Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A oaoa i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ

A oaoa i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ

A oaoa i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ

‘E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua ei pǐpǐ.’—MAT. 28:19.

1-3. (a) Eaha te huru o e rave rahi i te ravea e faatere i te mau haapiiraa bibilia? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

 “UA HAAPII au e te hoê utuafare no Pakitana mai i te roaraa 11 hebedoma i te maoro,” ta te hoê ïa tuahine e tavini nei e te hoê pǔpǔ reo Hindi i te Hau Amui i papai. “Aita iho â e faufaa ia parau e,” te na ô faahou ra oia, “ua riro matou ei hoa. E tahe to ˈu roimata ia manaˈo vau i teie utuafare e fatata nei i te hoˈi i Pakitana. E tahe oioi to ˈu roimata eiaha noa no to ˈu oto aita faahou ratou no to ˈu atoa râ oaoa i te haapiiraa ia ratou no nia ia Iehova.”

2 Ua ite ê na anei oe, mai teie tuahine, i te oaoa i te haapiiraa i te Bibilia e te tahi taata? Ua oaoa roa Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ o te senekele matamua i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ. I te hoˈiraa ˈtu na pǐpǐ e 70 ta Iesu i faaineine e te hoê faatiaraa oaoa, ‘oaoa ˈtura Iesu iho [“i roto i te varua moˈa,” MN].’ (Luka 10:17-21) Oia atoa, te oaoa rahi ra e rave rahi i teie mahana i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Inaha, i 2007, ua faatere te mau taata poro oaoa e haa puai ra i te faito au noa e ono mirioni e te afa haapiiraa bibilia i te avaˈe taitahi!

3 Aita râ vetahi feia poro i ite atura i te oaoa ia faatere i te hoê haapiiraa bibilia. Aita paha te tahi atu i faatere i te hoê i teie mau matahiti aˈenei. Eaha te mau haafifiraa ta tatou e faaû a tutava ˈi tatou i te faatere i te hoê haapiiraa bibilia? E nafea tatou e faaruru ai i taua mau haafifiraa ra? E eaha ta tatou mau haamaitairaa ia rave tatou i te mau mea atoa ta tatou e nehenehe no te auraro i ta Iesu faaueraa: ‘E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua ei pǐpǐ’?—Mat. 28:19.

Haafifiraa e nehenehe e faaere ia tatou i te oaoa

4, 5. (a) Eaha te huru o te taata e rave rahi i te tahi mau vahi o te fenua nei? (b) Eaha te tahi mau haafifiraa ta te feia poro e faaû ra i te tahi atu mau vahi?

4 I te tahi mau vahi o te fenua nei, e farii te taata ma te aau tae i ta tatou mau papai e e anaanatae roa i te haapii i te Bibilia e o tatou. Ua papai na hoa faaipoipo no Auteralia e tavini ra ma te taime poto i Zambie: “Mea mau te mau aamu. E paradaiso o te pororaa o Zambie. Mea maere mau te pororaa na te mau aroâ! E paraparau mai te taata ia mâua, e ani atoa mai vetahi i te mau vea taa ê.” I te hoê matahiti aita i maoro aˈenei, ua faatere te mau taeae e tuahine i Zambie e 200 000 tiahapa haapiiraa bibilia—oia ïa, i te faito au noa, hau atu i te hoê haapiiraa bibilia i te taata poro hoê.

5 I te tahi atu râ mau vahi, mea fifi paha no te feia poro ia vaiiho i te mau papai e ia faatere tamau i te mau haapiiraa bibilia. No te aha? Mea pinepine aita te taata i te fare ia patoto atu te hoê taata poro i to ratou opani, area te taata i te fare râ, aita paha e tâuˈa ra i te haapaoraa. Ua paari paha ratou i roto i te hoê utuafare aita e haapaoraa aore ra te au ore roa ra paha ratou i te haavarevare e ite-papu-hia ra i roto i te haapaoraa hape. Ua haapurarahia, ua faarue-taue-hia e rave rahi taata i te pae varua e te mau tiai mamoe haavare. (Mat. 9:36) Te taahia ra e te taiâ ra teie mau taata i te faaô i roto i te mau aparauraa bibilia.

