Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ohipa ra anei ta Iesu mau parau i nia i ta oe mau pure?

Te ohipa ra anei ta Iesu mau parau i nia i ta oe mau pure?

Te ohipa ra anei ta Iesu mau parau i nia i ta oe mau pure?

“Ia faaoti aˈera Iesu i teie nei parauraa, ua maere anaˈe ihora te taata atoa i te huru o ta ˈna [haapiiraa ˈtu].”—MAT. 7:28MN.

1, 2. No te aha te taata atoa i maere ai i ta Iesu huru haapiiraa ˈtu?

 E MEA tia ia farii tatou i te mau parau a te Tamaiti fanau tahi a te Atua ra o Iesu Mesia, e ia faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa. Aita mau â e taata ê atu i paraparau i te taata mai ia ˈna. Oia, ua maere te taata i te huru o ta ˈna haapiiraa ˈtu i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa!—A taio i te Mataio 7:28, 29.

2 Aita te Tamaiti a Iehova i haapii i te taata mai te mau papai parau, tei niu i ta ratou mau oreroraa i nia i te mau haapiiraa a te taata tia ore. Ua haapii te Mesia i te taata “ma te mana” no te mea no ǒ mai ta ˈna i parau i te Atua ra. (Ioa. 12:50) E hiˈo anaˈe ïa e nafea te tahi atu mau parau a Iesu i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa e tia ˈi e e mea tia ˈi ia ohipa i nia i ta tatou mau pure.

Eiaha roa e pure mai te feia haavare

3. A faataa poto na i ta Iesu mau parau i roto i te Mataio 6:5.

3 E tuhaa faufaa te pure o te haamoriraa mau, e e mea tia ia pure tamau tatou ia Iehova. Ia ohipa râ ta Iesu mau parau i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa i nia i ta tatou mau pure e tia ˈi. Ua parau oia: “Ia pure . . . oe ra, eiaha mai ta te feia haavare, o te hinaaro i te pure tia noa i te mau sunago, e te poro aroâ ra, ia hiˈohia ratou e te taata. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou na, Ua noaa ta ratou utua [maitai].”—Mat. 6:5MN.

4-6. (a) No te aha mea au ai na te mau Pharisea ia pure “tia noa i te mau sunago, e te poro aroâ ra”? (b) Mea nafea i ‘noaa ˈi’ i teie feia haavare “ta ratou utua maitai”?

4 Ia pure ratou, aita te mau pǐpǐ a Iesu i pee i teie “feia haavare” mai te mau Pharisea e haaparau-tia ra ia ratou, o tei tamata i te haavare ia vetahi ê ma te faahua paieti i mua i te taata. (Mat. 23:13-32) Mea au na teie feia haavare ia pure “tia noa i te mau sunago, e te poro aroâ ra.” No te aha? “Ia hiˈohia ratou e te taata.” E peu matauhia e te ati Iuda o te senekele matamua ia pure ma te putuputu i te taime o te pûpûraa i te mau tusia taauahi i te hiero (fatata i te hora iva i te poipoi e te hora toru i te avatea). E pure to Ierusalema taata e rave rahi e te nahoa rahi o te feia haamori i te aua o te hiero. I rapae au mai i taua oire ra, e mea pinepine te ati Iuda paieti i te pure e piti taime i te mahana ‘a tia noa ˈi i te mau sunago.’—A hiˈo i te Luka 18:11, 13.

5 I te mea e aita te rahiraa o te taata i pihaiiho i te hiero aore ra i te sunago no te mau pure i faahiti-noa-hia ˈtura, e nehenehe ratou e pure i te mau vahi atoa to reira ratou i taua mau taime ra. Ua haapapu vetahi e tei “te poro aroâ” ratou i te mau taime pure. Mea hinaaro na ratou ia “hiˈohia ratou e te taata” e haere ra na tera mau maaraa purumu. ‘E haamaoro’ teie feia paieti haavare “i te pure” ia umere te taata mataitai ia ratou. (Luka 20:47) E ere tera te haerea ta tatou e pee e tia ˈi.

