Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua faahanahana Ioba i te iˈoa o Iehova

Ua faahanahana Ioba i te iˈoa o Iehova

Ua faahanahana Ioba i te iˈoa o Iehova

“Ia haamaitaihia te iˈoa o Iehova.”—IOBA 1:21.

1. O vai paha tei papai i te buka a Ioba, e inafea?

 FATATA e 40 matahiti to Mose i to ˈna horo-ê-raa mai Aiphiti mai no te ape i te riri o Pharao e ua noho ïa i Midiana. (Ohi. 7:23) I to ˈna faaearaa i tera fenua, ua faarooroo paha o ˈna i te parau no te mau ati o Ioba, tei ora i te fenua tapiri o Uza. Tau matahiti i muri aˈe, tei pihai iho o Mose e te nunaa Iseraela ia Uza i te pae hopea o to ratou hahaereraa i te medebara, ua haapii paha Mose i te parau no to Ioba mau matahiti hopea. Ia au i te tutuu ati Iuda, ua papai Mose i te buka a Ioba maa taime rii i muri aˈe i to Ioba poheraa.

2. E nafea te buka a Ioba e faaitoito ai i te faaroo o te mau tavini a Iehova i teie tau?

2 Te faaitoito nei te buka a Ioba i te faaroo o te mau tavini a Iehova i teie tau. E nafea? Te haamatara ra teie faatiaraa i te auraa o te mau ohipa faufaa rahi tei tupu i nia i te raˈi e te haamanaˈo ra te reira i te tumu parau rahi o to te Atua mana arii o te ao taatoa. Te faahohonu atoa nei te aamu o Ioba i to tatou ite no nia i tei taaihia i te vai-hapa-ore-raa e te tauturu nei te reira ia tatou ia taa no te aha Iehova e faatia ˈi i te tahi mau taime ia mauiui ta ˈna mau tavini. Hau atu â, te faataa nei te buka a Ioba i te Diabolo ra o Satani ei Enemi rahi no Iehova e ei enemi no te huitaata. Te faaite atoa nei teie buka e e nehenehe te mau taata tia ore mai ia Ioba e vai taiva ore noa ia Iehova noa ˈtu te mau tamataraa uˈana. E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tupuraa tei faataahia i roto i te buka a Ioba.

To Satani tamataraa ia Ioba

3. Eaha ta tatou e ite ra no nia ia Ioba, e no te aha Satani i aro ai ia ˈna?

3 E taata taoˈa rahi e te mana o Ioba, e patereareha morare maitai. E taata aˈo faatura-rahi-hia iho â oia tei tauturu i te feia riirii. Te mea faufaa roa ˈtu, ua mǎtaˈu Ioba i te Atua. Te faataahia ra Ioba ei “taata parau-tia e te paieti, i te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino.” No to Ioba hoi paieti i riro ai o ˈna ei tapao aroraa a te Diabolo ra o Satani, eiaha râ no ta ˈna taoˈa rahi e to ˈna mana.—Ioba 1:1; 29:7-16; 31:1.

4. Eaha te hapa ore?

4 Te faataa nei te omuaraa o te aamu o te buka a Ioba i te hoê putuputuraa i nia i te raˈi e te mau melahi i te tiaraa ˈtu i te aro o Iehova. Tei reira atoa o Satani, e ua faahapa oia ia Ioba. (A taio i te Ioba 1:6-11.) Noa ˈtu e ua faahiti Satani i ta Ioba mau taoˈa, ua ara maite oia i te faahaparaa i te hapa ore o Ioba. Te horoa ra te parau “hapa ore” i te manaˈo o te huru piˈo ore, viivii ore, parau-tia, e te hape ore. Ia au i te Bibilia, te faaite nei te taata hapa ore i te hoê taairaa aau taatoa e o Iehova.