6. Eaha to vetahi mau taata poro taotiaraa?

6 Te faaû ra vetahi mau taata poro haapao maitai i te hoê fifi taa ê e nehenehe e faaere ia ratou i te oaoa. Noa ˈtu e mea itoito roa tatou i te hoê taime i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ, te haafifihia ra ratou i teie nei e te maˈi aore ra te mau taotiaraa o te matahiti rahi. A feruri atoa na i te tahi mau taotiaraa ta tatou e tuu i nia ia tatou iho. Ei hiˈoraa, te manaˈo ra anei oe e e ere oe i te mea aravihi no te faatere i te hoê haapiiraa bibilia? Hoê â paha to oe huru aau e to Mose ia Iehova i faaue ia ˈna ia paraparau ia Pharao. Ua na ô Mose: “E tau Fatu, e ere au i te taata parau . . . mai mutaaiho mai â.” (Exo. 4:10) Tei taai-roa-hia o te huru aau eita e maraa, o te taiâ ïa i te manuïa ore. E haapeapea paha tatou e e ore te hoê taata e riro mai ei pǐpǐ no te mea e ere tatou i te hoê orometua haapii maitai roa. No te ape i tera tupuraa, e faaoti paha tatou eiaha e faatere i te hoê haapiiraa. E nafea tatou i mua i te mau haafifiraa i faahiti-noa-hia ˈtura?

A faaineine i to aau

7. Eaha tei turai ia Iesu i roto i ta ˈna taviniraa?

7 Te taahiraa matamua, o te faaineineraa ïa i to tatou iho aau. Ua parau Iesu: “No te î . . . o te aau i parau ai te vaha.” (Luka 6:45) Ua turaihia Iesu i roto i ta ˈna taviniraa e te hoê tapitapi haavare ore i te maitai o vetahi ê. Ei hiˈoraa, ia ˈna i hiˈo i te tupuraa ino i te pae varua o to ˈna mau taata-tupu ati Iuda, “aroha ˈtura oia ia ratou.” Ua na ô aˈera oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “Te rahi mau nei te auhune . . . E pure outou i te Fatu o te ohipa ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.”—Mat. 9:36-38.

8. (a) E mea maitai ia feruri tatou i te aha? (b) Eaha ta tatou e haapii mai i te mau parau a te hoê piahi Bibilia?

8 A apiti ai tatou i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ, e mea maitai ia feruri hohonu tatou i te maitai ta tatou i fanaˈo no te mea ua rave te tahi taata i te taime no te haapii i te Bibilia e o tatou. A feruri atoa na i te taata ta tatou e farerei i roto i te taviniraa e e nafea ratou e faufaahia ˈi i te faarooraa i te poroi ta tatou e afai ra. Ua papai te hoê vahine i te amaa o te fenua ta ˈna e faaea ra: “Te hinaaro ra vau e faaite ia outou i to ˈu mauruuru rahi i te mau Ite e haapii ra ia ˈu i to ˈu fare. Ua ite au e i te tahi mau taime ua taahoa paha raua ia ˈu no te mea mea rahi roa ta ˈu uiraa e e tapea maoro noa vau ia raua. Teie râ, te faaoromai ra raua ia ˈu e te hinaaro ru ra e haapii mai i ta raua i ite. Te haamauruuru ra vau ia Iehova raua Iesu e ua haere mai teie na taata i roto i to ˈu oraraa.”

9. Ua tiatonu Iesu i te aha, e e nafea tatou e nehenehe ai e pee ia ˈna?

9 Parau mau, aita te taata atoa i farii i ta Iesu mau tutavaraa no te tauturu ia ratou. (Mat. 23:37) Ua pee vetahi ia ˈna no te hoê taime, ua patoi râ i muri iho i ta ˈna mau haapiiraa e ‘aita i pee faahou ia ˈna.’ (Ioa. 6:66) Aita râ Iesu i manaˈo e mea faufaa ore ta ˈna poroi no te farii-ore-raa a vetahi. Noa ˈtu e aita te rahiraa o te huero ta ˈna i ueue i hotu mai, ua tiatonu Iesu i te maitai ta ˈna e rave ra. Ua ite oia e ua teatea te mau aua no te auhune e ua oaoa rahi i te horoaraa i te tauturu i roto i taua ootiraa ra. (A taio i te Ioane 4:35, 36.) E nehenehe atoa anei tatou e tiatonu i te apitiraa i te ootiraa e e tiai i te hotu, eiaha râ e hiˈo noa i te tuhaa fenua hotu ore? E hiˈopoa anaˈe e nafea tatou e tapea ˈi i te hoê manaˈo maitai.

