Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te Tavini a Iehova—‘patiahia i ta tatou nei hara’

Te Tavini a Iehova—‘patiahia i ta tatou nei hara’

Te Tavini a Iehova—‘patiahia i ta tatou nei hara’

“I [patiahia] . . . oia i ta tatou nei hara, i tairihia oia i to tatou nei ino . . . no to ˈna [pepe] e ora ˈi tatou.”—ISA. 53:5MN.

1. E feruri tatou i te aha a haapao ai tatou i te Oroa haamanaˈoraa, e eaha te parau tohu o te tauturu ia tatou ia na reira?

 E HAAPAO tatou i te Oroa haamanaˈoraa ei manaˈoraa i te poheraa o te Mesia e i te mau mea atoa ta to ˈna pohe e tia-faahou-raa i faatupu. Na roto i te Oroa haamanaˈoraa e manaˈo ai tatou i te faatiaraa i te mana arii o Iehova, te haamoˈaraa i to ˈna iˈoa, e te tupuraa o ta ˈna opuaraa, oia atoa te faaoraraa i te huitaata. Aita paha e parau tohu ê atu tei faaite maitai i te tusia a te Mesia e i te mea ta te reira i faatupu, i tei papaihia i roto i te Isaia 53:3-12. Ua tohu Isaia i te mau mauiui a te Tavini e ua horoa i te mau mea rii taa ê no nia i te poheraa o te Mesia e no nia i te mau haamaitairaa e noaa mai i to ˈna poheraa no to ˈna mau taeae faatavaihia e ta ˈna mau “mamoe ê atu.”—Ioa. 10:16.

2. E haapapuraa te parau tohu a Isaia i te aha, e e nafea te reira e ohipa ˈi i nia ia tatou?

2 E hitu senekele hou Iesu i fanauhia ˈi i te fenua, ua faaurua Iehova ia Isaia no te faaite atea e eita te Tavini ta ˈNa i maiti e taiva ia tamatahia o ˈna e tae noa ˈtu i te hopea. E haapapuraa teie parau tohu e ua tiaturi roa Iehova i te haapao maitai o ta ˈna Tamaiti. A tuatapapa ˈi tatou i teie parau tohu, e î roa to tatou aau i te mauruuru e e puaihia to tatou faaroo.

“Vahavahahia” e aore “i manaˈo-maitai-hia”

3. No te aha e mea tano ai ia farii popou te mau ati Iuda ia Iesu, ua aha râ ratou ia ˈna?

3 A taio i te Isaia 53:3. A feruri noa na i ta te Tamaiti fanau tahi a te Atua i faaruru i to ˈna haapaeraa i te oaoa o te taviniraa i pihai iho i to ˈna Metua e i to ˈna haereraa mai i te fenua no te horoa i to ˈna ora ei tusia no te faaora i te huitaata i te hara e te pohe! (Phil. 2:5-8) Na to ˈna tusia, tei faaite-atea-hia e te mau pûpûraa tusia animara o te Ture a Mose, e faaore mau i te hara. (Heb. 10:1-4) E mea tano iho â ia farii popou e ia faahanahana te mau ati Iuda ia ˈna, ratou hoi tei tiai na i te Mesia fafauhia, e ere anei? (Ioa. 6:14) Ua “vahavahahia” râ te Mesia e te mau ati Iuda, e aore “i manaˈo-maitai-hia,” mai ta Isaia i tohu. Ua papai te aposetolo Ioane: “I haere mai nei oia i ǒ na ihora, e aore to ˈna ihora taata i ite atu ia ˈna.” (Ioa. 1:11) Ua parau te aposetolo Petero i te mau ati Iuda e: “Na te Atua o to tatou hui tupuna ra i haamana i ta ˈna Tamaiti [“Tavini,” MN] ia Iesu, o ta outou i pûpû nei, e ua faarue i mua i te aro o Pilato, ia ˈna i mârô ra e, e tuu. Faarue iho nei râ outou i te Taata Moˈa e te Parau-Tia ra.”—Ohi. 3:13, 14.

