Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A pee ia Iesu no te poro ma te mǎtaˈu ore

A pee ia Iesu no te poro ma te mǎtaˈu ore

A pee ia Iesu no te poro ma te mǎtaˈu ore

“I itoito â matou . . . i te parauraa ˈtu ia outou i te evanelia.”—TES. 1, 2:2.

1. No te aha e mea au ai te evanelia o te Basileia?

 MEA au iho â ia faaroo i te hoê parau apî oaoa! O te evanelia o te Basileia o te Atua te parau apî maitai roa ˈˈe. Te haapapu maira teie parau apî maitai e e hope te mauiui, te maˈi, te oto, te mihi, e te pohe. Te horoa maira te reira i te tiaturiraa o te ora mure ore e te faaite maira i te opuaraa a te Atua e e nafea ia faatupu i te hoê taairaa î i te here e o ˈna. E manaˈo paha oe e e oaoa te taata atoa i te faaroo i taua parau apî ra ta Iesu i faaite i te huitaata. E ere râ mai te reira.

2. A faataa i ta Iesu parau: “I haere mai hoi au e faatupu i te tamaˈi.”

2 Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Eiaha e manaˈo e i haere mai au e hopoi mai i te hau i te fenua nei, aore au i hopoi mai i te hau, i te ˈoˈe râ. I haere mai hoi au e faatupu i te tamaˈi [aore ra amahamaha] i te metua tane raua o te tamaiti, i te metua vahine raua o te tamahine, i te metua hoovai vahine raua o te hunoa vahine. E itea hoi to te taata nei enemi i roto i to ˈna ihora fetii.” (Mat. 10:34-36) E patoi te rahiraa o te taata i te evanelia, eita râ e farii atu ma te oaoa. E riro vetahi ei enemi no te feia e faaite haere ra i te reira, noa ˈtu e e fetii piri ratou.

3. E hinaaro tatou i te aha no te rave i ta tatou pororaa?

3 Te faaite haere nei tatou i te hoê â parau mau e ta Iesu, e hoê â huru to te taata i teie mahana e i tera ra tau. Mai te reira iho â, no te mea ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Aore te tavini i hau i to ˈna ra fatu. I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Ioa. 15:20) I te fenua e rave rahi, aita tatou e faaû nei i te hamani-ino-raa, i te vahavaha râ e te tâuˈa ore. No reira tatou e hinaaro ai i te faaroo e te itoito no te faaoromai i roto i ta tatou pororaa i te evanelia ma te mǎtaˈu ore.—A taio i te Petero 2, 1:5-8.

4. No te aha Paulo i hinaaro ai ia “itoito â” i te poro?

4 I te tahi mau taime e taiâ paha oe i te apiti i te taviniraa, aore ra te hoê tuhaa o te reira. E ere ïa o oe anaˈe te taata poro taiva ore mai te reira te huru. E taata poro mǎtaˈu ore e te riaria ore te aposetolo Paulo, tei maramarama maitai i te parau mau, e mea atâta râ no ˈna i te tahi mau taime ia poro. Ua papai Paulo i te mau Kerisetiano i Tesalonia e: “Ua ite . . . outou e, pohe noâ matou i mutaa iho, e te hamani-ino-rahi-hia mai i Philipi ra, i itoito â matou i to matou Atua, i te parauraa ˈtu ia outou i te evanelia a te Atua, i roto â i te mârô rahi.” (Tes. 1, 2:2) I Philipi, ua tairi te feia toroa ia Paulo e to ˈna hoa o Sila i te raau, ua huri ia raua i roto i te tapearaa, e ua haamau i to raua avae i roto i te raau. (Ohi. 16:16-24) Noa ˈtu te reira, ua “itoito â” Paulo raua Sila i te poro noa. E nafea tatou e na reira atoa ˈi? E hiˈo mai ïa tatou eaha tei tauturu i te mau tavini a te Atua i te tau bibilia ia faaite ma te mǎtaˈu ore i te parau mau no nia ia Iehova, e e nafea ia pee i to ratou hiˈoraa.

Te mǎtaˈu ore no te faaruru i te riri

5. No te aha to Iehova feia taiva ore i hinaaro noa ˈi i te mǎtaˈu ore?

5 O Iesu Mesia iho â ïa te hiˈoraa hau ê o te itoito e te mǎtaˈu ore. Mai te haamataraa iho â o te tuatapaparaa o te huitaata, ua hinaaro noa to Iehova feia taiva ore atoa i te mǎtaˈu ore. No te aha? I muri iho i te orureraa hau i Edene, ua tohu Iehova e e tupu te au ore i rotopu i te mau tavini a te Atua e ta Satani. (Gen. 3:15) Ua ite-oioi-hia taua au ore ra i te haapoheraahia Abela taata parau-tia e to ˈna tuaana. I muri aˈe, ua au-ore-hia Enoha, te tahi atu taata taiva ore hou te diluvi. Ua tohu oia e e haere mai te Atua e ta ˈNa miria melahi moˈa no te faautua i te mau paieti ore. (Iuda 14, 15) Aita e rave rahi taata i au i taua poroi ra e ua riri ratou ia Enoha. Ia ore râ oia ia ite i te pohe, ua hopoi ê Iehova ia ˈna. E taata mǎtaˈu ore mau â o Enoha!—Gen. 5:21-24.