5. Eaha ta Satani i parau no nia ia Ioba?

5 Ua parau Satani e ua niuhia ta Ioba haamoriraa i te Atua i nia i te miimii, eiaha râ i nia i te hapa ore. Ua pari Satani e e vai taiva ore noa Ioba ia Iehova a maoro noa ˈi te Atua i te haamaitai e i te paruru ia ˈna. No te pahono atu i ta Satani pariraa, ua vaiiho Iehova ia aro atu Satani i tera taata haapao maitai. Ei faahopearaa, i te roaraa o te hoê mahana, ua ite aˈera Ioba e ua eiâhia aore ra ua pau ta ˈna nǎnǎ, ua pohe te rahiraa o ta ˈna mau tavini, e ua pohe ta ˈna mau tamarii hoê ahuru. (Ioba 1:13-19) Ua fati anei to Ioba hapa ore i mua i ta Satani aroraa? Te faataa nei te aamu faaurua i to Ioba huru i mua i to ˈna ati: “Na Iehova i horoa mai, e na Iehova i rave mai; ia haamaitaihia te iˈoa o Iehova.”—Ioba 1:21.

6. (a) Eaha tei tupu i te tahi atu putuputuraa i nia i te raˈi? (b) Ua manaˈo Satani ia vai ma i to ˈna faahaparaa i to Ioba hapa ore ia Iehova?

6 Ua tupu i muri aˈe te tahi atu putuputuraa i nia i te raˈi. Ua faahapa â Satani ia Ioba i te na ôraa e: “Ei iri no te iri, e riro hoi ta te taata atoa ra ei hoo i to ˈna ora. E nanao noa ˈtu na râ i to rima a rave atu ai i te ivi e te iˈo, e e faaino atu oia ia oe i mua i to aro i reira.” A tapao na e ua pari atoa Satani ia vetahi ê atu. Ma te parau, “E riro hoi ta te taata atoa ra ei hoo i to ˈna ora,” ua faahapa te Diabolo eiaha i te hapa ore o Ioba anaˈe, i te hapa ore atoa râ o te tahi noa ˈˈe “taata” e haamori ra ia Iehova. I muri iho, ua faatia te Atua ia tairi Satani ia Ioba i te hoê maˈi mauiui mau. (Ioba 2:1-8) Aita râ to Ioba mau ati i faaea i reira.

Hutiraa i te haapiiraa i to Ioba huru

7. Mea nafea ta Ioba vahine e to ˈna mau hoa i faateimaha roa ˈi ia Ioba?

7 I te haamataraa to Ioba mau ati, ua mauiui atoa ta ˈna vahine. Ua teimaha mau oia i te poheraa ta ˈna mau tamarii e te ereraa to ˈna utuafare i te faufaa. Eita e ore e ua mauiui o ˈna i te iteraa i ta ˈna tane tei roohia i te hoê maˈi mauiui mau. Ua pii hua oia ia Ioba e: “Te tamau ra oe i ta oe parau-tia? a faaino atu i te Atua, a pohe atu ai.” I muri iho ua haere maira na taata tootoru—Eliphaza, Biladada, e Zophara—e au ra e no te tamahanahana ia Ioba. Aita roa ˈtu, ua horoa râ ratou i te mau manaˈo haavarevare e ua riro ratou ei “aˈo taahoa.” Ei hiˈoraa, ua parau Biladada e ua rave te mau tamarii a Ioba i te ino e mea tano iho â ia atihia ratou. Ua faahua parau Eliphaza e e utua te mauiui o Ioba no ta ˈna mau hara tahito. Ua ui atoa oia mai te mea e e faufaa ta te Atua o te feia e tapea ra i to ratou hapa ore! (Ioba 2:9, 11; 4:8; 8:4; 16:2; 22:2, 3) I raro aˈe i teie faateimaharaa rahi, ua tapea Ioba i to ˈna hapa ore. Parau mau, ua hape o ˈna ia ˈna ‘i faatia ia ˈna iho, aore i te Atua.’ (Ioba 32:2) Ua faaea hapa ore noa râ oia i roto i teie mau ati atoa.