6 Ua parau Iesu e “ua noaa” i teie feia haavare “ta ratou utua maitai.” Mea hinaaro rahi roa na ratou te haamauruururaa e te arueraa a te taata-tupu—e tera anaˈe te noaa ia ratou. Tera anaˈe no te mea eita Iehova e pahono i ta ratou mau pure haavarevare. I te tahi aˈe pae, e pahono te Atua i te mau pure a te mau pǐpǐ mau a te Mesia, mai tei faaitehia e te tahi atu â mau parau a Iesu no nia i teie tumu parau.

7. Eaha te auraa o te aˈoraa e pure i roto i to tatou “piha”?

7 “Area ia pure oe ra, e haere i roto i to piha, e opani maite i te opani a pure ai i to Metua; e na to Metua iho, tei ore roa i moe te hoê mea ia ˈna ra, ore noâ oia iho i te itea, e faautua [maitai] mai ia oe.” (Mat. 6:6; MN) Ta Iesu aˈoraa e pure i roto i te hoê piha a opani maite atu ai i te opani, e ere ïa te auraa e eita e tia i te hoê taata ia tia ˈtu no te pure no te amuiraa. Te auraa o teie aˈoraa, ia ore ïa te pure i mua i te taata e huti i te ara-maite-raa i nia i te taata e pure ra ia aruehia oia e vetahi ê. E mea tia ia haamanaˈo tatou i te reira mai te peu e na tatou te hopoia taa ê e tia ˈtu no te nunaa o te Atua i roto i te pure i mua i te taata. E faaohipa atoa anaˈe i te tahi atu â aˈoraa a Iesu no nia i te pure.

8. Ia au i te Mataio 6:7, e mea tia ia ape tatou i teihea faaohiparaa hape o te pure?

8 “Ia pure outou ra, eiaha ia rahi te parau rii faufaa ore mai ta te mau Etene ra; o tei manaˈo e tei te rahi o te parau e itehia mai ai ratou.” (Mat. 6:7) Ua faahiti ïa Iesu i te tahi atu huru faaohiparaa hape o te pure—te faahitiraa ma te na nia iho noa. Aita oia e parau ra e eiaha roa ˈtu tatou e faahiti noa i te mau taparuparuraa haavare ore e te mau parau haamauruuru i roto i te pure. I te ô i Getesemane hou to ˈna poheraa, ua faahiti noa Iesu i te “hoê â pure.”—Mar. 14:32-39.

9, 10. I roto i teihea auraa eiaha ˈi tatou e pure ma te faahiti ma te na nia iho noa?

9 Eita e tano ia pee tatou i te mau pure faahitihia ma te na nia iho noa a “te mau Etene.” “Ia rahi” te reira, te faahiti noa ra ratou ma te na nia iho noa i te mau parau tamau-aau-hia oia atoa e rave rahi taˈo faufaa ore. Aita te reira i tauturu i te feia haamori ia Baala no te tau i taua atua hape ra “mai te poipoi mai e avatea ˈtura, i te pii-noa-raa e, E Baala, e faaroo mai ia matou.” (Arii 1, 18:26) E mirioni i teie mahana e pure ra ma te faarahi roa, ma te faahiti ma te na nia iho noa, a manaˈo noa ˈi e “e itehia mai” ratou. Teie râ, te tauturu ra Iesu ia tatou ia ite e mea faufaa ore ‘ia rahi te parau’ i roto i te mau pure roa e te faahitihia ma te na nia iho noa i ta Iehova hiˈoraa. Ua parau â Iesu:

10 “Eiaha roa e pee atu ia ratou, ua ite hoi to outou Metua i te mau mea e au ia outou; hou outou i ani atu ai ia ˈna.” (Mat. 6:8) Ua riro e rave rahi aratai haapaoraa ati Iuda mai te mau Etene i te faarahi-roa-raa i te parau ia pure. E tuhaa faufaa te pure haavare ore tae noa ˈtu te arueraa, te haamauruururaa, e te aniraa, o te haamoriraa mau. (Phil. 4:6) Eita râ e tano ia faarahi tatou i te parau i taua noa mau mea ra ma te manaˈo e e titauhia te faahitiraa ma te na nia iho noa no te faaite i to tatou mau hinaaro i te Atua. Ia pure tatou, e mea tia ia haamanaˈo tatou e te paraparau nei tatou i te Ihotaata o tei ‘ite i te mau mea e au ia tatou hou tatou e ani atu ai ia ˈna.’

