Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te feia apî—ia itehia to outou haereraa i mua

E te feia apî—ia itehia to outou haereraa i mua

E te feia apî—ia itehia to outou haereraa i mua

“E haamanaˈo papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i [to oe haereraa i mua].”—TIM. 1, 4:15MN.

1. Eaha ta te Atua e hinaaro nei no te feia apî?

 “A OAOA, e tena na taata apî, i to oe na apîraa, e ia rearea hoi to aau i to oe vai apîraa.” (Koh. 11:9) O ta Solomona ïa te arii paari o Iseraela i tahito i papai. Te hinaaro mau nei te Tumu o teie poroi, te Atua ra o Iehova, ia oaoa outou e te feia apî eiaha noa i to outou vai apîraa i to outou atoa râ ruhiruhiaraa. Pinepine râ i te ravehia i taua mau mahana ra o te apîraa ra te tahi mau hape mauiui o te haafifi paha i te oaoaraa a muri aˈe o te hoê taata. Ua haapeapea atoa Ioba taata haapao maitai no “te mau hara o [ta ˈna] apîraa.” (Ioba 13:26) Ei taurearea e ei taata paari apî, e tia iho â i te hoê Kerisetiano ia rave pinepine i te mau faaotiraa teiaha. E riro paha te raveraa i te mau faaotiraa tano ore i te haamauiui rahi i te aau e i te faatupu mai i te mau ati o te haafifi paha i te toea o to ˈna oraraa.—Koh. 11:10.

2. E nafea te Bibilia e tauturu ai i te feia apî eiaha ia rave i te mau hape rahi?

2 E mea titauhia ia rave te feia apî i te mau faaotiraa maitatai. A feruri na i te aˈoraa a te aposetolo Paulo i to Korinetia. Ua papai oia e: “Eiaha outou ei tamarii i te ite; . . . i te ite râ, ei taata paari ïa outou.” (Kor. 1, 14:20) E tauturu te peeraa i te aˈoraa ia manaˈo e ia feruri mai te hoê taata paari i te feia apî eiaha ia rave i te mau hape rahi.

3. Eaha ta oe e nehenehe e rave ia riro mai ei taata feruriraa paari?

3 Mai te peu e e taata apî oe, a haamanaˈo e mea titauhia ia tutava oe ia riro mai ei taata feruriraa paari. Ua parau Paulo ia Timoteo: “Eiaha roa ei taata e vahavaha mai i to apîraa na, ei haapaoraa râ oe na tei faaroo ra, i te parau, i te haerea, i te aroha, i te huru o te aau, i te faaroo, i te viivii ore. E rohi â i te taio i te parau, e te aˈo, e te haapii . . . E haamanaˈo papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i [to oe haereraa i mua].” (Tim. 1, 4:12-15; MN) E mea faufaa ia tupu maitai te mau Kerisetiano apî e ia ite vetahi ê i to ratou haereraa i mua.

Eaha te haereraa i mua?

4. Eaha tei taaihia i te haereraa i mua i te pae varua?

4 Te haereraa i mua o “te tupu-maitai-raa, te haamaitairaa.” Ua faaitoito Paulo ia Timoteo ia rohi â ia maitai i te parau, te haerea, te aroha, te faaroo e te viivii ore, e oia atoa te raveraa i ta ˈna taviniraa. Mea titauhia ia tutava oia ia riro to ˈna huru oraraa ei hiˈoraa maitai. E mea faufaa hoi ia tamau Timoteo i te haere i mua i te pae varua.

5, 6. (a) Inafea to Timoteo haereraa i mua i haamata ˈi i te itehia? (b) No nia i te haereraa i mua, e nafea te feia apî e pee ai ia Timoteo i teie tau?

5 I to Paulo papairaa i teie aˈoraa i te area 61 e 64 T.T., ua riro aˈena Timoteo ei matahiapo aravihi. Ua haere aˈena oia i mua i te pae varua. I 49 aore ra 50 T.T., a 20 ai paha matahiti to Timoteo, e “taata roo maitai . . . oia i te mau taeae i Lusetera e Ikonio,” o tei ite i to ˈna tupu-maitai-raa i te pae varua. (Ohi. 16:1-5) I tera taime, ua rave Paulo ia Timoteo na muri iho ia ˈna i to ˈna tere mitionare. I muri aˈe i to ˈna hiˈopoaraa i to Timoteo haere-noa-raa i mua tau avaˈe i te maoro, ua tono atura Paulo ia ˈna i Tesalonia no te tamahanahana e te faaitoito i te mau Kerisetiano o tera oire. (A taio i te Tesalonia 1, 3:1-3, 6.) Papu roa, ua haamata i te itehia e vetahi ê to Timoteo haereraa i mua i to ˈna apîraa.