A ueue ma te manaˈo e ooti

10, 11. E nafea oe ia oaoa noa oe?

10 E ueue te hoê taata faaapu i te huero ma te manaˈo e ooti. Oia atoa, e mea tia ia poro tatou ma te manaˈo e haamata i te mau haapiiraa bibilia. E nafea ïa mai te peu e te haere tamau ra oe i roto i te taviniraa e te ite ra râ oe tau taata noa i te fare aore ra eita oe e nehenehe e hoˈi faahou e farerei i te taata ia hiˈohia? E nehenehe te reira e riro ei inoinoraa. E mea tia anei ia faaea oe i te poro i tera i tera fare? Eiaha roa ˈtu! Te farerei-noa-hia ra te taata e rave rahi maoti teie ravea maitai o te pororaa i faaohipahia ehia maororaa.

11 Ia oaoa noa râ oe, e nehenehe anei oe e faaaano i ta oe mau ravea pororaa, e imi paha i te tahi atu mau ravea e farerei ai i te taata? Ei hiˈoraa, ua tamata anei oe i te poro i te taata na te aroâ aore ra i ta ratou vahi ohiparaa? E nehenehe anei ta oe e paraparau i te taata na roto i te niuniu aore ra e ani i te numera niuniu a te feia ta oe i faaite aˈena i te poroi o te Basileia ia nehenehe oe e niuniu ia ratou? Ma te tuutuu ore e te faaau ohie i roto i ta oe taviniraa, e oaoa oe i te iteraa i te taata e farii maitai i te poroi o te Basileia.

Faarururaa i te tâuˈa ore

12. E nafea paha tatou mai te peu e mea tâuˈa ore e rave rahi i roto i ta tatou tuhaa fenua ia hiˈohia?

12 E nafea ïa mai te peu e aita e rave rahi i roto i ta oe tuhaa fenua e tâuˈa ra i te haapaoraa? E nehenehe anei oe e faatano i ta oe paraparauraa ia tupu to ratou anaanatae? Ua papai te aposetolo Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano i Korinetia: “I te ati Iuda ra, ua faahua ati Iuda atoa vau . . . I te feia ture ore ra, mai te mea ïa e, eita a ˈu ture, (e ere ra mai te mea e, aita a ˈu ture i te Atua.)” Eaha te manaˈo turai o Paulo? “Ua faaau vau ia ˈu iho i te mau mea atoa i te taata atoa nei,” ta ˈna ïa i parau, “ia ora te tahi pae ia ˈu i taua mau ravea atoa nei.” (Kor. 1, 9:20-22) E nehenehe atoa anei tatou e imi i te mau tumu parau e anaanatae te feia o ta tatou tuhaa fenua? Te hinaaro ra e rave rahi taata aita ta ratou e haapaoraa e haamaitai i to ratou mau taairaa utuafare. Te imi atoa nei paha ratou i te hoê fa i roto i te oraraa. E nehenehe anei tatou e vauvau i te poroi o te Basileia i teie mau taata ia anaanatae ratou?

13, 14. E nafea to tatou oaoa e nehenehe ai e rahi i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ?

13 Te rahi noa ˈtura te numera o te feia poro e oaoa ra i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ, i te mau vahi atoa eita te rahiraa o te taata e tâuˈa mai ia hiˈohia. E nafea? Ma te haapii i te hoê reo ê. Ua itea i te tahi na hoa faaipoipo ua hau to raua matahiti i te 60 e te ora ra e tausani piahi Tinito e to ratou utuafare i roto i te tuhaa fenua faataahia a te amuiraa. “No reira, ua faaitoitohia mai ia haapii i te reo Tinito,” ta te tane ïa e parau ra. “Noa ˈtu e o te raveraa i te taime i te mahana taitahi no te haapii i te reo te auraa,” ta ˈna ïa e na ô faahou ra, “ua noaa mai e rave rahi haapiiraa bibilia e te taata Tinito i to mâua vahi.”

