Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te fanau-faahou-raa—na tatou anei e faaoti?

Te fanau-faahou-raa—na tatou anei e faaoti?

Te fanau-faahou-raa—na tatou anei e faaoti?

NA VAI e faafanau faahou? Ia faaitoito ratou i te feia e faaroo atu ra ia riro ei Kerisetiano fanau-faahou-hia, e faahiti te tahi mau tia faaroo i ta Iesu mau parau: ‘Ia fanau-faahou-hia outou e tia ˈi.’ (Ioane 3:7) Te faaohipa nei ratou i teie mau parau mai te hoê faaueraa, oia hoi “A fanau faahou!” No reira ratou e haapii ai e na te taata faaroo taitahi e faaoti e faaroo ia Iesu e e rave i te mau taahiraa titauhia ia fanau-faahou-hia ratou. Te na ô ra ïa ratou e e nehenehe ta te taata e faaoti ia fanau-faahou-hia ratou. Teie râ, te tuati ra anei teie manaˈo i ta Iesu i parau ia Nikodemo?

Ia taio maitai tatou i ta Iesu mau parau, e ite tatou e aita Iesu i haapii e na te taata e faaoti ia fanau-faahou-hia oia aore ra eita. No te aha hoi? E nehenehe te parau Heleni tei hurihia ei ‘ia fanau-faahou-hia’ e tatara-atoa-hia ei ‘ia fanauhia mai nia mai e tia ˈi.’ a Ia au ïa i teie huriraa ê atu, “no nia maira”—oia hoi ‘mai nia mai i te Metua’—te fanau-faahou-raa. (Ioane 19:11; Iakobo 1:17) Na te Atua e faafanau faahou.—Ioane 1, 3:9.

Ia tapea mai tatou i te parau “no nia maira,” e taa oioi ia tatou no te aha e ore ai e tia e na te hoê taata e faafanau faahou ia ˈna iho. A hiˈo noa na i to oe iho fanauraa pae tino. Na oe anei i maiti ia fanauhia mai oe? E ere roa ˈtu! Oia atoa, e nehenehe tatou e fanau-faahou-hia mai te peu noa e e faafanau faahou te Atua, to tatou Metua i te raˈi, ia tatou. (Ioane 1:13) No reira e tano ai ta te aposetolo Petero i parau: “Ia haamaitaihia te Atua te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, o tei faafanau faahou ia tatou no te rahi o to ˈna ra aroha.”—Petero 1, 1:3.

E faaueraa anei?

E na ô râ paha vetahi, ‘Mai te peu e eita iho â ta te hoê taata e nehenehe e faaoti i to ˈna fanau-faahou-raa, no te aha ïa Iesu i faaue ai: “Ia fanau-faahou-hia outou e tia ˈi”?’ E uiraa faufaa roa teie. Ahani e faaueraa iho â ta Iesu i horoa, te poroi ra ïa o ˈna ia tatou ia rave i te hoê mea eita e maraa ia tatou. Aita ïa e tano ra. No reira, e nafea ia taa i te mau parau ia ‘fanau-faahou-hia’ outou e tia ˈi?

Ia hiˈo-maitai-hia teie parau i roto i te reo tumu, e ite tatou e aita te reira i horoahia mai te hoê faaueraa. E faaiteraa taua parau ra. Oia hoi, i to Iesu parauraa ia ‘fanau-faahou-hia’ outou e tia ˈi, te faaite noa ra oia i te hoê tupuraa, aita râ e horoa ra i te hoê faaueraa. Te na ô noa ra oia: “E mea titauhia ia fanau-faahou-hia outou mai nia mai.”—Ioane 3:7, Modern Young’s Literal Translation.

No te faataa eaha te hoê faaueraa e eaha te horoaraa i te hoê haamaramaramaraa, a feruri na i te hiˈoraa o te hoê tamaroa apî aita e noho faahou ra i ǒ to ˈna papa. Ua matau oia i te fare haapiiraa i te mono i to ˈna paˈeraa na roto i te paˈeraa o to ˈna papa apî. E faataa mǎrû te haapii tamarii ia ˈna e i te tanoraa, aita to ˈna e tiaraa e na reira. E haapapu atu oia, “No te rave i tera paˈeraa, ia riro ïa oe ei tamaiti na taua taata ra e tia ˈi.” Aita te haapii tamarii e horoa ra i te hoê faaueraa, “A riro ei tamaiti na taua taata ra!” Te hinaaro noa ra râ oia e parau, “E mea titauhia ia riro oe ei tamaiti na ˈna.” Te horoa noa ˈtu ra oia i te hoê haamaramaramaraa, oia ïa te titauraa no te rave i taua iˈoa ra. Oia atoa, i to Iesu parauraa: ‘Ia fanau-faahou-hia outou e tia ˈi,’ te horoa noa ˈtu ra oia i te hoê haamaramaramaraa, oia hoi te titauraa no te “ô i te basileia o te Atua.”

Ua taaihia teie manaˈo hopea—te Basileia o te Atua—i te tahi atu tuhaa o te fanau-faahou-raa. No nia ïa i te uiraa, Eaha te tumu o te reira? E mea faufaa roa ia ite i te pahonoraa o tera uiraa no te taa maitai i te auraa o te fanau-faahou-raa.

[Nota i raro i te api]

a Tera te huriraa o te Ioane 3:3 i roto i te tahi mau Bibilia. Ei hiˈoraa, te na ô ra te hoê Bibilia: “Ia ore te hoê taata e fanaˈo i te fanauraa no nia maira, eita e tia ia ˈna ia ite i te basileia o te Atua.”—A Literal Translation of the Bible.

[Hohoˈa i te api 6]

Eaha te tuearaa i rotopu i te fanau-faahou-raa e te fanauraa pae tino?