Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Iesu—ta te taata e parau ra no ˈna

Iesu—ta te taata e parau ra no ˈna

Iesu—ta te taata e parau ra no ˈna

‘Aita e feaaraa e o Iesu Mesia te taata rahi roa o te tuatapaparaa.’—H. Wells, taata tuatapapa Beretane.

‘O te Mesia anaˈe iho â te hoê i rotopu i te mau aito atoa o te tuatapaparaa.’—Philip Schaff, taata maimi i te pae faaroo e taata tuatapapa tei fanauhia i Helevetia.

O VAI te nehenehe e parauhia te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei? E nafea e faitohia ˈi te faahiahia o te hoê taata? Na roto anei i to ˈna aravihi i te tamaˈi? I to ˈna anei puai? I to ˈna maramarama? Aore ra e faitohia te reira ia au i te ohiparaa o ta ˈna mau parau e ohipa i nia i te taata e ia au i te hiˈoraa ta ˈna i vaiiho mai no ratou?

A tapao na eaha ta te feia tuatapapa, te mau aivanaa, te mau taata papai, tia faatere poritita, e vetahi atu—no mutaa iho e no teie nei—i parau no te taata no Nazareta, o Iesu Mesia:

“E titauhia e rave rahi haaferuriraa maamaa no te patoi atu e te taata otahi matau-roa ˈˈe-hia—eiaha noa i roto i teie na tausani matahiti e piti i mahemo i roto râ i te tuatapaparaa atoa o te taata nei—o Iesu no Nazareta ïa.”—Reynolds Price, taata papai Marite e aivanaa Bibilia.

“Ua pûpû te hoê taata hapa ore roa ia ˈna iho ei tusia no te maitai o vetahi atu, to ˈna atoa mau enemi e ua riro ei hoo no to te ao. E ohipa faahiahia mau te reira.”—Mohandas Gandhi, tia faatere poritita e aratai pae varua no Initia.

“I to ˈu tamariiraa, ua haapiihia vau i te Bibilia e te Talmud atoa. E ati Iuda vau, ua putapû roa râ vau i te huru o te taata no Nazareta.”—Albert Einstein, aivanaa tei fanauhia i Heremani.

“I to ˈu manaˈo, o Iesu Mesia te taata faahiahia aˈe o te mau tau atoa, o te tuatapaparaa taatoa, ei Tamaiti a te Atua e ei Tamaiti a te taata atoa. Te mau mea atoa ta ˈNa i parau aore ra i rave aˈenei, e mea faufaa ïa no tatou i teie mahana, e aita e nehenehe e parau mai te reira no te tahi atu taata, ora aore ra pohe.”—Sholem Asch, taata papai buka fanauhia i Poronia tei faahitihia e te Christian Herald; na ratou e haapapu nei.

“E 35 matahiti i te maoro, aita vau i tiaturi i te hoê noa ˈˈe mea. E pae matahiti i teie nei to ˈu papuraa e e taata mau o Iesu. Ua tiaturi au i te haapiiraa no nia ia Iesu Mesia e ua taui taue aˈera to ˈu oraraa taatoa.”—Comte Leo Tolstoy, taata papai aamu Rusia e philosopho.

“Aita hoê aˈe taata i roto i te tuatapaparaa i mana aˈenei i nia i e rave rahi atu â taata mai ia Iesu e te rahi noa ˈtura to ˈna mana.”—Kenneth Scott Latourette, taata papai buka e tuatapapa Marite.

“E nehenehe anei e parau e e aai noa te aamu o to Iesu oraraa? Oia mau, e ta ˈu hoa, e au ra e e ere te reira i te aai. Mea iti aˈe râ te mau haapapuraa o te aamu o Socrate, ta te taata e ore hoi e feaa ra, i to Iesu Mesia.”—Jean-Jacques Rousseau, philosopho Farani.

E mea papu maitai ïa, te taata e tano ia riro mai ei hiˈoraa no tatou i roto i te oraraa, o Iesu Mesia iho â. Te faaitoito maira Paulo, te hoê taata ite o te senekele matamua ta Iesu i maiti no te riro mai ei pǐpǐ na ˈNa e no te paraparau no nia ia ˈNa i te mau nunaa, ia “tiatonu maite i to tatou mata” ia Iesu. (Hebera 12:2; Ohipa 9:3) Eaha ta Iesu e nehenehe e haapii mai no nia i te huru oraraa? E nafea oe e faufaahia ˈi i to ˈna oraraa?