14 Noa ˈtu e eita oe e nehenehe e haapii i te hoê reo ê, e nehenehe ta oe e faaohipa maitai i te buka iti Une bonne nouvelle pour des gens de toutes nations ia farerei oe i te feia e paraparau ra i te tahi atu reo. E noaa pinepine atoa ia oe te mau papai i roto i te reo o te taata ta oe e farerei. Oia mau, e titauhia te taime hau e te tutavaraa no te paraparau i te feia o te tahi atu reo e taˈere. A haamanaˈo râ i te faaueraa tumu i roto i te Parau a te Atua: “O te ueue ma te faaherehere ore ra, e ooti ïa ma te rahi.”—Kor. 2, 9:6.

E ohipa na te amuiraa taatoa

15, 16. (a) No te aha e tutavaraa ˈi a te amuiraa te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ? (b) Eaha te tuhaa a te mau ruhiruhia?

15 Teie râ, aita te faariroraa i te taata ei pǐpǐ i taaihia i te mau tutavaraa a te hoê noa taata. E tutavaraa râ a te amuiraa. No te aha? Ua parau Iesu: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioa. 13:35) Oia mau, ia haere te mau piahi Bibilia i te mau putuputuraa, e mea pinepine ratou i te maere i te huru here o ta tatou mau haaputuputuraa. Ua papai te hoê piahi Bibilia: “Mea au roa na ˈu e haere i te mau putuputuraa. Mea farii maitai roa te taata!” Ua parau Iesu e e patoihia te feia e riro ei pǐpǐ na ˈna e to ratou iho utuafare. (A taio i te Mataio 10:35-37.) Ua fafau râ oia e i roto i te amuiraa e fanaˈo ratou i te ‘taeae e tuahine e metua vahine e tamarii’ pae varua e rave rahi.—Mar. 10:30.

16 E tuhaa faufaa roa iho â râ ta to tatou mau taeae e tuahine ruhiruhia i roto i te tautururaa i te mau piahi Bibilia ia haere i mua. Mai te aha te huru? Noa ˈtu e eita vetahi mau ruhiruhia e nehenehe e faatere i te hoê haapiiraa bibilia, e haapuai ta ratou mau pahonoraa faaitoito i te mau putuputuraa a te amuiraa i te faaroo o te taatoaraa e faaroo ra ia ratou. Na to ratou haereraa na “te eˈa parau-tia” e faanehenehe atu â i te amuiraa e e aratai mai i te taata aau haavare ore i te faanahonahoraa a te Atua.—Mas. 16:31.

Faarururaa i to tatou mǎtaˈu

17. E nafea tatou no te faaruru i te huru aau eita e maraa?

17 E nafea oe mai te peu e te aro ra oe i te huru aau eita e maraa? A haamanaˈo e ua tauturu Iehova ia Mose ma te horoa ia ˈna i te varua moˈa e te hoê hoa, to ˈna taeae ra o Aarona. (Exo. 4:10-17) Ua fafau Iesu e e turu to te Atua varua i ta tatou pororaa. (Ohi. 1:8) Hau atu â, ua tono Iesu i te rave ohipa ia poro apipiti. (Luka 10:1) No reira, ia fifihia oe i te faatere i te hoê haapiiraa bibilia, a pure ia horoa ˈtu te varua o te Atua i te paari e a ohipa e te hoê hoa pororaa e nehenehe e faaitoito ia oe e e riro to ˈna tupuraa i te tauturu ia oe. E puai te faaroo ia haamanaˈo e ua maiti Iehova i te faaohipa i te mau taata au noa—“te mau mea paruparu o te ao nei”—no te rave i teie ohipa faahiahia.—Kor. 1, 1:26-29.

