Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Te pee ra ratou i te Arenio’

‘Te pee ra ratou i te Arenio’

‘Te pee ra ratou i te Arenio’

“O te feia teie e pee i te Arenio i to ˈna atoa mau haerea.”—APO. 14:4.

1. Eaha to te mau pǐpǐ mau a Iesu manaˈo no nia i te peeraa ia ˈna?

 FATATA e piti matahiti e te afa i roto i ta ˈna taviniraa Iesu i “te haapiiraa i Kaperenaumi.” I to ratou iteraa e e parau riaria ta ˈna, “faarue maira te hoê pae rahi pǐpǐ a ˈna i reira ra, aita maira i pee faahou ia ˈna.” Ia Iesu i ui atu i ta ˈna na aposetolo 12 e hinaaro atoa anei ratou e haere, ua pahono mai ra Simona Petero: “E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra? tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore ra. Ua faaroo aˈenei hoi matou, e ua ite hoi matou e, o oe te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora ra.” (Ioa. 6:48, 59, 60, 66-69) Aita te mau pǐpǐ mau a Iesu i faaea i te pee ia ˈna. I muri aˈe i to ratou faatavairaahia i te varua moˈa, ua tamau noa ratou i te auraro i ta Iesu aratairaa.—Ohi. 16:7-10.

2. (a) O vai “te tavini haapao maitai e te paari,” aore ra “te tiaau haavare ore”? (b) Mea nafea te tavini i te horoaraa i te hoê hiˈoraa maitai roa i ‘te peeraa i te Arenio’?

2 Eaha te nehenehe e parau no te mau Kerisetiano faatavaihia i to tatou tau? I roto i ta ˈna parau tohu o ‘te tapao o to ˈna [“vairaa,” MN] mai e te hopea o teie nei ao,’ ua faataa Iesu i te pǔpǔ o ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te varua i te fenua nei mai “te tavini haapao maitai e te paari,” aore ra mai “te tiaau haavare ore.” (Mat. 24:3, 45; Luka 12:42) Ei pǔpǔ, ua horoa te pǔpǔ o te tavini i te hoê hiˈoraa maitai roa i ‘te peeraa i te Arenio i to ˈna atoa mau haerea.’ (A taio i te Apokalupo 14:4, 5.) E vai paretenia noa to ˈna mau melo i roto i te hoê auraa pae varua ma te ore e haaviivii ia ratou e te mau tiaturiraa e peu a “Babulonia Rahi,” te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. (Apo. 17:5) Aore e haapiiraa hape “i itea i roto i to ratou vaha,” e te vai ‘hapa ore’ noa ra ratou i roto i te ao a Satani. (Ioa. 15:19) I te tau no a muri aˈe, ‘e pee’ te toea faatavaihia i te fenua nei i te Arenio no te haere tia ˈtu i nia i te raˈi.—Ioa. 13:36.

3. No te aha mea faufaa ˈi no tatou ia tiaturi i te pǔpǔ o te tavini?

3 Ua faatavana Iesu i te tavini haapao maitai e te paari i nia i “to ˈna utuafare,” oia hoi te melo taitahi o te pǔpǔ o te tavini, “ei hopoi atu i ta ratou maa i te hora mau ra.” Ua faariro atoa oia i te tavini ei tiaau i “te mau taoˈa atoa na ˈna ra.” (Mat. 24:45-47) I roto i teie mau “taoˈa,” te vai ra “te feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” e maraa noa ra. (Apo. 7:9; Ioa. 10:16) Eiaha anei ïa te melo taitahi faatavaihia e te mau “mamoe ê atu” ia tiaturi i te tavini i faatavanahia i nia ia ratou? Mea rahi te tumu e au ai ia tiaturi tatou i te pǔpǔ o te tavini. Teie e piti tumu faahiahia: (1) Te tiaturi ra Iehova i te pǔpǔ o te tavini. (2) Te tiaturi atoa ra Iesu i te tavini. E hiˈopoa anaˈe i te haapapuraa e te tiaturi roa ra te Atua ra o Iehova e Iesu Mesia i te tavini haapao maitai e te paari.