8. Eaha te hiˈoraa maitai ta Elihu i horoa no te feia aˈo i teie mahana?

8 I muri iho, te taio ra tatou no nia ia Elihu, tei haere atoa mai e farerei ia Ioba. Ua faaroo na mua Elihu i te mau manaˈo i vauvauhia ˈtu e Ioba e to ˈna na hoa tootoru. Noa ˈtu e mea apî aˈe Elihu i na taata toomaha, ua faaite oia i te hoê paari rahi. Ua paraparau oia ia Ioba ma te faatura. Ua haapopou Elihu ia Ioba no to ˈna haerea piˈo ore. Ua parau atoa râ oia e ua manaˈo rahi noa Ioba e faatia i to ˈna iho huru hape ore. I reira Elihu i haapapu ai ia Ioba e mea faufaa noa iho â te taviniraa i te Atua ma te haapao maitai. (A taio i te Ioba 36:1, 11.) E hiˈoraa maitai roa teie no te feia e hinaaro ra e horoa i te aratairaa i teie mahana! Ua faaoromai Elihu, ua faaroo maitai oia, ua haapopou ia nehenehe, e ua pûpû atu i te aˈoraa o te faaitoito.—Ioba 32:6; 33:32.

9. Mea nafea Iehova i tauturu ai ia Ioba?

9 I te pae hopea, ua ite Ioba i te hoê tupuraa faahiahia roa i to Iehova paraparauraa ia ˈna! Te na ô ra te faatiaraa e: ‘Ua parau maira Iehova ia Ioba na roto i te puahiohio.’ Ma te faaohipa i te mau uiraa te tahi i muri iho i te tahi, ua aˈo mǎrû Iehova ia Ioba ia nehenehe o ˈna e faaafaro i to ˈna manaˈo. Ua farii Ioba i te aˈo ma te aau tae, ma te faˈi e: “E viivii to ˈu! . . . Te tatarahapa nei au i raro i te repo e te rehu auahi.” I muri aˈe i to Iehova paraparauraa ia Ioba, ua faaite atura Oia i to ˈNa riri i na hoa tootoru, aore hoi “i au” ta ratou parau. E mea tia ia pure Ioba no ratou. I muri iho, “ua r[u]ri ê aˈera Iehova i taua pohe [aore ra tîtîraa] o Ioba ra, ia oti aˈe ta ˈna pure i na hoa no ˈna ra: ua tataipiti maira Iehova i ta Ioba taoˈa i tei noaa ia ˈna i mutaaihora.”—Ioba 38:1; 40:4; 42:6-10.

E here hohonu anei to tatou no Iehova?

10. No te aha Iehova i ore ai i haamoe aore ra i haamou ia Satani?

10 O Iehova te Atua Poiete o te ao nui e te Fatu o te poieteraa taatoa. No te aha oia i ore ai i haamoe i te pariraa a te Diabolo? Ua ite te Atua e te haamoeraa e te haamouraa ia Satani, eita ïa e faatitiaifaro i te pariraa tei faahitihia. Ua parau te Diabolo e eita Ioba, te hoê tavini hapa ore a Iehova, e vai taiva ore noa mai te peu e e ere o ˈna i ta ˈna taoˈa rahi. Ua vai taiva ore noa Ioba noa ˈtu te tamataraa. I muri aˈe, ua parau Satani e e fariu ê te hoê taata i te Atua mai te peu e e mauiui o ˈna i te pae tino. Ua mauiui mau Ioba, aita râ to ˈna hapa ore i fati. No reira, ua ite-papu-hia e o te hoê haavare mau o Satani i roto i te tupuraa o tera taata haapao maitai noa ˈtu e e taata hara. E no vetahi atu feia haamori i te Atua?

11. Mea nafea Iesu i pahono roa ˈi i ta Satani aaraa?

11 I te mea mau, te faaite nei te tavini taitahi a te Atua o te tapea ra i to ˈna hapa ore noa ˈtu eaha ta Satani e faatae mai i nia ia ˈna e e mea haavare te mau pariraa a tera enemi taehae no nia ia ˈna. Ua haere mai Iesu i te fenua e ua pahono hope roa oia i ta Satani aaraa. E taata tia roa o Iesu, mai ia Adamu to tatou metua matamua. Ua faaite mau to Iesu taiva-ore-raa e tae roa ˈtu i te pohe e e haavare o Satani e e mea hape ta ˈna mau pariraa.—Apo. 12:10.