11. E mea tia ia haamanaˈo tatou i te aha mai te peu e na tatou te hopoia taa ê e pure i mua i te taata?

11 E mea tia ia haamanaˈo ta Iesu mau parau no nia i te mau pure tano ore e aita te Atua e faahiahia ra i te mau parau faateitei e te mau taˈo faufaa ore. E mea tia ia ite atoa tatou e e ere te pure i te hoê ravea no te tamata i te haamaere i te feia e faaroo ra aore ra no te turai ia ratou ia ui maere no nia i te roa o te reira hou tatou e parau ai “Amene.” Eita te faaohiparaa i te pure no te mau parau faaite aore ra no te aˈo i te feia i putuputu mai e au maite ra i te manaˈo tumu o ta Iesu mau parau i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa.

Te haapii maira Iesu e nafea ia pure

12. E nafea oe faataa ˈi i te auraa o te aniraa “ia raa to oe iˈoa”?

12 Noa ˈtu e ua faaara Iesu no nia i te faaohiparaa hape i teie fanaˈoraa taa ê o te pure, ua haapii iho â oia i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia pure. (A taio i te Mataio 6:9-13.) Eiaha te hohoˈa pure ia tamau-aau-hia no te faahiti ma te na nia iho noa, e hohoˈa râ te reira no ta tatou iho mau pure. Ei hiˈoraa, ua faahiti na mua Iesu i te Atua i roto i te faaomuaraa parau: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa.” (Mat. 6:9) E mea tano ia parau tatou ia Iehova “to [t]atou Metua” no te mea o ˈna to tatou Atua Poiete, o te parahi ra “i te ao ra,” atea ê roa i te fenua. (Deut. 32:6; Par. 2, 6:21; Ohi. 17:24, 28) E mea tia ia haamanaˈo tatou i te faaohiparaa o te taˈo otini “matou,” aore ra tatou, e e taairaa piri roa atoa to to tatou mau hoa Kerisetiano e te Atua. “Ia raa to oe iˈoa,” o te hoê ïa aniraa ia ohipa mai Iehova no te haamoˈa ia ˈna iho ma te tamâ i to ˈna iˈoa i te mau faainoraa atoa i faataehia ˈtu i nia i te reira mai te orureraa hau i Edene mai â. No te pahono i taua pure ra, e haamou Iehova i te ino i te fenua nei, o te haamaitai ia ˈna iho.—Ezek. 36:23.

13. (a) E nafea te aniraa “ia tae to oe ra hau” e faatupuhia ˈi? (b) Ua taaihia te raveraa i to te Atua hinaaro i te fenua nei i te aha?

13 “Ia tae to oe ra hau, Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mat. 6:10) Ia au i teie aniraa o te hohoˈa pure, e mea tia ia haamanaˈo tatou e “te hau,” o te faatereraa Mesia ïa i te raˈi i roto i te rima o te Mesia e te “feia moˈa” i faatia-faahou-hia o te apiti atu ia ˈna. (Dan. 7:13, 14, 18; Isa. 9:6, 7) Te pureraa ˈtu ia “tae” mai te reira, o te hoê ïa aniraa ia tae mai te Basileia o te Atua no te haamou i te feia atoa i te fenua nei e patoi ra i te faatereraa a te Atua. Ua fatata te reira i te tupu, a faaineine ai i te hoê fenua ei paradaiso tia, hau, e te ruperupe. (Sal. 72:1-15; Dan. 2:44; Pet. 2, 3:13) Te haapaohia ra to Iehova hinaaro i nia i te raˈi, e te aniraa ia haapaohia te reira i te fenua nei, o te hoê ïa taparuraa ia faatupu te Atua i ta ˈna mau opuaraa i nia i to tatou paraneta, tae noa ˈtu te haamouraa i te feia e patoi ra ia ˈna i teie mahana mai ta ˈna i na reira i tahito ra.—A taio i te Salamo 83:1, 2, 13-18.