6 E te feia apî o te amuiraa, a rohi i te faatupu i te mau huru maitatai hinaarohia i teie nei â, ia ite-maitai-hia to outou haereraa i mua i roto i to outou oraraa Kerisetiano e to outou aravihi i te haapiiraa ˈtu i te pue parau mau o te Bibilia. I te 12raa o to ˈna matahiti, ua ‘tupu aˈena Iesu i te rahi e te paari.’ (Luka 2:52) E hiˈopoa anaˈe e nafea e itehia ˈi to oe haereraa i mua i roto e toru tuhaa o to oe oraraa: (1) ia faaû oe i te ati, (2) ia faaineine oe e faaipoipo, e (3) ia tutava oe i te riro ei “tavini maitai.”—Tim. 1, 4:6.

A faaû i te ati ma te “feruriraa paari”

7. E nafea te hepohepo rahi e haafifi ai i te feia apî?

7 Ua parau Carol, te hoê Kerisetiano 17 matahiti: “I te tahi mau taime, ua ahoaho roa vau, ua rohirohi, e ua fiu roa vau aita ˈtura vau e hinaaro faahou e ara i te poipoi.” a No te aha oia i ahoaho roa ˈi? I te ahururaa o to Carol matahiti, ua taa to ˈna na metua, e ua ora o ˈna i ǒ to ˈna metua vahine, o tei patoi i te mau ture aveia morare o te Bibilia. Mai ia Carol, te faaû ra paha oe i te tahi hepohepo rahi e aita rea e ravea.

8. Ua faaruru Timoteo i teihea mau tupuraa peapea?

8 I to Timoteo haereraa i mua i te pae varua, ua faaruru atoa oia i te mau tupuraa peapea. Ei hiˈoraa, ua “pohe pinepine” o ˈna i te mauiui opu. (Tim. 1, 5:23) I to Paulo tonoraa ia Timoteo i Korinetia no te haapao i te tahi mau fifi no ǒ mai i te mau taata o tei aa ˈtu i te mana o te aposetolo, ua faaitoito Paulo i te amuiraa ia ohipa amui, ia parahi Timoteo ma te “mǎtaˈu ore” i roto ia ratou. (Kor. 1, 4:17; 16:10, 11) E au ra e e taata mamahu o Timoteo, aore ra e haama ohie noa o ˈna.

9. Eaha te feruriraa paari, e nafea te reira e taa ê ai i te aau taiâ?

9 No te tauturu ia Timoteo, ua haamanaˈo atu Paulo e: “E ere . . . i te aau tauâ ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te [feruriraa paari].” (Tim. 2, 1:7; MN) Te taaihia ra te “feruriraa paari” i te manaˈoraa ma te tano. Oia atoa ïa te faaoromairaa i te mau mea noa ˈtu e e ere mai ta oe e hinaaro ra. E aau taiâ to vetahi feia apî e e tamata ratou i te haamoe i te hepohepo rahi ma te taoto rahi noa aore ra mataitai noa i te afata teata, ma te rave hua i te raau taero aore ra inu hua i te ava, ma te arearea noa aore ra taiata. Te faaarahia ra te mau Kerisetiano ‘e haapae i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, e ia parahi ma te [feruriraa paari], e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao.’—Tito 2:12MN.

10, 11. E nafea te feruriraa paari e tauturu ai ia etaeta tatou i te pae varua?

10 Te faaitoito ra te Bibilia i “te mau taata apî, e ei aau aoaoa ore.” (Tito 2:6) Teie te auraa i te peeraa i teie aˈoraa, ia fifihia outou e pure e e tiaturi ïa outou i te puai no ǒ mai i te Atua ra. (A taio i te Petero 1, 4:7.) E na reira ïa outou e tiaturi rahi ai i ‘te puai ta te Atua e horoa ra.’—Pet. 1, 4:11.

11 Na te feruriraa paari e te pure i tauturu ia Carol. “Te patoiraa i te huru oraraa taiata o to ˈu metua vahine o te mea fifi roa ˈˈe ïa o ta ˈu i rave,” ta ˈna ïa i parau. “Na te pure râ i tauturu mau ia ˈu. Ua ite au e tei pihai iho Iehova ia ˈu, aita ïa vau e riaria faahou.” A haamanaˈo, e nehenehe te ati e haamaitai e e faaetaeta ia oe. (Sal. 105:17-19; Oto 3:27) Noa ˈtu te ati ta oe e faaû ra, eita te Atua e faarue ia oe. E “tauturu [oia] ia oe.”—Isa. 41:10.

