Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E ‘tiaau i te maitai a te Atua’ anei oe?

E ‘tiaau i te maitai a te Atua’ anei oe?

E ‘tiaau i te maitai a te Atua’ anei oe?

“Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra; i te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.”—ROMA 12:10.

1. Eaha ta te Parau a te Atua e haapapu maira?

 TE HAAPAPU noa maira te Parau a te Atua e e tauturu mai Iehova ia toaruaru tatou aore ra ia paruparu te aau. A tapao na, ei hiˈoraa, i teie mau parau tamahanahana: “Te mau ra Iehova i te feia e hiˈa ra, e ua faatia i te feia e piˈo i raro ra.” “Ua rapaau oia i te feia aau paruparu ra e ua taamu i to ratou mau puta.” (Sal. 145:14; 147:3) Hau atu â, te parau ra to tatou Metua iho i te raˈi: “O vau . . . to Atua ra, o Iehova, o tei mau ia oe i to rima atau ra; o tei parau atu ia oe e, Eiaha e mǎtaˈu; o vau hoi to oe tauturu.”—Isa. 41:13.

2. E nafea Iehova e tauturu ai i ta ˈna mau tavini?

2 E nafea ïa ‘e mau ai’ ia Iehova, o te parahi ra i nia i te raˈi itea ore, ‘i to tatou rima’? E nafea oia ‘e faatia ˈi ia tatou o te piˈo ra i raro’ no te mauiui? E tauturu te Atua ra o Iehova ma te ravea huru rau. Ei hiˈoraa, e horoa oia i to ˈna nunaa i “te mana rahi maitai” na roto i to ˈna varua moˈa. (Kor. 2, 4:7; Ioa. 14:16, 17) E faatia-atoa-hia te mau tavini a te Atua e te puai rahi o te Parau faaurua a te Atua, te Bibilia. (Heb. 4:12) Te vai ra anei râ te tahi atu ravea e faaetaeta ˈi Iehova ia tatou? E ite tatou i te pahonoraa i roto i te Petero Hoê.

“Te maitai huru rau a te Atua”

3. (a) Eaha ta te aposetolo Petero i faahiti no nia i te mau ati? (b) Eaha tei tauaparauhia i roto i te tuhaa hopea o ta Petero rata matamua?

3 I te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua, te papai ra te aposetolo Petero e e tumu papu ta ratou no te oaoa no te mea e haamaitairaa rahi te tiai mai ra ia ratou. Te na ô faahou ra oia i muri iho: “Taiâ poto noâ outou i teie nei, no te mea tia ïa, i te mau pohe ěê ra,” aore ra ati huru rau. (Pet. 1, 1:1-6) I roto i te reo tumu, ua faaohipa Petero i te hoê â taˈo no “huru rau” tei faataahia i te paratarafa na mua ˈtu. Te horoa ra te reira i te manaˈo e ua rau te mau ati. Eita râ Petero e faaea i reira, ma te vaiiho i to ˈna mau taeae ia uiui e nehenehe anei ratou e faaoromai i teie mau ati huru rau. Te haamatara ra râ Petero e e nehenehe te mau Kerisetiano e papu e e tauturu Iehova ia ratou ia faaoromai i te ati taitahi ta ratou e farerei, noa ˈtu eaha to ˈna natura. Te horoahia ra tera haapapuraa i roto i te tuhaa hopea o ta Petero rata, i reira te aposetolo e tauaparau ai i nia i te mau mea i taaihia i “te hopea o te mau mea atoa nei.”—Pet. 1, 4:7.