Te tiaturi ra Iehova i te tavini

4. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi i te maa pae varua e horoahia ra e te tavini haapao maitai e te paari?

4 A feruri na maoti te aha e nehenehe ai te tavini haapao maitai e te paari e horoa mai i te maa pae varua maitatai i te hora mau. “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra,” te na ô mai ra Iehova. Te parau faahou ra oia: “E aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.” (Sal. 32:8) Oia, te aratai ra Iehova i te tavini. E nehenehe atura ïa tatou e tiaturi hope roa i te ite hohonu, te maramaramaraa i te mau Papai, e ta te reira aratairaa ta tatou e fanaˈo no ǒ mai i te tavini ra.

5. Eaha te faaite ra e te horoa ra te varua o te Atua i te mana i te pǔpǔ o te tavini?

5 Te haamaitai atoa ra Iehova i te pǔpǔ o te tavini e to ˈna varua moˈa. Noa ˈtu e e mea itea ore to Iehova varua, te itehia ra i ta te reira e faatupu i nia i te feia ta ˈna e ohipa ra. A feruri na i ta te tavini haapao maitai e te paari e nehenehe e rave i te faaite-haere-raa i te Atua ra o Iehova, ta ˈna Tamaiti, e te Basileia na te ao atoa nei. Te poro nei te feia haamori ia Iehova ma te itoito i te poroi o te Basileia i roto e 230 tiahapa fenua e motu. Aita anei tera e haapapu ra iho â e te horoa nei te varua o te Atua i te mana i te tavini? (A taio i te Ohipa 1:8.) No te horoa i te maa pae varua na te nunaa o Iehova na te ao atoa nei, e mea tia ia rave te pǔpǔ o te tavini i te mau faaotiraa faufaa roa. No te rave e no te haamana i tera mau faaotiraa, e faaite te tavini i te hinaaro, te mamahu, e te tahi atu mau huru ta te varua e faatupu.—Gal. 5:22, 23.

6, 7. I nia i teihea faito Iehova e tiaturi ai i te tavini haapao maitai?

6 No te taa i te faito o to Iehova tiaturi i te tavini haapao maitai, a feruri na i ta ˈna i fafau i to ˈna mau melo. “E oto mau . . . te pu,” ta te aposetolo Paulo i papai, “e e faatiahia tei pohe ma te tahuti ore, e faahuru-ê-hia tatou. E teie nei tino tahuti noa, ia riro ei tino tahuti ore e tia ˈi, o teie nei tino pohe noa, ia riro ei tino pohe ore e tia ˈi.” (Kor. 1, 15:52, 53) Eita noa te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia, o te tavini ra i te Atua ma te haapao maitai e o te pohe ei tino taata tahuti, e faatiahia ei ihotaata varua ma te fanaˈo i te ora mure ore. E horoahia na ratou te pohe-ore-raa—te ora mure ore e te mou ore. Hau atu â, e fanaˈo ratou i te huru tahuti ore, e horoahia hoi na ratou te mau tino o te ore e pê e tei ore i taaihia i te tahi ito no rapaeau ia hiˈohia. Te faataa ra te Apokalupo 4:4 i teie feia i faatiahia mai tei parahi i nia i te mau terono e te korona auro i nia i to ratou upoo. Te tiai mai ra te hanahana arii i te mau Kerisetiano faatavaihia. E ere râ tera anaˈe.

7 “Ua tae . . . i te faaipoiporaa a te Arenio, e ua faanehenehe ta ˈna vahine ia ˈna iho. E ua tuuhia ia ˈna te ahu i te ahu hua teatea e te anaana: e taua ahu hua ra, o te parau-tia ïa a te feia moˈa ra,” te faahiti ra te Apokalupo 19:7, 8. Ua maiti Iehova i te mau Kerisetiano faatavaihia ei vahine faaipoipo no a muri aˈe na ta ˈna Tamaiti. Te huru tahuti ore, te pohe-ore-raa, te tiaraa arii, “te faaipoiporaa a te Arenio”—e ô faahiahia mau â teie! E haapapuraa putapû mau te reira o te tiaturi o te Atua i te feia faatavaihia, o te “pee i te Arenio i to ˈna atoa mau haerea.”