14. No te aha e mea tano ai ia ani i ‘te maa e au ia tatou i teie nei mahana’?

14 “Ho mai i te maa e au ia matou i teie nei mahana.” (Mat. 6:11; Luka 11:3) Ma te ani i te reira na roto i te pure, te ani nei tatou i te Atua ia horoa mai i te maa e hinaarohia no “teie nei mahana.” Te faaite ra te reira e te tiaturi ra tatou i ta Iehova ravea e haapao i to tatou mau hinaaro i te mau mahana atoa. E ere te reira i te hoê pure no te ani i te maa hau. Te haamanaˈo maira teie aniraa e ua faaue te Atua i te mau Iseraela ia haapue i te mâna ‘e navai i taua mahana ra.’—Exo. 16:4.

15. A faataa i te auraa o te aniraa “e faaore mai i ta matou hara, mai ia matou atoa e faaore i tei hara ia matou nei.”

15 Te huti ra to muri iho aniraa o te hohoˈa pure i to tatou ara-maite-raa i nia i te tahi mea e titauhia ia rave tatou. Ua na ô Iesu: “E faaore mai i ta matou hara, mai ia matou atoa e faaore i tei hara ia matou nei.” (Mat. 6:12) Mai te peu noa e ua “faaore” tatou i tei hara ia tatou, e nehenehe tatou e tiaturi e e faaore mai Iehova i ta tatou. (A taio i te Mataio 6:14, 15.) E mea tia ia faaore noa tatou i ta vetahi ê hapa.—Eph. 4:32; Kol. 3:13.

16. E nafea tatou e taa ˈi i na aniraa no nia i te faahemaraa e te faaoraraa i te varua ino?

16 “Eiaha e faarue ia matou ia roohia-noa-hia e te ati, e faaora râ ia matou i te [varua] ino.” (Mat. 6:13; MN) E nafea ia taa i teie na aniraa piri e piti o ta Iesu hohoˈa pure? Te mea papu: Eita Iehova e faahema ia tatou ia hara. (A taio i te Iakobo 1:13.) O Satani—“te varua ino”—te “faahema” mau. (Mat. 4:3) Teie râ, te parau ra te Bibilia no te Atua e e faatia noa oia i te reira. (Ruta 1:20, 21; Koh. 11:5) No reira, “eiaha e faarue ia matou ia roohia-noa-hia i te ati,” o te hoê ïa aniraa eiaha Iehova e vaiiho ia tatou ia hema ia turaihia tatou ia faaroo ore ia ˈna. I te pae hopea, te taparuraa “e faaora ia matou i te varua ino,” o te hoê ïa aniraa eiaha Iehova e vaiiho ia Satani ia upootia i nia ia tatou. E nehenehe tatou e tiaturi e ‘e ore te Atua e vaiiho noa ia tatou ia ati, maori râ o te tia ia tatou ia faaoromai.’—A taio i te Korinetia 1, 10:13.

‘E tamau anaˈe i te ani, i te imi, i te patoto atu’

17, 18. Eaha te auraa ‘e tamau i te ani, i te imi, e i te patoto atu’?

17 Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau hoa Kerisetiano: “[E] tamau maite â i te pure.” (Roma 12:12) Ua horoa Iesu i te hoê â faaueraa ia ˈna i parau: “E [tamau i te] ani, e horoahia mai ta outou, e [tamau i te] imi, e itea ïa ia outou; e [tamau i te] patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou. O tei ani ra hoi, ua noaa ïa; e o tei imi ra, ua itea ïa; e te feia atoa i patoto ra, ua iritihia ïa te opani.” (Mat. 7:7, 8; MN) E mea tano ia “tamau i te ani” no te tahi mea o te au maite ra i to te Atua hinaaro. Ia au i ta Iesu mau parau, ua papai te aposetolo Ioane: “Teie taua taiâ ore no tatou i noaa [i te Atua] ra, ia ani noa ˈtu tatou i te mau mea atoa i au ia ˈna ra, te faaroo maira ïa oia ia tatou.”—Ioa. 1, 5:14.