6. No te aha Mose i hinaaro ai i te mǎtaˈu ore no te paraparau ia Pharao?

6 A hiˈo atoa na i te mǎtaˈu ore o Mose i to ˈna paraparauraa ia Pharao, te hoê faatere tei faarirohia ei atua, te tamaiti a te atua Râ, eiaha noa râ ei tia no te mau atua. I haamori na paha oia, mai te tahi atu mau Pharao, i to ˈna iho hohoˈa. Mea mana ta Pharao parau, aita ïa o ˈna i matau ia parau te tahi atu ia ˈna eaha ta ˈna e rave, no te mea e arii teoteo o ˈna e te etaeta. Noa ˈtu e aita Mose tiai mamoe mamahu i titauhia, ua tia pinepine oia i mua i taua arii ra, tei ore i mauruuru ia ˈna. Eaha ta Mose i tohu? E ati. Eaha ta ˈna i ani? Ia faatia Pharao ia faarue te mau mirioni tîtî i to ˈna fenua! Ua hinaaro anei Mose i te mǎtaˈu ore? Oia mau!—Num. 12:3; Heb. 11:27.

7, 8. (a) Eaha te mau tamataraa ta te feia taiva ore hou te Mesia i faaruru? (b) Eaha tei tauturu i te feia hou te Kerisetianoraa ia paturu i te haamoriraa viivii ore ma te mǎtaˈu ore?

7 I te roaraa o te mau senekele i muri mai, ua paturu te mau peropheta e te tahi atu mau tavini taiva ore a te Atua i te haamoriraa viivii ore ma te mǎtaˈu ore. Aita roa te ao a Satani i au ia ratou. Ua parau Paulo e: “I pehihia ratou i te ofai, i ěêhia ropu ïa ratou e taa ê atura, i haavarehia, i taparahi-pohe-roa-hia i te ˈoˈe; i ori haere noa ratou ma te ahu iri mamoe, e te iri puaaniho; ma te faufaa ore, e te ati rahi, e te hamani-ino-rahi-hia.” (Heb. 11:37) Eaha tei tauturu i taua mau tavini taiva ore a te Atua ra ia mau papu? Maa irava na mua ˈtu, ua tapao te aposetolo eaha tei faaitoito ia Abela, Aberahama, Sara, e te tahi atu ia faaoromai. Ua parau oia: “Aita i noaa [ia ratou] tei parauhia maira, ua hiˈo râ ratou i taua mau mea ra i te atea ê, e ua faaroo papu e ua farii maite.” (Heb. 11:13) No to ratou tiaturi i te mau parau fafau a Iehova i faaoromai ai te mau peropheta mai ia Elia, Ieremia, e te tahi atu mau taata taiva ore hou te Kerisetianoraa, tei paturu i te haamoriraa mau ma te mǎtaˈu ore.—Tito 1:2.

8 Ua tiatonu taua feia taiva ore ra hou te Mesia i te hoê oraraa maitai e te au a muri aˈe. I to ratou tia-faahou-raa e naea ˈi ia ratou i muri aˈe te tia-roa-raa e e ‘faaorahia ˈi i te tapea o te pohe’ maoti te ohiparaa autahuˈa a Iesu Mesia e ta ˈna 144 000 tahuˈa apiti. (Roma 8:21) Hau atu â, ua itoito Ieremia e te tahi atu mau tavini mǎtaˈu ore a te Atua i tahito ra no ta Iehova haapapuraa i fafau ia Ieremia: “E tamaˈi mai . . . ratou ia oe, e ore râ e tupu; ei pihai atoa iho vau ia oe ei faaora ia oe, te parau maira Iehova.” (Ier. 1:19) I teie mahana, e itoito atoa tatou ia feruriruri i te mau parau fafau a te Atua no to tatou oraraa no a muri aˈe e ta ˈna haapapuraa e e paruru mai o ˈna i te pae varua.—Mas. 2:7; a taio i te Korinetia 2, 4:17, 18.

No to ˈna here i poro ai Iesu ma te mǎtaˈu ore

9, 10. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te mǎtaˈu ore i mua, (a) i te mau aratai haapaoraa, (b) i te hoê pǔpǔ faehau, (c) i te tahuˈa rahi, (d) ia Pilato?