12. Eaha te ravea e te hopoia a te tavini taitahi a Iehova?

12 Noa ˈtu râ, te tamata noa nei Satani i te feia haamori ia Iehova. E ravea ta tatou taitahi e e hopoia atoa ia faaite i to tatou taiva ore i te taviniraa ia Iehova no to tatou here ia ˈna—eiaha râ no te mau tumu miimii. Eaha to tatou manaˈo i tera hopoia? Te faariro nei tatou i te reira ei fanaˈoraa taa ê, te taiva-ore-raa ia Iehova. Te tamahanahana atoa nei te reira ia tatou ia ite e te horoa nei Iehova i te puai no te faaoromai e, mai ia Ioba te huru, te taotia nei Oia i te mau ati ta tatou e faaû.—Kor. 1, 10:13.

Satani—te hoê enemi ahaaha e apotata

13. Eaha te tahi noa mau mea ta te buka a Ioba e faaite ra no nia ia Satani?

13 Te horoa ra te mau Papai Hebera i te tahi noa mau mea no nia i te ohipa haama a Satani i te aaraa ˈtu ia Iehova e te faatioi-ê-raa ˈtu i te huitaata. I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, te ite ra tatou i te mau haamaramaramaraa hau no nia i ta Satani patoiraa ia Iehova, e i roto i te buka Apokalupo, te ite ra tatou i te faatiaraa o to Iehova mana arii e i te haamouraa hopea o Satani. Maoti te buka a Ioba e rahi ai to tatou ite i te haerea orure hau o Satani. I to Satani tiaraa i ropu i te putuputuraa i nia i te raˈi, e ere ïa no te arue ia Iehova. E haerea tairoiro to te Diabolo e e opuaraa ino mau ta ˈna. I muri aˈe i to ˈna faahaparaa ia Ioba e faatiaraahia e tamata ia ˈna, “reva ˈtura Satani mai te aro atu o Iehova.”—Ioba 1:12; 2:7.

14. Eaha to Satani huru i nia ia Ioba?

14 Inaha, te faataa nei te buka a Ioba ia Satani ei enemi aroha ore o te huitaata. I te area o te putuputuraa i nia i te raˈi tei faahitihia i te Ioba 1:6 e tei faataahia i te Ioba 2:1, ua mairi te hoê tau ite ore, i reira Ioba i tamatahia ˈi ma te taehae. Ua nehenehe Iehova, no to Ioba haapao maitai, e parau ia Satani e: “Te vai noa maira to [Ioba] huru, tihotiho noa mai ai oe ia ˈu ia ˈna, ia rave atu vau e ia pohe, aore e hara.” Aita râ Satani i farii e mea hape mau ta ˈna mau pariraa. Area râ, ua ani oia e ia tamata-uˈana-hia â Ioba. Ua tamata hoi te Diabolo ia Ioba i to ˈna vai-taoˈa-raa e i to ˈna ereraa i te taoˈa. Papu maitai, aita roa Satani e aroha ra i te feia veve aore ra i tei atihia. Mea hae roa na ˈna te mau taata hapa ore. (Ioba 2:3-5) Noa ˈtu râ, ua faaite te taiva ore o Ioba e e haavare o Satani.

15. Eaha te taairaa i rotopu i te mau apotata o teie tau e o Satani?

15 O Satani te mea ora poietehia matamua tei riro ei apotata. Te faaite nei te mau apotata o teie tau i te hoê â huru e to te Diabolo. E feruriraa taero paha to ratou i te faahaparaa ˈtu i te mau taata o te amuiraa, te mau matahiapo Kerisetiano, aore ra te Tino aratai. E patoi vetahi mau apotata i te faaohipa i te iˈoa o te Atua, Iehova. Aita ratou e anaanatae ra i te haapii no nia ia Iehova aore ra i te tavini ia ˈna. Mai to ratou metua ra o Satani, te opua nei te mau apotata e faaino i te faaroo o te feia hapa ore. (Ioa. 8:44) No reira ïa te mau tavini a Iehova e ore roa ˈi e amui e o ratou!—Ioa. 2, 10, 11.