18 Te auraa o ta Iesu aˈoraa ‘e tamau i te ani e i te imi,’ e mea tia ïa ia haapao maite tatou ia pure e eiaha e faaea. Mea titau-atoa-hia ia “tamau” tatou i te “patoto atu” ia noaa te Basileia e ia fanaˈo i ta te reira mau haamaitairaa, maitai, e utua maitai. E nehenehe anei râ tatou e tiaturi e e pahono te Atua i ta tatou mau pure? E, ia taiva ore tatou ia Iehova, ua parau hoi te Mesia: “O tei ani ra . . . ua noaa ïa; e o tei imi ra, ua itea ïa; e te feia atoa i patoto ra, ua iritihia ïa te opani.” Te haapapu ra e rave rahi tupuraa o te mau tavini a Iehova e o te Atua ‘tei faaroo mau i te pure.’—Sal. 65:2.

19, 20. Ia au i ta Iesu mau parau i roto i te Mataio 7:9-11, e nafea Iehova e au ai i te hoê metua tane î i te here?

19 Ua faaau Iesu i te Atua i te hoê metua î i te here o te horoa i te mau mea maitai na to ˈna huaai. A feruri na e to reira oe no te Aˈoraa i nia i te mouˈa e te faaroo ra oe ia Iesu e parau ra: “O vai . . . i roto ia outou i te taata nei e hopoi i te ofai na ta ˈna tamaiti ia ani mai oia i te pane? E ia ani i te iˈa e hopoi atu i te ophi na ˈna? E te tia na ia outou, ino noa ˈi, ia horoa i te mea maitai na ta outou mau tamarii, a tae ai hoi i to outou Metua i te ao ra i te horoa i te mea maitai i te feia i ani atu ia ˈna ra?”Mat. 7:9-11.

20 E here iho â te hoê metua tane taata, noa ˈtu e mea “ino” oia no te hara i tutuuhia mai. Eita oia e faainoino i ta ˈna tamarii e tutava râ oia i te horoa i “te mea maitai” na ˈna. Ma te haa i nia ia tatou mai te hoê metua tane, te horoa ra to tatou Metua î i te here i te raˈi i “te mea maitai,” mai to ˈna varua moˈa. (Luka 11:13) E nehenehe te reira e faaitoito ia tatou ia pûpû i te hoê taviniraa e auhia e Iehova, Tei ho mai i ‘te mau mea maitatai e te tia roa.’—Iak. 1:17.

A tamau noa i te haafaufaa i ta Iesu mau parau

21, 22. Eaha te mea faahiahia no nia i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, e eaha to oe huru i mua i ta Iesu mau parau?

21 Ua riro te Aˈoraa i nia i te mouˈa ei oreroraa rahi roa ˈˈe i ore roa i horoahia aˈenei i te fenua nei. E mea faahiahia no ta te reira e haapii ra ia tatou no nia i te Atua e no te reira maramarama. Ia au i te mau manaˈo hutihia mai i roto i teie anairaa tumu parau, e nehenehe tatou e faufaa-rahi-hia ia faaohipa tatou i te aˈoraa i roto i teie oreroraa. E nehenehe teie mau parau a Iesu e haamaitai i to tatou oraraa i teie nei e e horoa mai i te tiaturiraa o te hoê tau no a muri aˈe oaoa.

22 I roto i teie mau tumu parau, ua hiˈopoa tatou i te tahi noa ofai taoˈa pae varua o ta Iesu Aˈoraa i nia i te mouˈa. Eita e ore e “ua maere” te feia i faaroo i ta ˈna oreroraa “i te huru o ta ˈna [haapiiraa ˈtu].” (Mat. 7:28; MN) E riro e tera mau â to tatou huru atoa ia faaî tatou i to tatou feruriraa e aau i teie e i te tahi atu mau parau faufaa roa a te Orometua Rahi ra o Iesu Mesia.

Eaha ta oe e pahono?

• Eaha ta Iesu i parau no te mau pure haavarevare?

• No te aha e mea tia ˈi ia ape tatou i te mau parau faahitihia ma te na nia iho noa ia pure tatou?

• Teihea mau aniraa to roto i ta Iesu hohoˈa pure?

• E nafea tatou e nehenehe ai ‘e tamau i te ani, i te imi, e i te patoto atu’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Ua faahapa Iesu i te feia haavare o tei pure noa ia hiˈohia mai e ia faaroohia mai ratou

[Hohoˈa i te api 23]

Ua ite anei oe no te aha e mea tano ai ia pure no ta tatou maa no te mau mahana atoa?