4. No te aha te mau parau o te Petero 1, 4:10 e tamahanahana ˈi ia tatou?

4 Te na ô ra Petero: “E horoa te taata atoa i te maitai [ei ô] no te tahi mai tei noaa mai ia ˈna ra, mai te tiaau maitai i te maitai huru rau a te Atua ra.” (Pet. 1, 4:10; MN) Te faaohipa faahou ra Petero i te parau “huru rau.” Oia mau, te na ô ra oia, ‘E rave rahi huru ati, ua rau atoa râ te huru faaiteraa a te Atua i te maitai.’ No te aha e parau tamahanahana ˈi tera? Te faaite maira te reira e noa ˈtu eaha te natura o to tatou ati, te vai noa ra te hoê faaiteraa o te maitai a te Atua o te tauturu ia tatou ia faaoromai atu. Ua tapao anei râ oe i roto i ta Petero parau e mea nafea te maitai a Iehova i te faaiteraahia mai ia tatou? Mea na roto i te mau hoa Kerisetiano.

‘E horoa i te maitai no te tahi’

5. (a) E mea tia ia aha te Kerisetiano taitahi? (b) Eaha te mau uiraa e hiti mai?

5 I to ˈna paraparauraa i te mau melo taatoa o te amuiraa Kerisetiano, te na ô ra Petero: “Ia uˈana maite ïa [te aroha] ia outou outou iho.” Te parau faahou ra oia i muri iho: “E horoa te taata atoa i te maitai [ei ô] no te tahi mai tei noaa mai ia ˈna ra.” (Pet. 1, 4:8, 10; MN) E mea tia ïa ia faaitoito te taata taitahi o te amuiraa i te mau hoa Kerisetiano. Ua horoahia mai te tahi mea faufaa ta Iehova e fatu ra, e e hopoia na tatou e opere atu ia vetahi ê. Eaha ïa tei hohia mai? Te parau ra Petero i te reira e e “ô.” Eaha tera ô? E nafea tatou ‘e horoa ˈi i te maitai no te tahi’?

6. Eaha te tahi mau ô i hohia mai i te mau Kerisetiano?

6 Te faahiti ra te Parau a te Atua: “Te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi, no nia ïa.” (Iak. 1:17) Oia mau, te mau ô atoa ta Iehova e horoa ra na to ˈna nunaa, e faaiteraa ïa o ta ˈna maitai. Te hoê ô faahiahia ta Iehova e ho mai ra ia tatou o te varua moˈa ïa. E tauturu tera ô ia tatou ia faahotu i teie mau huru maitatai ta te Atua e au mai te hinaaro, te maitai, e te mamahu. Ei faahopearaa, e turai teie mau huru maitatai ia tatou ia faaite i te aroha haavare ore i nia i te mau hoa Kerisetiano, e ia ineine i te tauturu ia ratou. To rotopu atoa te paari mau e te ite i te mau ô maitatai ta tatou e titau maoti te varua moˈa. (Kor. 1, 2:10-16; Gal. 5:22, 23) Inaha, e nehenehe to tatou puai, to tatou mau aravihi, e ite, e hiˈohia ei ô ia faaohipa no te arue e te faahanahana i to tatou Metua i te raˈi. Ta tatou hopoia no ǒ mai i te Atua ra, e faaohipa ïa i to tatou mau aravihi e huru maitatai ei ravea e faaite ai i te maitai a te Atua i nia i to tatou mau hoa Kerisetiano.

‘E horoa i te maitai’—e nafea?

7. (a) Eaha tei faataahia na roto i te parau “mai”? (b) Eaha te mau uiraa e mea tia ˈi ia uiui tatou, e no te aha?

7 No te mau ô ta tatou i fanaˈo, te faahiti atoa ra Petero: “E horoa te taata atoa i te maitai ei ô mai tei noaa mai ia ˈna ra.” Te faaite ra te parau “mai” e ua rau te natura o te mau huru maitatai e aravihi e te faito rahi atoa. Noa ˈtu eaha te ô, te aˈohia ra te taata taitahi ia ‘horoa i te maitai [oia hoi te tahi ô taa maitai ta ˈna i fanaˈo] no te tahi.’ Hau atu â, e faaueraa te mau parau ra ‘e horoa i te maitai mai te tiaau maitai.’ E mea tia ˈtura ia uiui ia tatou: ‘Te faaohipa mau ra anei au i te mau ô i hohia mai ia ˈu no te faaitoito i to ˈu mau hoa Kerisetiano?’ (A hiˈo i te Timoteo 1, 5:9, 10.) ‘Aore ra te faaohipa ra anei au i to ˈu mau aravihi no ǒ mai ia Iehova ra na mua roa no to ˈu iho maitai—ia taoˈahia paha vau aore ra ia noaa te tiaraa totiare?’ (Kor. 1, 4:7) Mai te peu e e faaohipa tatou i ta tatou mau ô “no te tahi,” e faaoaoa tatou ia Iehova.—Mas. 19:17; a taio i te Hebera 13:16.