Te tiaturihia ra te tavini e Iesu

8. E nafea Iesu e faaite ai e te tiaturi ra oia i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te varua?

8 Eaha te haapapuraa e te tiaturi roa ra Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te varua? I te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei, ua fafau oia i ta ˈna na aposetolo haapao maitai 11. “O outou te feia e tia i pihai iho ia ˈu i tau mau atiraa nei,” ta ˈna i parau atu ia ratou, “e mai tau Metua i haapao i te tahi basileia no ˈu ra; ua haapao atoa vau ia outou; ia amu atoa outou e ia inu hoi i ta ˈu ra amuraa maa i to ˈu ra basileia, e ia parahi i nia i te terono i te haavaraa i na opu tino ahuru ma piti o Iseraela ra.” (Luka 22:28-30) O te taatoaraa o na Kerisetiano faatavaihia 144 000 te fanaˈo i te faufaa ta Iesu i faaau atu i na 11 ra. (Luka 12:32; Apo. 5:9, 10; 14:1) Ahiri aita oia i tiaturi ia ratou, e faaau anei Iesu i te hoê faufaa, oia hoi e faatere e o ˈna?

9. Eaha vetahi o ‘te mau taoˈa atoa a te Mesia’?

9 Hau atu â, ua faariro Iesu Mesia i te tavini haapao maitai e te paari ei tiaau i “te mau taoˈa atoa na ˈna ra”—te taatoaraa o te mau faufaa a te Basileia i te fenua nei. (Mat. 24:47) I rotopu i vetahi o teie mau taoˈa, te vai ra te mau fare a te pu rahi a te mau Ite no Iehova, a te mau amaa i te fenua e rave rau, e te mau Piha tairururaa e Piha a te basileia na te ao atoa nei. To roto atoa te ohipa pororaa i te Basileia e faariroraa i te taata ei pǐpǐ. E maiti anei te hoê taata i te tahi taata ta ˈna i ore i tiaturi no te haapao e te faaohipa i ta ˈna mau taoˈa faufaa?

10. Eaha te faaite ra e te aratai nei Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia?

10 Hou rii to ˈna haereraa i nia i te raˈi, ua fa mai Iesu tei faatia-faahou-hia i ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai e ua fafau ia ratou ma te na ô atu: “Inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mat. 28:20) Ua faatupu anei Iesu i teie parau fafau? I na matahiti 15 i mahemo, ua maraa te numera o te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova fatata e 70 000 e tae atu 100 000 tiahapa—ua hau atu ïa i te 40 %. E no te mau pǐpǐ apî ïa? Fatata e 4,5 mirioni pǐpǐ tei bapetizohia i na matahiti 15 i mahemo—ua hau atu ïa i te 800 i te mahana hoê. Te haapapu maitai ra teie mau maraaraa faahiahia e te aratai nei te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te mau putuputuraa a ta ratou amuiraa e te turu nei ia ratou i roto i ta ratou ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ.

Mea haapao maitai e mea paari te tavini

11, 12. Mea nafea te tavini i te faaiteraa ia ˈna iho e mea haapao maitai e mea paari oia?

11 I te mea e te tiaturi roa ra te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia i te tavini haapao maitai e te paari, eiaha atoa anei ïa tatou? Inaha, ua faaite te tavini ia ˈna iho ei mea haapao maitai i te raveraa i ta ˈna ohipa faauehia. Ei hiˈoraa, ua neneihia Te Pare Tiairaa 130 ïa matahiti i teie nei. Te tamau noa ra te mau putuputuraa e tairururaa a te mau Ite no Iehova i te haapaari ia tatou i te pae varua.

