi, to nia i te fenua e to raro aˈe i te fenua, i te iˈoa o Iesu ra; e ia faˈi te mau vaha atoa, e o Iesu Mesia te Fatu, e hanahana ˈtu te Atua Metua ra.”—Phil. 2:8-11MN.

16. I 1914, ua “faateitei-roa-hia” Iesu, mea nafea ïa, e mai reira mai eaha ta ˈna i rave?

16 I 1914, ua faateitei hau ê roa Iehova ia Iesu. Ua “faateitei-roa-hia” oia i to Iehova faateronoraa ia ˈna ei Arii o te Basileia Mesia. (Sal. 2:6; Dan. 7:13, 14) Mai reira mai te Mesia i ‘arii ai i rotopu i ta ˈna mau enemi.’ (Sal. 110:2) Na mua, ua haavî oia ia Satani e ta ˈna mau demoni ma te huri ia ratou i te hiti o te fenua. (Apo. 12:7-12) Ma te haa ei Kuro Rahi, ua faatiamâ te Mesia i te toea o to ˈna mau taeae faatavaihia i te fenua i te tapea a “Babulonia Rahi.” (Apo. 18:2; Isa. 44:28) Ua aratai oia i te hoê ohipa pororaa i te mau fenua atoa ma te haaputuputu i “te toea” o to ˈna mau taeae pae varua e i muri iho i te mau mirioni “mamoe ê atu,” te mau hoa haapao maitai o te “nǎnǎ iti.”—Apo. 12:17; Ioa. 10:16; Luka 12:32.

17. Eaha ta tatou i haapii e tae roa mai i teie nei ma te hiˈopoa i te mau parau tohu a Isaia no nia i te “tavini”?

17 Ua mauruuru rahi mau tatou i to tatou Arii e Faaora, te Mesia ra o Iesu, i to tatou hiˈopoaraa i teie mau parau tohu faahiahia o te buka a Isaia. Ua faaite to ˈna auraroraa ei tamaiti i to ˈna taviniraa i te fenua e i faaineinehia na o ˈna i pihai iho i to ˈna Metua hou a haere mai ai i te fenua nei. Ua haapapu oia e o ˈna te “tiarama ei haamaramarama i te mau fenua” na roto i ta ˈna iho taviniraa e na roto i te ohipa pororaa ta ˈna i tiaau e tae roa ˈtu i teie mahana. Mai ta tatou e ite i muri iho, te faaite ra te tahi atu â parau tohu o te Tavini Mesia e e mauiui oia e e ninii oia i to ˈna ora no to tatou maitai, e mea tia ïa ia “haamanaˈo maite” tatou i teie mau tupuraa a piri ai te Oroa haamanaˈoraa i to ˈna poheraa—Heb. 12:2, 3.

[Nota i raro i te api]

a E ite outou i teie mau parau tohu i roto i te Isaia 42:1-7; 49:1-12; 50:4-9; e te 52:13–53:12.

b Maoti i te faaohipa i te taˈo “Tamaiti,” te faaohipa ra te Traduction du monde nouveau i te taˈo tano aˈe “Tavini.”

c Ei faahohonuraa i te parau tohu a Isaia 49:1-12, a hiˈo i te buka La prophétie d’Isaïe, lumière pour tous les humains II, api 136-45.

Ei haamanaˈoraa

• O vai te “tavini” tei faahitihia i roto i te mau parau tohu a Isaia, e nafea tatou e ite ai?

• Eaha te faaineineraa ta Iehova i horoa i te Tavini?

• Mea nafea Iesu i riro ai “ei tiarama ei haamaramarama i te mau fenua”?

• Mea nafea te Tavini i faateiteihia ˈi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Ua faaite papu Philipa e o Iesu Mesia te “tavini” ta Isaia i faahiti

[Hohoˈa i te api 25]

Ei Tavini ta Iehova i maiti, ua aroha Iesu i te feia veve e tei mauiui

[Hohoˈa i te api 26]

Ua faateitei-roa-hia Iesu e to ˈna Metua e ua faaterono ia ˈna ei Arii no te Basileia Mesia