4. Mea nafea Iesu i ite ai i te maˈi?

4 Ua tohu atoa Isaia e ‘e ite [Iesu] i te mihi,’ aore ra maˈi. I to ˈna taviniraa, ua rohirohi iho â Iesu i te tahi mau taime, aita râ e faaitehia ra e ua maˈihia oia. (Ioa. 4:6) Ua ite râ o ˈna i te maˈi o te feia ta ˈna i poro atu. Ua aroha oia ia ratou e ua faaora e rave rahi maˈi. (Mar. 1:32-34) Ua faatupu hoi Iesu i te parau tohu o te na ô ra e: “Ua rave mau râ oia i to tatou paruparu [“maˈi,” MN] e ua hopoi ê oia i to tatou oto.”—Isa. 53:4a; Mat. 8:16, 17.

Mai te taata “tairihia e te Atua”

5. Eaha te manaˈo o te ati Iuda e rave rahi no nia i te pohe o Iesu, e no te aha oia i mauiui hau atu ai?

5 A taio i te Isaia 53:4b. Aita e rave rahi taata o te tau o Iesu i taa i te tumu o to ˈna mau mauiui e o to ˈna pohe. Ua manaˈo ratou e na te Atua i faautua ia ˈna. (Mat. 27:38-44) Ua pari te mau ati Iuda ia Iesu i te faainaina Atua. (Mar. 14:61-64; Ioa. 10:33) Parau mau, e ere Iesu i te taata hara aore ra i te taata faaino i te Atua. No to ˈna râ here rahi i to ˈna Metua, ua mauiui hau atu â oia ei Tavini a Iehova i te manaˈo-noa-raa iho â e pohe o ˈna no te faainaina Atua. Noa ˈtu râ, ua ineine oia i te auraro i te hinaaro o Iehova.—Mat. 26:39.

6, 7. Mea nafea Iehova ‘i haaparuparu ai’ i ta ˈna Tavini taiva ore, e no te aha te reira i faaoaoa ˈi i te Atua?

6 Eita tatou e maere e te na ô ra te parau tohu a Isaia e e faahitihia te Mesia mai te taata “tairihia e te Atua,” e maere râ paha tatou i te parau tohu e faaite atea ra e: “Ua tia . . . ia Iehova i te haaparuparu ia ˈna.” (Isa. 53:10) Ua parau atoa hoi Iehova e: “A hiˈo na i tau tavini, . . . i tau hinaaro, i mauruuru roa ˈi” au, e nafea Iehova e nehenehe ai e oaoa “i te haaparuparu ia ˈna”? (Isa. 42:1) Eaha ïa te auraa ia parauhia e ua faaoaoa te reira ia Iehova?

7 Ia taa ia tatou i teie tuhaa o te parau tohu, e mea tia ia haamanaˈo tatou i to Satani aaraa i te mana arii o Iehova, ua haafeaa oia i te haapao maitai o te mau tavini atoa a te Atua i te raˈi e i te fenua. (Ioba 1:9-11; 2:3-5) Ua pahono Iesu ma te tia roa i ta Satani aaraa ma te vai taiva ore e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. I to Iehova vaiihoraa i to ˈna mau enemi ia haapohe i te Mesia, ua mauiui mau Iehova i te iteraa i te Tavini ta ˈna i maiti i te haapoheraahia. Ua oaoa rahi râ Iehova i te hiˈo-maite-raa i te taiva ore tia roa o ta ˈna Tamaiti. (Mas. 27:11) Hau atu â, ua oaoa rahi Iehova i te iteraa i te mau haamaitairaa ta te pohe o ta ˈna Tamaiti e hopoi mai i te huitaata tatarahapa.—Luka 15:7.

‘Patiahia i ta tatou nei hara’

8, 9. (a) Mea nafea Iesu i ‘patiahia ˈi no ta tatou nei hara’? (b) Mea nafea Petero i haapapu ai i te reira?