12 Mea paari atoa te tavini haapao maitai i roto i te auraa e eita oia e ohipa ma te teoteo, ma te rû oioi na mua ˈˈe ia Iehova, eita atoa e haamarirau i te haa ia maramarama maitai ta te Atua aratairaa no nia i te hoê tupuraa. Ei hiˈoraa, a farii noa ˈi aore ra a faatia noa ˈi te mau aratai haapaoraa haavare i te haerea miimii, paieti ore o te taata o te ao ei ohipa matauhia, te faaara ra ïa te tavini no nia i te mau marei o te faanahoraa ino a Satani. E maraa i te tavini i te horoa i te mau faaararaa paari i te hora mau no te mea te haamaitai nei te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia i te reira. E au ïa ia tiaturi roa tatou i te tavini. E nafea tatou e nehenehe ai e faaite e te tiaturi ra tatou i te tavini haapao maitai e te paari?

‘A haere na muri’ i te mau melo faatavaihia a pee ai ratou i te Arenio

13. Ia au i te parau tohu a Zekaria, e nafea e nehenehe ai e faaite i te tiaturi i te tavini haapao maitai e te paari?

13 Te parau ra te buka bibilia a Zekaria “no na taata tino ahuru” o te haafatata ˈtu i “te hoê ati Iuda” e te na ô ra ratou: “E haere atoa matou i ǒ na,” aore ra na muri ia outou. (A taio i te Zekaria 8:23.) I te mea e te parauhia ra te hoê “ati Iuda” “outou,” te faahohoˈa ra ïa oia i te hoê pǔpǔ taata. I to tatou tau, te faahohoˈa ra oia i te toea o te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua—te tuhaa o ‘te Iseraela o te Atua.’ (Gal. 6:16) Te faahohoˈa ra “na taata tino ahuru no roto i te mau parau atoa o te mau fenua” i te nahoa rahi o te mau mamoe ê atu. Mai te mau Kerisetiano faatavaihia e pee ra ia Iesu i to ˈna atoa mau haerea, te ‘haere ra’ te nahoa rahi ‘na muri,’ aore ra te apiti ra, i te tavini haapao maitai e te paari. Eiaha roa ˈtu te feia o te nahoa rahi ia haama i te faaite ia ratou iho ei hoa o “tei noaa atoa te parauraa no te raˈi maira.” (Heb. 3:1) Aita Iesu i haama i te pii i te mau melo faatavaihia “taeae.”—Heb. 2:11.

14. E nafea ia turu ma te taiva ore i te mau taeae o te Mesia?

14 Te hiˈo ra Iesu Mesia i te turu taiva ore i to ˈna mau taeae mai te huru ra e o ˈna te turuhia ra. (A taio i te Mataio 25:40.) E nafea ïa te feia e tiaturiraa no te fenua nei e nehenehe ai e turu i te mau taeae o te Mesia i faatavaihia i te varua? Na mua roa, mea na roto i te tautururaa ia ratou i te pororaa i te Basileia. (Mat. 24:14; Ioa. 14:12) A iti noa ˈi te feia faatavaihia i te fenua nei i te roaraa o te mau ahuru matahiti, ua maraa te mau mamoe ê atu. Ia apiti te feia e tiaturiraa no te fenua nei i te ohipa faaiteraa, ma te tavini mai te peu e e nehenehe ei poro evanelia taime taatoa, te turu ra ïa ratou i te feia faatavaihia i te varua i te raveraa i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Mat. 28:19, 20) Eiaha e haamoe i te mau ravea no te turu i teie ohipa ma te horoa i te mau ô moni na roto e rave rau ravea.

15. Eaha te huru o te mau Kerisetiano i mua i te maa pae varua i te hora mau no ǒ mai i te tavini ra e te mau faaotiraa ta ˈna i rave i te pae o te faanahonahoraa?

15 Ei Kerisetiano, eaha to tatou manaˈo i te maa pae varua ta te tavini haapao maitai e horoa ra i te hora mau maoti te mau papai bibilia e te mau haaputuputuraa Kerisetiano? Te apiti ra anei tatou ma te mauruuru i te reira e te faaohipa oioi ra anei tatou i ta tatou e haapii ra? Eaha to tatou huru i mua i te mau faaotiraa ta te tavini i rave i te pae o te faanahonahoraa? Te haapapu ra to tatou auraroraa ma te aau tae i te aratairaa e horoahia ra i to tatou tiaturi i ta Iehova faanahoraa.—Iak. 3:17.

