Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ta Maria tuhaa i roto i te opuaraa a te Atua

Ta Maria tuhaa i roto i te opuaraa a te Atua

Ta Maria tuhaa i roto i te opuaraa a te Atua

I TE tau a tavini ai Iesu, ua pii noa maira te hoê vahine i rotopu i te nahoa rahi e na ô maira: “Ua maitai te opu i hopoi ia oe, e te û ta oe i ote ra.” Mai te peu e ua hinaaro Iesu ia faahanahanahia to ˈna metua vahine, e tupuraa maitai roa ïa tera no te faaitoito i tera huru haamoriraa. Ua pahono râ oia: “O tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua, o ratou tei maitai.”—Luka 11:27, 28.

Aita Iesu i horoa i te tahi hanahana taa ê i to ˈna metua vahine; e aita oia i parau noa ˈˈe i ta ˈna mau pǐpǐ ia na reira. E nafea ïa te reira e tuati ai i te haamoriraa ta e rave rahi taata tiaturi aau haavare ore e faatae ra ia Maria? E hiˈopoa mai tatou vetahi mau haapiiraa tei parare roa no nia i to Iesu metua vahine maoti te mau Papai Moˈa.

“Tei î i te karatia e,” “tei hau i te maitai i te vahine nei”

Ua faaara te melahi ra o Gaberiela ia Maria eaha ta ˈna tuhaa i roto i te opuaraa a te Atua. I tera taime, ua aroha oia ia Maria ma te parau atu e: “Ia ora na, e tei here-hua-hia mai e! tei ia oe te Fatu.” (Luka 1:28) Teie te tahi atu huriraa o tera noâ aroharaa: “Ia ora na, e tei î i te karatia e; te ia oe na te Fatu.” I muri rii noa ˈˈe, ua aroha Elisabeta ia Maria ma teie mau parau: “O oe tei hau i te maitai i te vahine nei, e e maitai hoi te huaai o to oe opu.” (Luka 1:42) Aita anei teie mau parau e faaite ra e e mea tia ia faatura-taa-ê-hia Maria?

I te tanoraa mau, aita. Noa ˈtu e tei roto teie mau parau i te hoê pure ta te mau Katolika e faatae ra ia Maria, aita te Bibilia iho e horoa ra i te hoê tumu no te pure ia ˈna. Ua ite Gaberiela raua o Elisabeta i te fanaˈoraa taa ê faahiahia a Maria e fanau i te Mesia, aita râ te manaˈo e ua pure raua ia ˈna i roto i te mau Papai. Area râ, i to te mau pǐpǐ a Iesu aniraa ia ˈna ia haapii ia ratou ia pure, ua faaite oia ia ratou e e faataehia te mau pure i to ˈna Metua. Oia mau, te haamata ra te hohoˈa pure tuiroo a Iesu ma teie mau parau: “E to matou Metua i te ao ra.”—Mataio 6:9.

I rotopu i te feia faatere

Te tahi atu haapiiraa matauhia no nia ia Maria, oia hoi o oia “te Arii vahine no te raˈi” i teie nei. Aita roa ˈtu te Bibilia e horoa ra i taua tiaraa iˈoa ra no ˈna. Te faaite ra râ te reira e e parahiraa taa ê to ˈna i roto i te faanahoraa a te Atua i te raˈi. Eaha tera parahiraa?

Ua faaite Iesu e e faatere vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai e o ˈna i roto i to ˈna Basileia. (Luka 22:28-30) E horoa Iesu i te mana i tera feia maitihia no te tavini ei “tahuˈa na to [t]atou Atua, e e riro ia [r]atou te hau i teie nei ao.” (Apokalupo 5:10) Te aratai maitai ra te Bibilia ia tatou i te faaotiraa e tei rotopu Maria i te feia e fanaˈo i tera haamaitairaa taa ê faahiahia. E nafea tatou e nehenehe ai e parau i te reira?

Te haamanaˈo ra paha oe e i muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua “tamau maite” Maria “i te pure” e ta Iesu mau pǐpǐ e to ˈna mau taeae. Fatata 120 taata tei apiti atu i tera opuaraa, “te mau vahine” atoa hoi. (Ohipa 1:12-15) E “tae mau atura i te mahana Penetekose,” ta te Bibilia e parau ra, “ua tairuru maite aˈera ratou atoa i te vahi hoê ma te hinaaro hoê” i to te Atua varua moˈa niniiraahia i nia ia ratou, ma te tuu atu ia ratou i te aravihi ia paraparau na roto i te mau reo ěê.—Ohipa 2:1-4.

Te haapapu ra te mea e tei rotopu Maria i te feia i niniihia i te varua moˈa e ua maiti-atoa-hia oia ei faatere apiti e Iesu i roto i to ˈna Basileia i te raˈi. E rave rahi ïa tumu no te tiaturi e te parahi ra Maria i teie nei i pihai iho ia Iesu i roto i te hanahana i nia i te raˈi. (Roma 8:14-17) A hiˈo na i vetahi mau hopoia taa ê ta ˈna e ta vetahi atu mau faatere apiti a Iesu e fanaˈo i roto i te faatupuraa i te mau opuaraa a te Atua.

Horoaraa i te mau haamaitairaa faahiahia

Te parau ra te buka bibilia o te Apokalupo e e faatiahia mai 144 000 taata i te hanahana i te raˈi no te tavini i pihai iho ia Iesu ei tahuˈa, haava, e arii. (Apokalupo 14:1, 4; 20:4, 6) Ei tahuˈa, e apiti ratou i te faaohiparaa i te mau maitai o te tusia o Iesu i nia i te huitaata auraro taatoa, ma te aratai ia ratou i te tia–roa-raa i te pae varua, i te pae morare, e i te pae tino. (Apokalupo 21:1-4) Auê ïa fanaˈoraa taa ê te reira no te mau taata haamori taiva ore atoa a Iehova ia ite i tera anotau faahiahia! a

Ua haa na e e haa â Maria i roto i te tupuraa o te mau opuaraa a Iehova. No to ˈna haehaa, faaroo, auraro, e paieti ei metua vahine, hau atu â no to ˈna faaoromai i mua i te tamataraa, e mea au ia pee ia ˈna. No te mea e ua fanau oia i te Mesia e e haa oia i roto i te horoaraa i te haamaitairaa mure ore i te huitaata, e tia ia faatura-rahi-hia oia.

Te haapiiraa faufaa roa ˈˈe râ ta tatou e haapii mai na roto ia Maria, oia hoi ua haamori oia, e vetahi atoa ˈtu tavini haapao maitai a te Atua, ia Iehova e aita ˈtu. E faaite Maria e vetahi atu feia faatere apiti a te Mesia i te raˈi ma te reo puai: “O te haamaitai, e te tura, e te hanahana, e te mana, ei ia ˈna ïa ei tei parahi i nia iho i te terono ra [te Atua ra o Iehova], e ei te Arenio [Iesu Mesia], e a muri noa ˈtu.”—Apokalupo 5:13; 19:10.

[Nota i raro i te api]

a No te mau haamaramaramaraa hau no nia i tera mau haamaitairaa, a hiˈo i te pene 8 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Parau iti faaôhia i te api 10]

Ia peehia to Maria haehaa, faaroo, e auraro