Ua faahanahana Ioba i te iˈoa o Iehova

16. Eaha to Ioba huru i nia ia Iehova?

16 Ua faaohipa e ua arue Ioba i te iˈoa o Iehova. Noa ˈtu â ua hepohepo roa oia i te poheraa ta ˈna mau tamarii, aita Ioba i faahapa noa ˈˈe i te Atua. Noa ˈtu e ua hape Ioba i te parauraa e na te Atua i rave, ua faahanahana râ oia i te iˈoa o Iehova. I muri iho, ua parau Ioba e: “Inaha! o te mǎtaˈu i te Fatu [ia Iehova], o te paari ïa, e te faarue i te ino ra, o te ite ïa.”—Ioba 28:28.

17. Eaha tei tauturu ia Ioba ia tapea i to ˈna hapa ore?

17 Eaha tei tauturu ia Ioba ia tapea i to ˈna hapa ore? Papu roa, hou te mau ati i tairi ai ia ˈna, ua faatupu aˈena oia i te hoê taairaa piri e o Iehova. Noa ˈtu e aita e haapapuraa e ua ite Ioba e ua patoi Satani ia Iehova, ua faaoti papu Ioba e faaea taiva ore noa. Ua parau oia: “E ore â vau e faarue i te parau mau [aore ra hapa ore] na ˈu ra e pohe noa ˈtu vau.” (Ioba 27:5) Mea nafea Ioba i faatupu ai i teie taairaa piri? Mea papu, ua poihere oia i ta ˈna i faarooroo no nia i te mau taairaa o te Atua e o Aberahama, o Isaaka, e o Iakoba, to ˈna mau fetii atea. E ma te hiˈopoa i te poieteraa, ua nehenehe Ioba e ite e rave rahi huru maitatai o Iehova.—A taio i te Ioba 12:7-9, 13, 16.

18. (a) Mea nafea Ioba i faaite ai i to ˈna paieti ia Iehova? (b) E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa maitai roa o Ioba?

18 Ua faatupu te mau mea ta Ioba i haapii i te hinaaro e faaoaoa ia Iehova. Ua pûpû tamau o ˈna i te mau tusia, peneiaˈe ua rave te mau melo o to ˈna utuafare i te tahi mea au-ore-hia e te Atua aore ra ‘ua faaino to ratou aau i te Atua.’ (Ioba 1:5) I to ˈna atoa tamata-uˈana-raahia, ua parau â Ioba i te mau mea maitatai no nia ia Iehova. (Ioba 10:12) Auê ïa hiˈoraa maitai roa e! E mea titau-atoa-hia ia haapii tamau tatou i te ite mau ia Iehova e i ta ˈna mau opuaraa. E tapea tatou i te mau peu maitatai no te mau ohipa pae varua mai te haapiiraa, te putuputuraa, te pure, e te pororaa i te parau apî maitai. Hau atu â, e imi tatou i te mau ravea atoa no te faaite i te iˈoa o Iehova. E mai ia Iehova tei mauruuru i te hapa ore o Ioba, e oaoa atoa to Iehova aau i te hapa ore o ta ˈna mau tavini i teie tau. E hiˈopoahia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha te Diabolo ra o Satani i tâuˈa ˈi ia Ioba?

• Eaha te mau ati ta Ioba i faaoromai, e ua nafea oia?

• Eaha te tauturu ia tatou ia tapea i to tatou hapa ore mai ia Ioba ra?

• Eaha ta tatou e haapii mai no nia ia Satani i roto i te buka a Ioba?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Te huti nei te aamu o Ioba i to tatou ara-maite-raa i nia i te tumu parau rahi o to te Atua mana arii o te ao taatoa

[Hohoˈa i te api 12]

I roto i teihea mau tupuraa e nehenehe ai to oe hapa ore e tamatahia ˈi?