Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te fanau-faahou-raa—eaha te mau tauiraa e tupu?

Te fanau-faahou-raa—eaha te mau tauiraa e tupu?

Te fanau-faahou-raa—eaha te mau tauiraa e tupu?

NO TE aha Iesu i parau ai ‘fanauhia i te varua’ no nia i te bapetizoraa i te varua moˈa? (Ioane 3:5) E haamataraa te auraa o te taˈo ‘fanauraa’ i roto i te faaohiparaa taipe. Te faaite ra ïa te parau ‘fanau-faahou-raa’ i te hoê ‘haamataraa apî.’ No reira, te haapapu ra na parau taipe ‘fanauhia’ e ‘fanau-faahou-hia’ e e tupu te hoê haamataraa apî i roto i te taairaa i rotopu i te Atua e te feia tei bapetizohia i te varua moˈa. E nafea taua taui-roa-raa o te taairaa ra e tupu ai?

I roto i ta ˈna faataaraa e nafea te Atua e faaineine ai i te tahi mau taata no te faatere i nia i te raˈi, ua faaohipa te aposetolo Paulo i te hoê faahohoˈaraa no roto mai i te oraraa utuafare. Ua papai oia i te mau Kerisetiano i to ˈna ra tau e e riro ratou ei “tamarii tavai” e mai te rave ïa a “te metua i te tamarii” ta te Atua rave ia ratou. (Galatia 4:5; Hebera 12:7) No te ite e nafea te hiˈoraa o te tavai e tauturu ai i te hoê taata ia taa teihea huru tauiraa te tupu ia bapetizohia te hoê taata i te varua moˈa, a rave faahou na i te hiˈoraa o te tamaroa apî ta tatou i faahiti na mua ˈtu ei hiˈoraa.

Te mau tauiraa ta te tavai e faatupu

E hinaaro te tamaroa e faaohipa i te paˈeraa o to ˈna papa apî, aita râ to ˈna e tiaraa no te mea e ere o ˈna i te tamaiti na ˈna. I te hoê râ mahana, e tupu te hoê tauiraa rahi i roto i te oraraa o te tamaroa. E faaoti to ˈna papa apî i te faaamu ia ˈna. Eaha ïa te taui no te tamaroa? I te taime oia e faaamuhia ˈi, e fanaˈo oia i te hoê â mau tiaraa e to te hoê tamarii tiamâ, mai te amoraa atoa i te paˈeraa o to ˈna papa faaamu. E taui roa to ˈna faaamuraahia i ta ˈna e nehenehe e rave.

Te faataa ra te reira i te mea e tupu ma te rahi atu â i nia i te feia o te fanau-faahou-hia. A hiˈo na i te tahi mau tuearaa. E tia i te tamaroa ta tatou i faahiti mai nei ia amo i to ˈna paˈeraa apî mai te peu noa e e faaî oia i te titauraa no te reira, oia hoi te riroraa ei tamaiti na te taata i rave mai ia ˈna. Eita râ o ˈna anaˈe e nehenehe e faaî i taua titauraa ra, na tera taata hoi e rave i te taahiraa e faaamu ia ˈna. Oia atoa, e haaparahihia te tahi mau taata i roto i te Basileia o te Atua, aore ra faatereraa i te raˈi, mai te peu noa e te faaî ra ratou i te titauraa no te reira—ia ‘fanau-faahou-hia’ ratou. Eita râ o ratou anaˈe e nehenehe e faaî i taua titauraa ra, no te mea tei te Atua ra te parau o te fanau-faahou-raa.

Na te aha i taui i te huru tupuraa o te tamaroa? Na te faanahoraa mana ïa o te faaamuraa. Parau mau, aita te reira i taui i te natura pae tino o te tamaroa. I muri aˈe i to ˈna faaamuraahia, o tauâ tamaroa ra oia. I muri aˈe râ i te faaîraahia te mau titauraa mana no te faaamu ia ˈna, ua fanaˈo oia i te hoê tiaraa apî. E haamataraa apî ïa i roto i to ˈna oraraa, mai te huru ra e ua fanau-faahou-hia oia. Ua riro oia ei tamaiti na te taata i faaamu ia ˈna, te hoê melo o to ˈna utuafare, a tia ˈtu ai ia ˈna ia faaohipa i to ˈna paˈeraa.

Oia atoa, ua taui Iehova i te huru tupuraa o te hoê pǔpǔ taata tia ore, ma te haamau i te hoê faanahoraa mana no te tavai ia ratou ei tamarii na ˈna. Ua papai te aposetolo Paulo, melo no taua pǔpǔ ra, i to ˈna mau hoa Kerisetiano: ‘O te varua faatamarii . . . tei noaa ia outou, i parau ai hoi tatou, E Aba, e tau Metua. O te varua iho hoi, e to tatou atoa nei varua, o tei faaite ïa e, e tamarii tatou na te Atua.’ (Roma 8:15, 16) Na roto i te faanahoraa o te tavai, ua riro mau â tera mau Kerisetiano ei melo o te utuafare o te Atua, aore ra ei ‘tamarii na te Atua.’—Ioane 1, 3:1; Korinetia 2, 6:18.

Parau mau, aita tera tavai a te Atua i taui i te natura o tera mau Kerisetiano, e taata tia ore noâ ratou. (Ioane 1, 1:8) Mai ta Paulo râ i faataa i muri iho, i muri aˈe i te faaîraahia te mau titauraa no te tavai, ua fanaˈo ratou i te hoê tiaraa apî. I te hoê â taime, ua tuu te varua o te Atua i roto i teie mau tamaiti tavai i te tiaturiraa papu e e ora ratou e te Mesia i nia i te raˈi. (Ioane 1, 3:2) No taua tiaturiraa papu ra faatupuhia e te varua moˈa, ua taui roa ta ratou huru hiˈoraa i te oraraa. (Korinetia 2, 1:21, 22) E haamataraa apî ïa i roto i to ratou oraraa, e fanau-faahou-raa ei auraa parau.

No te mau tamaiti tavai a te Atua, te parau ra te Bibilia: “E riro . . . ratou ei tahuˈa na te Atua e na te Mesia, e e hau to ratou ia ˈna ra e ia hoê tausani i te matahiti.” (Apokalupo 20:6) E fanaˈo te mau tamaiti tavai a te Atua e te Mesia i te hoê parahiraa ei arii i roto i te Basileia o te Atua, aore ra faatereraa i te raˈi. Ua parau te aposetolo Petero i te tahi atu mau Kerisetiano e e fanaˈo ratou i te hoê “tufaa ino ore, e te viivii ore, e te maheahea ore, o tei vaiihohia i nia i te raˈi” no ratou. (Petero 1, 1:3, 4) E tufaa taoˈa rahi mau â!

E faahiti atoa râ teie parau o te faatereraa i te hoê uiraa. Mai te peu e e faatere te feia tei fanau-faahou-hia ei arii i nia i te raˈi, i nia ia vai ma ïa ratou e faatere ai? E tatarahia teie uiraa i roto i to muri iho tumu parau.

[Hohoˈa i te api 10]

Eaha ta Paulo i parau no nia i te tavai?