Faaineineraa i te hoê faaipoiporaa manuïa

12. No te aha e mea tia ˈi ia faaohipa te hoê Kerisetiano e opua ra e faaipoipo i te faaueraa tumu o te Maseli 20:25?

12 Ua faaipoipo ru noa vetahi taata paari apî ma te tiaturi e tera te ravea i te ereraa te oaoa, te moemoe, te haumani, e te mau fifi i te fare. E mea faufaa roa râ te euhe o te faaipoiporaa. I te mau tau bibilia, ua rave ru noa vetahi i te hoê euhe moˈa ma te ore e feruri maite i te mea i taaihia. (A taio i te Maseli 20:25.) I te tahi mau taime, aita te mau taata paari apî i manaˈo maite eaha tei titauhia i muri aˈe i te faaipoiporaa. I muri aˈe ratou e ite ai e ua titauhia hau atu i te mea ta ratou i ite.

13. Eaha te mau uiraa e mea tia ˈi ia hiˈopoa te feia e opua ra e haamatau, e eaha te aˈoraa faufaa e vai ra no ratou?

13 No reira, hou te hoê haamatauraa, a ui ia oe iho: ‘No te aha vau e hinaaro ai e faaipoipo? Eaha ta ˈu e tiai ra? Teie anei te taata e tano no ˈu? Ua ineine mau anei au i te amo i ta ˈu mau hopoia ei taata faaipoipo?’ Ei tautururaa ia hiˈopoa maite oe ia oe iho, ua nenei “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau tumu parau taa maitai roa. b (Mat. 24:45-47) A faariro i teie mau papai ei aˈoraa ta Iehova e horoa ra na oe. A feruri maite i ta te reira e parau ra e a faaohipa. Eiaha roa oe ia riro mai “te puaahorofenua, e te pheradi, aore o ra[ua] e ite ra.” (Sal. 32:8, 9) Ei ite taata paari to oe i te mea ta te faaipoiporaa e titau ra. Ia manaˈo oe e ua ineine oe no te hoê haamatauraa, a haamanaˈo noa ia riro oe ei hiˈoraa “viivii ore” e tia ˈi.—Tim. 1, 4:12.

14. E nafea te haereraa i mua i te pae varua e tauturu ai ia oe mai te peu e e faaipoipo oe?

14 Te tauturu atoa nei te paari i te pae varua ia manuïa te oraraa i muri aˈe i te faaipoiporaa. Te tutava nei te hoê Kerisetiano feruriraa paari ia naea ia ˈna “te faito ra i te î o te Mesia i te rahi.” (Eph. 4:11-14) Te haa uˈana nei oia no te faatupu i te huru o te Mesia. Ei Hiˈoraa no tatou, ‘aore te Mesia i haamauruuru ia ˈna iho.’ (Roma 15:3) Ia imi na hoa toopiti, eiaha to raua iho maitai, to vetahi ê râ, e riro ïa te oraraa utuafare ei haapuraa hau e te au. (Kor. 1, 10:24) E faaite te hoê tane faaipoipo i te here haapae ia ˈna iho, e e faaoti papu te hoê vahine faaipoipo e auraro i ta ˈna tane mai ia Iesu i to ˈna ra Upoo.—Kor. 1, 11:3; Eph. 5:25.

“A rave faahope roa i ta oe taviniraa”

15, 16. E nafea e itehia ˈi to oe haereraa i mua i roto i te taviniraa?

15 Ma te huti i te ara-maite-raa i nia i te toroa faufaa o Timoteo, ua papai Paulo: “E teie nei, te parau hua ˈtu nei au ia oe i mua i te aro o te Atua, e i to te Fatu ra i to Iesu Mesia, . . . e faaite hua oe i te parau, ia onoono maite â.” Ua na ô â oia e: “E rave i te ohipa a te [hoê poro] evanelia, e rave faahope roa i [ta oe taviniraa].” (Tim. 2, 4:1, 2, 5; MN) No te pee i teie faaueraa, e mea tia ia “faaamuhia” Timoteo “i te parau i faaroohia.”—A taio i te Timoteo 1, 4:6.

16 E nafea oe e ‘faaamuhia ˈi i te parau i faaroohia’? Ua papai Paulo: “E rohi â i te taio i te parau, e te aˈo, e te haapii . . . E haamanaˈo papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea.” (Tim. 1, 4:13, 15) No te haamaitai ia oe, mea titauhia te haapiiraa tuutuu ore ia oe iho. Te horoa ra te mau parau “e rave eiaha e faaea” i te manaˈo e ohipa hua. Eaha te huru o ta oe mau peu haapiiraa? Te rave hua ra anei oe i “te mau mea hohonu atoa a te Atua”? (Kor. 1, 2:10) Aore ra te tutava rii noa ra anei oe? E faaitoito te feruri-maite-raa i ta oe e haapii ra ia oe.—A taio i te Maseli 2:1-5.

17, 18. (a) Eaha te tahi mau ravea ta oe e faaitoito ra i te faatupu? (b) E nafea te faatupuraa i te hoê â haerea e to Timoteo e tauturu ai ia oe i roto i te taviniraa?