8 A taio i te Isaia 53:6. Mai te mau mamoe tei haere ê, ua overe haere te mau taata hara, ma te imi i te faaoraraa i te maˈi e te pohe no ǒ mai ia Adamu. (Pet. 1, 2:25) Ei taata tia ore, e ore roa e tia i te huaai a Adamu ia hoo faahou mai tei erehia e Adamu. (Sal. 49:7) No to ˈna râ aroha rahi, “ua faairi Iehova i nia ia ˈna,” ta ˈna Tamaiti here e te Tavini ta ˈna i maiti, “i te utua o ta tatou atoa nei hara.” Ma te farii ia ‘patiahia i ta tatou nei hara’ e ia ‘tairihia i to tatou nei ino,’ ua hopoi te Mesia i ta tatou mau hara i nia i te pou e ua pohe oia no tatou.

9 Ua papai te aposetolo Petero e: “I parauhia ˈi hoi outou; i pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te [hiˈoraa] na outou, ia pee [maite] outou i to ˈna taahiraa avae: o tei maraa hoi ia ˈna iho ta tatou hara i to ˈna iho tino i nia i te [pou], ia haapao tatou, o tei matara mai i te hara ra, i te parau-tia.” E ma te faahiti i te parau tohu a Isaia, ua na ô â Petero e: “No to ˈna hoi iravarava i ora ˈi outou.” (Pet. 1, 2:21, 24; MN; Isa. 53:5) Ua matara ïa te eˈa no te feia hara ia faite i te Atua, mai ta Petero i parau i muri iho: “I pohe na hoi te Mesia iho no te hara hoê poheraa, te taata parau-tia no te feia parau-tia ore, ia tae [outou] ia ˈna i te Atua ra.”—Pet. 1, 3:18.

‘Arataihia mai te fanauˈa mamoe i te taparahiraa’

10. (a) Mea nafea Ioane Bapetizo i te faataaraa ia Iesu? (b) No te aha te mau parau a Ioane i tano ai?

10 A taio i te Isaia 53:7, 8. Ia Ioane Bapetizo i ite ia Iesu i te haereraa mai, ua na ô aˈera: “A hiˈo na i te Arenio a te Atua, o tei hopoi ê atu i te hara o te ao.” (Ioa. 1:29) I to ˈna faahitiraa ia Iesu ei Arenio, ua manaˈo paha oia i te mau parau a Isaia: “I arataihia oia mai te fanauˈa mamoe,” aore ra arenio, “i te taparahiraa ra.” (Isa. 53:7) “Ua manii ia ˈna to ˈna [ora] e tae noa ˈtura i te pohe,” ta Isaia i tohu. (Isa. 53:12; MN) A tapao na, i te po o to Iesu haamauraa i te Oroa haamanaˈoraa i to ˈna poheraa, ua horoa oia i te hoê auˈa uaina i na aposetolo taiva ore 11 e ua parau: “O to ˈu ïa toto, e toto no te faufaa apî, i haamaniihia no te taata e rave rahi ia matara te hara.”—Mat. 26:28.

11, 12. (a) Eaha ta Isaaka, tei ineine i te pûpû ia ˈna, e faahohoˈa ra no nia i te tusia a te Mesia? (b) E mea maitai ia haamanaˈo tatou i te aha no nia i te Aberahama Rahi ra o Iehova, a haapao ai tatou i te Oroa haamanaˈoraa?

11 Mai ia Isaaka, ua ineine Iesu i te pûpû ia ˈna ei tusia i nia i te fata o te hinaaro o Iehova no ˈna. (Gen. 22:1, 2, 9-13; Heb. 10:5-10) Ua ineine Isaaka i te faatusia ia ˈna, na Aberahama râ i pûpû atu i te tusia. (Heb. 11:17) Oia atoa, ua ineine Iesu i te farii e pohe, o Iehova râ te Tumu o te faanahoraa o te hoo. Ua riro te tusia o ta ˈna Tamaiti ei faaiteraa i te aroha rahi roa o te Atua i te huitaata.

12 O Iesu iho tei parau: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioa. 3:16) Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ua faarahi . . . te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei.” (Roma 5:8) No reira, a faatura ˈi tatou i te Mesia ma te haamanaˈo i to ˈna poheraa, eiaha roa tatou ia haamoe i te Aberahama Rahi ra o Iehova tei faataa i te faanahoraa o te hoo. E haapao tatou i te Oroa haamanaˈoraa no te arue ia ˈna.