18. E nafea tatou e faaruru ai i te taiâ i te manuïa ore?

18 E nafea tatou e faaruru ai i te taiâ i te manuïa ore? E mea maitai ia haamanaˈo e e ere te faariroraa i te hoê taata ei pǐpǐ mai te tunuraa i te maa e tei te hoê noa taata na mua roa—te tutu maa—e manuïa ˈi aore ra eita. E titau râ te faariroraa i te taata ei pǐpǐ hau atu i ta tatou mau tutavaraa. Na Iehova te tuhaa faufaa roa ˈˈe, i te faataeraa mai i te taata ia ˈna ra. (Ioa. 6:44) E rave tatou e te tahi atu i roto i te amuiraa i te mea maitai roa ˈˈe no te faaohipa i te aravihi no te haapii no te tauturu i te piahi ia haere i mua. (A taio i te Timoteo 2, 2:15.) E e mea tia ia ohipa te piahi ia au i ta ˈna e haapii ra. (Mat. 7:24-27) Mai te peu e e faaea te hoê taata i ta ˈna haapiiraa bibilia, e riro paha ei inoinoraa no tatou. Te tiaturi ra tatou e e rave te mau piahi Bibilia i te maitiraa maitai, “e hope roa” râ te taata taitahi “i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra” e tia ˈi.—Roma 14:12.

Eaha te mau haamaitairaa?

19-21. (a) Eaha ta tatou mau maitai ia faatere i te mau haapiiraa bibilia? (b) Eaha to Iehova manaˈo i te feia atoa e poro ra?

19 E tauturu te faatereraa i te mau haapiiraa bibilia ia tatou ia mata noa na i te imi i te Basileia. E haamau hohonu atoa te reira i te pue parau mau o te Parau a te Atua i roto i to tatou feruriraa e aau. No te aha hoi? Te faataa ra te hoê pionie o Barak te iˈoa: “E faahepo te faatereraa i te mau haapiiraa bibilia ia oe ia riro ei piahi maitai aˈe o te Parau a te Atua. Te ite ra vau e e mea tia ia haapaari au i ta ˈu iho mau tiaturiraa hou vau e nehenehe ai e haapii maitai i te tahi atu taata.”

20 Mai te peu e aita oe e faatere ra i te hoê haapiiraa bibilia, te auraa anei e mea faufaa ore ta oe taviniraa no te Atua? E ere roa ˈtu! Te haafaufaa roa ra Iehova i ta tatou mau tutavaraa no te arue ia ˈna. ‘E hoa rave ohipa no te Atua’ te feia atoa e poro ra. Na te faatereraa râ i te hoê haapiiraa bibilia e faarahi i te oaoa a ite ai tatou e nafea te Atua e faatupu ai i te huero ta tatou i tanu. (Kor. 1, 3:6, 9) “A ite ai oe i te hoê piahi Bibilia ia haere i mua,” ta te hoê ïa pionie o Amy te iˈoa e parau ra, “e î roa oe i te manaˈo mauruuru ia Iehova i te faaohiparaa ia oe no te horoa na tera taata i te hoê ô faahiahia—te ravea e ite ai ia Iehova e e fanaˈo ai i te ora mure ore.”

21 E tauturu mai te raveraa tatou i te mea maitai roa ˈˈe no te haamata e te faatere i te mau haapiiraa bibilia ia tiatonu i te taviniraa i te Atua i teie nei e e haapaari i to tatou tiaturiraa e ora ˈtu i roto i te ao apî. Maoti te turu a Iehova e nehenehe atoa ˈi tatou e tauturu i te faaora i te feia e faaroo ia tatou. (A taio i te Timoteo 1, 4:16.) E mea oaoa mau tera!

Te haamanaˈo ra anei oe?

• Eaha te mau mea e haafifi ra ia vetahi ia faatere i te mau haapiiraa bibilia?

• E nafea paha tatou mai te peu e aita e rave rahi i roto i ta tatou tuhaa fenua e tâuˈa mai ra ia hiˈohia?

• Eaha ta tatou mau haamaitairaa ia faatere i te hoê haapiiraa bibilia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Te faaaano ra anei oe i ta oe mau ravea pororaa no te ite i te taata aau haavare ore?