Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Aita i tae i to ˈu taime no te pohe”

“Aita i tae i to ˈu taime no te pohe”

“Aita i tae i to ˈu taime no te pohe”

Aita i mau faahou i te taata faahoro i te tapea i to ˈna pereoo pehu rahi. Ua tere atu te pereoo pehu na te hiti purumu, a û atu ai te hoê tane e ta ˈna vahine e te hoê taata e 23 matahiti o te haere ra na reira. Ia au i te hoê vea no New York, ua pohe te tane e ta ˈna vahine i reira iho e ua matapourihia te taata apî. I to ˈna araraa mai e iteraa i tei tupu, teie ta ˈna i manaˈo matamua: ‘Te maere nei au i teie mea e tupu nei? E te Atua e, a tauturu mai ia ora vau.’ Ua na ô oia e, “Aita i tae i to ˈu taime no te pohe.”

UA FAAROO paha oe i te mau aamu mai teie. Ia ape noa ˈtu te hoê taata i te pohe, e parauhia e, ‘Aita i tae i to ˈna taime,’ ia pohe râ te tahi i roto i te hoê ati huru ê roa, e na ôhia ïa e, ‘Ua tae to ˈna taime’ aore ra ‘Na te Atua i faaoti.’ Ia parau ratou e mea faataa-ê-na-hia, e ohipa fanaˈo noa, aore ra o te Atua te tumu, hoê â ïa tiaturiraa. Mea rahi te taata e tiaturi ra e ua faataa-ê-na-hia te mau ohipa e tupu i roto i to ratou oraraa e te faahopearaa o te reira e eita ta ratou e nehenehe e ape i te reira. E teie huru manaˈo, e ere noa ïa no te pohe aore ra no te ati e faahitihia ˈi, e ere atoa te reira no teie mahana.

Ei hiˈoraa, i tiaturi na to Babulonia i tahito ra e e mana to te mau fetia e to ratou mau tereraa i nia i te mau ohipa a te taata. No reira ratou i hiˈo ai i te raˈi no te imi i te mau tapao e tohu no te aratai ia ratou. I haamori na to Heleni e to Roma i te mau ruahine o te oraraa faataa-ê-na-hia, i manaˈohia na i te tahi taime e e na nia ˈˈe to ratou mana no te horoa i te oraraa maitai aore ra ino a muri aˈe i te hinaaro o to ratou mau atua rahi, o Dia e o Jupiter.

I te pae Hitia o te râ ma, te tiaturi ra te mau Hindous e te mau Bouddhistes e ta te hoê taata e faaruru nei i teie mahana, o te faahopearaa ïa o ta ˈna i rave i roto i to ˈna oraraa na mua ˈˈe e na ta ˈna mau ohipa i roto i teie nei oraraa e faataa i ta ˈna e faaruru i roto i te oraraa a muri aˈe. Te farii atoa ra te tahi atu mau haapaoraa—e e rave rahi atoa ekalesia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano—i tera mau tiaturiraa na roto i ta ratou haapiiraa i te oraraa faataahia.

E ere ïa i te mea maere e i to tatou atoa nei tau parauhia tau maramarama e te paetahi ore, mea rahi â te taata e tiaturi ra e ua faataa-ê-na-hia to ratou tupuraa i roto i te oraraa, te faahopearaa o ta ratou mau ohipa o te mau mahana atoa, e to ratou oraraa hopea faataahia e aita ta ratou e ravea no te ape atu. Tera atoa anei to oe manaˈo i te oraraa? Ua faataa-ê-na-hia iho â anei te mau tupuraa e ati o te oraraa, te mau manuïaraa e manuïa-ore-raa, te fanauraa atoa e te poheraa? Ua faataa-ê-na-hia anei to oe oraraa? E hiˈo mai ïa tatou e nafea te Bibilia e tauturu ai ia tatou ia pahono i teie mau uiraa.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

Ken Murray/New York Daily News