“E tiahia mai ai” e te Tavini “te taata atoa e rave rahi”

13, 14. Mea nafea i “tiahia mai ai” e te Tavini a Iehova “te taata atoa e rave rahi”?

13 A taio i te Isaia 53:11, 12. Ua parau Iehova no te Tavini ta ˈna i maiti : “E tiahia mai ai e tau tavini parau-tia te taata atoa e rave rahi.” Mea nafea ïa? Te horoa mai ra te tuhaa hopea o te irava 12 i te ravea e noaa ˈi te pahonoraa. “E na ˈna [te Tavini] hoi i tia i te feia rave hara ra.” Ua fanauhia te mau tamarii atoa a Adamu ei taata hara, “feia rave hara,” e no reira i noaa ˈi “te utua . . . no te hara,” o te pohe ïa. (Roma 5:12; 6:23) E mea titauhia ia faite te taata hara e Iehova. Te faataa ra te pene 53 o te parau tohu a Isaia ma te nehenehe e mea nafea Iesu ‘i tia ˈi,’ aore ra i arai ai, no te huitaata hara, i te na ôraa e: “Te aˈo i hauhia ˈi to tatou, tei nia ïa ia ˈna, e no to ˈna [pepe] e ora ˈi tatou.”—Isa. 53:5.

14 Ma te rave i ta tatou mau hara i nia ia ˈna iho e ma te pohe no tatou i ‘tiahia mai ai te taata atoa e rave rahi’ e te Mesia. Ua papai Paulo e: “E mea tia . . . i te Metua e ei roto ia ˈna [te Mesia] te î i te mau mea atoa ra vai mau atu ai; e ia faafaite hoi oia i te mau mea atoa ra ia ˈna iho i roto ia ˈna ra, i te hau i noaa i te toto [“ta ˈna i haamanii i nia i te pou haamauiuiraa,” MN]; to te raˈi e to te fenua nei.”—Kol. 1:19, 20.

15. (a) O vai “to te raˈi” tei faahitihia e Paulo? (b) O vai anaˈe te tia ia rave i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa, e no te aha?

15 “To te raˈi” tei faafaite ia Iehova ma te toto ta te Mesia i manii o te mau Kerisetiano faatavaihia ïa, i parauhia mai e faatere e te Mesia i nia i te raˈi. Te mau Kerisetiano tei “noaa . . . te parauraa no te raˈi” ua taea-atoa-hia ratou i “te tia ia ora.” (Heb. 3:1; Roma 5:1, 18) I reira Iehova e farii ai ia ratou ei tamarii pae varua. Te faaite ra te varua moˈa ia ratou e “e feia tufaa [r]atou e te Mesia,” o te parauhia mai no te riro ei arii e ei tahuˈa i roto i to ˈna Basileia i te raˈi. (Roma 8:15-17; Apo. 5:9, 10) E riro ratou ei tuhaa o te Iseraela pae varua, ‘te Iseraela o te Atua,’ e ua faaôhia ratou i roto i te “faufaa apî.” (Ier. 31:31-34; Gal. 6:16) Ei melo o te faufaa apî, ua tia ia ratou ia rave i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa, te auˈa uaina atoa ïa ta Iesu i parau e: “Teie nei auˈa, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto, e haamaniihia no outou nei.”—Luka 22:20.

16. O vai “to te fenua,” e mea nafea ratou i tiahia mai ai i mua ia Iehova?

16 “To te fenua” o te mau mamoe ê atu ïa a te Mesia, e tiaturiraa to ratou no te ora e a muri noa ˈtu i te fenua. E tiahia atoa ratou e te Tavini ta Iehova i maiti i mua ia Iehova. No te mea ua tiaturi ratou i te tusia taraehara o te Mesia e “ua horoi i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra,” e tiahia mai ratou e Iehova, eiaha ei tamarii pae varua, ei hoa râ no ˈna, ma te horoa ˈtu i te tiairaa faahiahia e ora ˈtu i “te ati rahi.” (Apo. 7:9, 10, 14; Iak. 2:23) I te mea e aita ratou to roto i te faufaa apî e aita e tiaturiraa no te ora i te raˈi, eita ïa teie mau mamoe ê atu e rave i na taoˈa taipe o te Oroa haamanaˈoraa, e haere noa mai râ ratou ei feia mataitai faatura.