16. No te aha e mea tia ˈi ia faaroo te mau Kerisetiano atoa i te mau taeae o te Mesia?

16 “E faaroo mai ta ˈu ra mamoe i to ˈu reo,” ta Iesu ïa i parau, “ua ite au ia ratou, e e pee mai hoi ratou ia ˈu.” (Ioa. 10:27) E parau mau tera no te mau Kerisetiano faatavaihia. E te feia e ‘haere ra na muri’ ia ratou? E mea tia ia faaroo ratou ia Iesu e i to ˈna atoa mau taeae. Inaha, ua horoahia ia ratou te hopoia rahi roa e haapao i te ea pae varua o te nunaa o te Atua. Eaha te auraa e faaroo i te reo o te mau taeae o te Mesia?

17. Eaha te auraa e faaroo i te pǔpǔ o te tavini?

17 Te tiahia ra te tavini haapao maitai e te paari i teie mahana e te Tino aratai, o te tiaau ra e o te aratai ra i te ohipa pororaa i te Basileia na te fenua atoa nei. E matahiapo faatavaihia i te varua e te aravihi te mau melo o te Tino aratai. E nehenehe ratou e faataa-taa-ê-hia mai ‘to tatou mau aratai.’ (Heb. 13:7) No te haapao e 7 000 000 tiahapa taata poro na te ao atoa nei i roto 100 000 tiahapa amuiraa, ‘mea rahi’ ta teie mau tiaau faatavaihia ‘e rave i roto i te ohipa a te Fatu.’ (Kor. 1, 15:58) Te faarooraa i te pǔpǔ o te tavini, o te haa-amui-roa-raa ïa e to ˈna Tino aratai.

Te haamaitaihia ra te feia e faaroo ra i te tavini

18, 19. (a) E nafea te feia e faaroo ra i te tavini haapao maitai e te paari e haamaitaihia ˈi? (b) Eaha ta tatou faaotiraa papu e tia ˈi?

18 Mai to ˈna faatavanaraahia, ua “faafariu” te tavini haapao maitai e te paari “i te taata e rave rahi i te parau-tia ra.” (Dan. 12:3) To roto atoa te feia e tiaturi ra e ora ˈtu i te haamouraa o teie nei faanahoraa ino o te mau mea. Auê ïa haamaitairaa teie tiaraa tia i mua i te Atua e!

19 I te tau no a muri aˈe, ia ‘pou mai te oire moˈa, te Ierusalema apî [na 144 000] mai ǒ mai i te Atua i nia i te raˈi ra, faanehenehehia mai te vahine i faanehenehehia no te faaipoiporaa i tana tane ra,’ eaha ta te feia i faaroo i te reo o te tavini e ite? “Ei pihai atoa iho te Atua ia ratou,” te na ô ra te Bibilia. “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apo. 21:2-4) No reira, e faaroo anaˈe i te Mesia e to ˈna mau taeae tiaturihia i faatavaihia i te varua.

Eaha ta oe i haapii?

• Eaha te haapapuraa e te tiaturi ra Iehova i te tavini haapao maitai e te paari?

• Eaha te faaite ra e te tiaturi roa ra Iesu Mesia i te pǔpǔ o te tavini?

• No te aha e au ai ia tiaturi tatou i te tiaau haavare ore?

• E nafea tatou e faaite ai e te tiaturi ra tatou i te tavini?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 26]

Ua ite anei oe o vai ta Iehova i maiti ei vahine faaipoipo no a muri aˈe na ta ˈna Tamaiti?

[Hohoˈa i te api 28]

Ua faariro Iesu Mesia i te tavini haapao maitai e te paari ei tiaau i ta ˈna “mau taoˈa”

[Hohoˈa i te api 29]

Ia apiti tatou i te pororaa, te turu ra ïa tatou i te mau melo faatavaihia i te varua