8, 9. (a) Eaha te tahi mau ravea e tavini ai te mau Kerisetiano na te ao atoa nei i to ratou mau hoa Kerisetiano? (b) E nafea te mau taeae e tuahine o ta oe amuiraa e tauturu ai te tahi i te tahi?

8 Te faahiti ra te Parau a te Atua e rave rau ravea i horoa ˈi te mau Kerisetiano o te senekele matamua i te maitai no te tahi. (A taio i te Roma 15:25, 26; Timoteo 2, 1:16-18.) I teie mahana atoa, te haapao ra te mau Kerisetiano mau ma te oaoa i te faaueraa e horoa i ta ratou mau ô no te maitai o te mau hoa Kerisetiano. A hiˈo na vetahi mau ravea e ravehia ra.

9 Te horoa ra e rave rahi taeae i te taime i te avaˈe taitahi no te faaineine i te mau tuhaa o te putuputuraa. I te mau putuputuraa, ia faaite ratou i te tahi mau taoˈa maitatai pae varua ta ratou i ite i roto i ta ratou haapiiraa bibilia, e turai ta ratou mau parau maramarama i te amuiraa taatoa ia faaoromai. (Tim. 1, 5:17) Ua matauhia e rave rahi taeae e tuahine no to ratou mahanahana e aroha i nia i te mau hoa Kerisetiano. (Roma 12:15) E haere tamau vetahi e hiˈo i te feia i ahoaho e e pure e o ratou. (Tes. 1, 5:14) E rave te tahi atu i te taime no te papai i te mau parau faaitoito no te mau hoa Kerisetiano e faaû nei i te hoê tamataraa. E tauturu atoa te tahi atu ma te hamani maitai i te feia i taotiahia i te pae tino ia haere i te mau putuputuraa a te amuiraa. E tausani Ite o te apiti ra i te mau ohipa tauturu, ma te tauturu i te mau hoa Kerisetiano ia hamani faahou i te mau fare i tairihia e te mau ati. E faaiteraa anaˈe te aroha e te tauturu e au i horoahia e teie mau taeae e tuahine aupuru o “te maitai huru rau a te Atua.”—A taio i te Petero 1, 4:11.

Teihea te mea faufaa aˈe?

10. (a) Ua tapitapi Paulo i teihea na tuhaa e piti o ta ˈna taviniraa i te Atua? (b) E nafea tatou e pee ai ia Paulo i teie mahana?

10 Ua hohia mai i te mau tavini a te Atua eiaha noa te hoê ô ia faaohipa no te maitai o to ratou mau hoa Kerisetiano, te hoê atoa râ poroi ia faaite i to ratou taata-tupu. Ua farii te aposetolo Paulo i teie na tuhaa e piti o ta ˈna taviniraa ia Iehova. Ua papai oia i te amuiraa i Ephesia no nia i “te tuuraa i te parau ra i te aroha mau a te Atua” i ho-mai-hia ia ˈna no to ratou maitai. (Eph. 3:2) Ua parau atoa râ oia: “O matou . . . i tiahia e te Atua i tuu mai i te evanelia ia matou nei.” (Tes. 1, 2:4) Mai ia Paulo, te farii atoa ra tatou e ua hohia mai ia tatou te ohipa e tavini ei taata poro i te Basileia o te Atua. Ma te poro ma te itoito rahi, te tutava ra tatou i te pee i te hiˈoraa ta Paulo i vaiiho mai ei taata poro rohirohi ore i te evanelia. (Ohi. 20:20, 21; Kor. 1, 11:1) Ua ite tatou e e nehenehe te pororaa i te poroi o te Basileia e faaora i te taata. Teie râ, i taua atoa taime ra, te tutava atoa ra tatou i te pee ia Paulo ma te imi i te mau ravea no te “tuu atu i [“te ô pae,” MN] varua” na te mau hoa Kerisetiano.—A taio i te Roma 1:11, 12; 10:13-15.