Ia haamaitaihia Iehova e te Tavini ta ˈNa i mauruuru!

17. Mea nafea te hiˈopoaraa i te mau parau tohu a Isaia no nia iho â ra i te Tavini i tauturu ai ia tatou ia faaineine i to tatou feruriraa no te Oroa haamanaˈoraa?

17 E ravea maitai roa te hiˈopoaraa i te mau parau tohu a Isaia no nia iho â râ i te Tavini no te faaineine i to tatou feruriraa no te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. Ua tauturu te reira ia tatou ia “tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo.” (Heb. 12:2) Ua haapii tatou e e ere te Tamaiti a te Atua i te orure hau. Taa ê atu ia Satani, mea au roa na ˈna ia haapiihia oia e Iehova, ma te farii ia ˈna ei Arii e ei Fatu no ˈna. Ua ite tatou e i to Iesu taviniraa i te fenua, ua aroha oia i te taata ta ˈna i poro atu, ma te faaora e rave rahi o ratou i te pae tino e i te pae varua. No reira, ua haapapu oia eaha ta ˈna e rave ei Arii Mesia i te ao apî “ia haamauhia e ana te parau-tia i te fenua nei.” (Isa. 42:4) Te itoito rahi ta ˈna i faaite i te pororaa i te Basileia, ei “tiarama ei haamaramarama i te mau fenua,” e haamanaˈoraa ïa teie i ta ˈna mau pǐpǐ ia poro i te parau apî maitai ma te itoito rahi i te mau fenua atoa.—Isa. 42:6.

18. No te aha te parau tohu a Isaia e faaî ai i to tatou aau i te mauruuru ia Iehova e i ta ˈna Tavini taiva ore?

18 Te faahohonu atoa ra te parau tohu a Isaia i to tatou ite no nia i te tusia rahi ta Iehova i rave i to ˈna tonoraa i ta ˈna Tamaiti here i te fenua ia mauiui oia e ia pohe no tatou. Ua oaoa Iehova, eiaha i te iteraa i ta ˈna Tamaiti ia mauiui, i to ˈna râ hiˈo-maite-raa i te taiva ore tia roa o Iesu e tae noa ˈtu i te pohe. E mea tia ia oaoa tatou mai ia Iehova, ma te farii i te mau mea atoa ta Iesu i rave no te haapapu e e haavare o Satani e no te haamoˈa i te iˈoa o Iehova, te faatia hoi i te tia-mau-raa o to ˈNa mana arii. Hau atu â, ua amo te Mesia i to tatou mau hara i nia ia ˈna iho e ua pohe no tatou. Mea na reira ïa i nehenehe ai te nǎnǎ iti o to ˈna mau taeae faatavaihia e no te mau mamoe ê atu e tiahia i mua ia Iehova. A putuputu ai tatou no te Oroa haamanaˈoraa, ia î to tatou aau i te mauruuru ia Iehova e i ta ˈna Tavini taiva ore.

Ei haamanaˈoraa

• Mea nafea Iehova i oaoa ˈi i te ‘tairiraahia’ ta ˈna Tamaiti?

• Mea nafea Iesu i ‘patiahia ˈi i ta tatou nei hara’?

• Mea nafea i “tiahia mai ai” e te Tavini “te taata atoa e rave rahi”?

• Mea nafea te hiˈopoaraa i te mau parau tohu a Isaia no nia i te Tavini i faaineine ai i to outou feruriraa e aau no te Oroa haamanaˈoraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

“I vahavahahia oia, e aore oia i manaˈo-maitai-hia e tatou nei”

[Hohoˈa i te api 30]

‘Ua manii ia ˈna to ˈna ora e tae noa ˈtura i te pohe’

[Hohoˈa i te api 31]

E haere te mau “mamoe ê atu” i te Oroa haamanaˈoraa ei feia mataitai faatura