17 Ua parau Michelle te hoê pionie apî e: “Ia faufaa-mau-hia vau i roto i te taviniraa, ua haamau vau i te hoê tapura maitai no ta ˈu iho haapiiraa, e e haere tamau vau i te mau putuputuraa. Ei faahopearaa, te tupu tamau noa nei au i te pae varua.” E tauturu mau te taviniraa ei pionie i te haamaitai i to oe aravihi i te faaohipa i te Bibilia i roto i te taviniraa e i te haere i mua i te pae varua. A tutava i te riro ei taata ite maitai i te taio e i te horoa i te mau pahonoraa faufaa rahi i te mau putuputuraa Kerisetiano. Ei taata apî feruriraa paari i te pae varua, e hinaaro oe e faaineine i te mau vauvauraa i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia maitatai, ma te rave i te mau tuhaa anaˈe i faataahia.

18 ‘Te raveraa i te ohipa a te hoê poro evanelia’ o te haamaitairaa ïa i ta oe taviniraa e te tautururaa ia vetahi ê ia noaa i te ora. E titau te reira ia rahi atu i te “haapii-maite-raa.” (Tim. 2, 4:2) Ma te faanaho e apiti i te taviniraa e te feia aravihi i roto i teie ohipa, e ite oe i ta ratou mau ravea haapiiraa, mai ia Timoteo tei haapii i te ohiparaa e o Paulo. (Kor. 1, 4:17) Ma te faahiti i te mau taeae ta ˈna i tauturu, ua parau Paulo e aita noa oia i horoa ˈtu i te evanelia ia ratou ua horoa atoa râ oia ‘ia ˈna iho,’ aore ra ua faaohipa i to ˈna iho ora no te tauturu ia ratou, no te mea ua riro ratou ei here na ˈna. (Tes. 1, 2:8) No te pee i te hiˈoraa o Paulo i roto i te taviniraa, e mea titauhia ia rave oe i te hoê â haerea e to Timoteo, o tei haapeapea mau no vetahi ê e tei tavini no te faahaere i te parau apî maitai i mua. (A taio i te Philipi 2:19-23.) Te faaite ra anei oe i teie feruriraa haapae i roto i ta oe taviniraa?

E faaoaoa mau te haereraa i mua

19, 20. No te aha te haereraa i mua i te pae varua e faaoaoa ˈi?

19 No te haere i mua i te pae varua mea titauhia ia tutava. Ma te faaoromai râ i te aravihi atu â i te haapii, i te tau au, e fanaˈo taa ê ai oe i te ‘faariro i te taata e rave rahi ei taata taoˈa’ i te pae varua, e e riro mai ratou ei ‘oaoaraa aore ra ei korona oaoa.’ (Kor. 2, 6:10; Tes. 1, 2:19) “Hau roa ˈtu i mutaa ihora, te horoa ra vau i to ˈu taime no te tauturu ia vetahi ê,” ta Fred ïa te hoê tavini taime taatoa i faataa. “E parau mau iho â, e mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”

20 No te oaoa e te mauruuru ta ˈna i fanaˈo e paari mai i te pae varua, ua parau Daphne te hoê pionie apî: “Ua faatupu vau i te hoê taairaa piri roa e o Iehova i to ˈu matauraa ˈtu â ia ˈna ei Ihotaata. Ia oaoa mai Iehova ia oe ia au i to oe aravihi taatoa, mea au roa ino—e mauruuru mau â oe!” Noa ˈtu eita te haereraa i mua i te pae varua e itehia e te taata, e ite e e haafaufaa noa iho â Iehova i te reira. (Heb. 4:13) Papu roa, e nehenehe outou te feia apî Kerisetiano e faahanahana e e arue i to tatou Metua i te raˈi. A tamau i te faaoaoa i to ˈna aau a itehia ˈi to oe haereraa i mua ma te haavare ore.—Mas. 27:11.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

b “E taata tano anei teie no ˈu?” i roto i te buka Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques, buka 2; “Te aratairaa a te Atua no te maiti i te hoê hoa faaipoipo,” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 2001; e “Mea paari anei ia faaipoipo i te taurearearaa?” i roto i te A ara mai na! o te 22 no Titema 1983 (Farani).

Eaha ta oe i haapii?

• Eaha tei taaihia i te haereraa i mua i te pae varua?

• E nafea e itehia ˈi to oe haereraa i mua . . .

ia faaû oe i te ati?

ia faaineine oe e faaipoipo?

i roto i te taviniraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

E nehenehe te pure e tauturu ia oe ia faaû i te ati

[Hohoˈa i te api 20]

E nafea te feia poro apî e faatupu ai i te mau ravea haapiiraa faufaa?