11. E nafea tatou e hiˈo ai i ta tatou na ohipa e poro e e faaitoito i to tatou mau taeae?

11 Teihea o teie na ohipa Kerisetiano e piti te mea faufaa aˈe? E au te uiraa ˈtu i te reira i te uiraa ˈtu no nia i te hoê manu, Teihea o to ˈna na pererau e piti te mea faufaa aˈe? Mea papu maitai te pahonoraa. E hinaaro te hoê manu i na pererau e piti no te maurere. Oia atoa, e mea tia ia apiti tatou i na tuhaa e piti atoa o ta tatou taviniraa no te haapao i te mau mea atoa o te titauhia ra ia tatou ei Kerisetiano. Hoê â ta tatou hiˈoraa i ta tatou na ohipa e poro i te evanelia e e faaitoito i to tatou mau hoa Kerisetiano e ta na aposetolo Petero e Paulo atoa, ei ohipa i taaihia te tahi e te tahi, eiaha râ ei piti ohipa taa ê. E nafea?

12. E nafea tatou e tavini ai ei mauhaa i roto i to Iehova rima?

12 Ei taata poro evanelia, e faaohipa tatou i te mau aravihi atoa i te haapii e vai ra ia tatou ma te tamata i te haaputapû i te aau o to tatou mau taata-tupu i te poroi faaitoito o te Basileia o te Atua. Mea na ô tatou e hinaaro ai e tauturu ia ratou ia riro ei pǐpǐ na te Mesia. E faaohipa atoa râ tatou i te mau aravihi e te tahi atu mau ô atoa e vai ra ia tatou ma te tamata i te haaputapû i te aau o to tatou mau hoa Kerisetiano e te mau parau faaitoito e te mau ohipa faufaa—te mau faaiteraa o te maitai a te Atua. (Mas. 3:27; 12:25) Mea na ô tatou e hinaaro ai e tauturu ia ratou ia faaea noa ei pǐpǐ na te Mesia. I roto i na ohipa e piti atoa—te pororaa i mua i te taata e ‘te horoaraa i te maitai no te tahi’—te fanaˈo ra tatou i te haamaitairaa taa ê faahiahia e tavini ei mauhaa i roto i to Iehova rima.—Gal. 6:10.

“Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho”

13. Eaha te tupu mai ia ore tatou e ‘horoa i te maitai no te tahi’?

13 Ua aˈo Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra; i te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.” (Roma 12:10) Oia mau, te titau ra te aroharaa i to tatou mau taeae ia tatou ia tavini ma te aau atoa ei tiaau i te maitai a te Atua. Te taa ra ia tatou e ia manuïa noa ˈtu Satani i te haafifi ia tatou ia ‘horoa i te maitai no te tahi,’ e haaparuparu oia i to tatou auhoêraa. (Kol. 3:14) Ei faahopearaa, e aratai te ereraa i te auhoêraa i te ereraa i te itoito rahi i roto i te pororaa. Ua ite maitai Satani e e navai noa ia tapea oia hoê noa tuhaa o ta tatou taviniraa, mai te haaparuparuraa hoê pererau o te hoê manu, ia vaiiho tatou i ta tatou ohipa faauehia.

14. O vai te faufaahia i to tatou ‘horoaraa i te maitai no te tahi’? A horoa i te hoê hiˈoraa.

14 ‘Ia horoa i te maitai no te tahi,’ e faufaahia eiaha noa te feia e fanaˈo i te maitai a te Atua, te feia atoa râ e faaite i te reira. (Mas. 11:25) A rave na ei hiˈoraa, i na hoa faaipoipo ra o Ryan raua Roni i Illinois, i Marite. Ia raua i faaroo e ua tuparari te mataˈi rorofai ra o Katrina e hanere fare o te mau hoa Ite, ua turai te aroha taeae ia raua ia faarue i ta raua ohipa, ia vaiiho i to raua piha tarahu, ia hoo mai i te hoê fare tavere i faaohipa-aˈena-hia e tano no te noho i roto, e ia tere atu 1 400 kilometera i Louisiane. Ua noho raua i reira hoê tiahapa matahiti ma te horoa i to raua taime, puai, e ta raua faufaa no te tauturu i to raua mau taeae. “Ua haafatata ˈtu â te apitiraa i teie ohipa tauturu ia ˈu i te Atua,” ta Ryan, e 29 matahiti, ïa e parau ra. “Ua ite au e nafea Iehova e aupuru ai i to ˈna nunaa.” Te na ô faahou ra Ryan: “I to ˈu ohiparaa e te mau taeae paari aˈe, ua haapii rahi au e nafea ia aupuru i te mau taeae. Ua ite atoa vau e e rave rahi mea ta matou te feia apî aˈe e rave i roto i ta Iehova faanahonahoraa.” Te tapao ra Roni, e 25 matahiti: “Te mauruuru ra vau i to ˈu neheneheraa e tauturu ia vetahi ê. Ua ite au i te oaoa rahi o ta ˈu i ore i ite aˈenei i roto i to ˈu oraraa. Ua ite au e i te mau matahiti i mua, e tamau â vau i te ooti i te mau maitai no roto mai i teie tupuraa faahiahia.”

15. Eaha ta tatou mau tumu papu no te tavini noa mai te tiaau i te maitai a te Atua?

15 Oia mau, e haamaitaihia te taatoaraa ia auraro ratou i ta te Atua na faaueraa e poro i te evanelia e e faaitoito i te mau hoa Kerisetiano. E puai te feia ta tatou e tauturu ra i te pae varua, a fanaˈo noa ˈi tatou i te oaoa haavare ore e noaa mai na roto noa i te horoaraa. (Ohi. 20:35) E rahi te mahanahana i roto i te amuiraa taatoa ia aupuru te melo taitahi ia vetahi ê. Hau atu â, te faataa maitai ra te hinaaro e te aroha ta tatou e faaite ra no te tahi e e Kerisetiano mau tatou. Ua parau Iesu: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioa. 13:35) Hau roa ˈtu â, e haere tia ˈtu te hanahana i to tatou Metua aupuru ra o Iehova, a itehia ˈi to ˈna hinaaro e faaetaeta i te feia e hinaaro ra i nia i ta ˈna mau tavini i te fenua nei. E tumu papu ïa ta tatou no te faaohipa i ta tatou ô no ‘te horoa i te maitai no te tahi mai te tiaau maitai i te maitai a te Atua’! E na reira noa anei oe?—A taio i te Hebera 6:10.

Te haamanaˈo ra anei oe?

• E nafea Iehova e faaetaeta ˈi i ta ˈna mau tavini?

• Eaha tei hohia mai ia tatou?

• Eaha te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e tavini i to tatou mau hoa Kerisetiano?

• Eaha te turai ia tatou ia tamau noa i te faaohipa i ta tatou ô no ‘te horoa i te maitai no te tahi’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 19]

Te faaohipa ra anei oe i ta oe “ô” no te tavini ia vetahi ê aore ra no te faaoaoa ia oe iho?

[Hohoˈa i te api 21]

E poro tatou i te evanelia ia vetahi ê e e tauturu i te mau hoa Kerisetiano

[Hohoˈa i te api 22]

E au ia haapopouhia te mau rima tauturu no to ratou feruriraa haapae