9 Ua rau ta Iesu faaiteraa i to ˈna mǎtaˈu ore ei hiˈoraa no tatou. Noa ˈtu te riri o te feia mana, ua parau Iesu i ta te Atua iho â i hinaaro ia ite te taata. Ma te riaria ore, ua faahapa oia i te mau aratai haapaoraa mana no to ratou faahua parau-tia e ta ratou mau haapiiraa hape. Ua faautua papu maitai Iesu ia ratou. I te hoê taime, ua na ô oia e: “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! te au nei hoi outou i te mau vairaa tupapau i faateateahia ra, o tei nehenehe i rapae au aˈe, area o roto ra, ua î ïa i te ivi taata pohe, e te mea faufau. Oia atoa outou na, mai te feia parau-tia ra outou i rapae au i ta te taata nei hiˈoraa, area o roto ra, te î na ïa outou i te haavare e te ino.”—Mat. 23:27, 28.

10 Ma te itoito, ua faaite roa Iesu o vai o ˈna i te hoê pǔpǔ faehau i te aua i Getesemane. (Ioa. 18:3-8) I muri aˈe, ua arataihia oia i mua i te Sunederi e ua uiuihia e te tahuˈa rahi. Ua ite hoi Iesu e te imi ra te tahuˈa rahi i te ravea no te taparahi ia ˈna, ua faaite papu râ oia ma te riaria ore o ˈNa te Mesia e te Tamaiti a te Atua. Ua na ô â oia e e ite ratou ia ˈna “i te parahiraa i te rima atau o te Atua mana, e te haereraa mai na roto i te ata o te raˈi.” (Mar. 14:53, 57-65) I muri iti aˈe, ma te rima taamuhia ua tia Iesu i mua ia Pilato, te nehenehe hoi e tuu ia ˈna. Ua mamû noa râ Iesu i mua i te mau pariraa ia ˈna. (Mar. 15:1-5) Ia itoito roa iho â o ˈna.

11. Mea nafea te mǎtaˈu ore i taaihia ˈi i te here?

11 Ua parau roa Iesu ia Pilato e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” (Ioa. 18:37) Ua faaue Iehova ia Iesu e poro i te evanelia, e ua au roa Iesu i te reira no to ˈna here i to ˈna Metua i te raˈi. (Luka 4:18, 19) Ua here atoa Iesu i te taata. Ua ite oia e mea fifi to ratou oraraa. No to tatou atoa ïa here rahi ia Iehova e to tatou taata-tupu e poro ai tatou ma te mǎtaˈu ore e te riaria ore.—Mat. 22:36-40.

E faaitoito te varua moˈa ia tatou ia poro ma te mǎtaˈu ore

12. Eaha tei faaoaoa i te mau pǐpǐ matamua?

12 I te mau hebedoma i muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua oaoa te mau pǐpǐ i te iteraa i to Iehova amuiraa mai i te mau pǐpǐ apî. I te hoê noa mahana, ua bapetizohia fatata e 3 000 ati Iuda e peroseluto no te mau fenua rau tei tae mai i Ierusalema no te oroa Penetekose! Ua paraparau iho â ïa te taata atoa i te ohipa i tupu! Te na ô ra te Bibilia: “E roohia ihora ratou atoa e te mǎtaˈu, e rave rahi te semeio e te tapao i ravehia e te mau aposetolo.”—Ohi. 2:41, 43.

13. No te aha te mau taeae i pure ai no te ani i te mǎtaˈu ore, e eaha te faahopearaa?

13 Ua haru te mau aratai haapaoraa tei riri roa ia Petero raua Ioane, ua tapea ia raua i te po taatoa, e ua faaue ia raua eiaha e paraparau faahou no nia ia Iesu. I to raua tuuraahia, ua faatia raua i te mau taeae i te ohipa i tupu, e ua pure ratou paatoa no nia i te patoiraa ta raua i faaruru, ma te ani: “E te Fatu, . . . e faaitoito mai i to mau tavini ia parau noa i to parau ma te mǎtaˈu ore.” Te faahopearaa? ‘E faaîhia maira ratou atoa i te varua moˈa, ua parau noa ihora i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore.’—Ohi. 4:24-31.

14. E nafea te varua moˈa e tauturu mai ai ia poro tatou?

14 A tapao e na te varua moˈa puai o Iehova i tauturu i te mau pǐpǐ ia faaite i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore. Maoti te puai o Iehova e itoito ai tatou i te faaite i te parau mau ia vetahi ê, i te feia atoa e patoi mai i ta tatou poroi. E nehenehe Iehova e horoa mai i to ˈna varua moˈa ia ani atu tatou e e na reira iho â oia. Maoti te tauturu a Iehova e faaite ai tatou atoa i te mǎtaˈu ore titauhia no te upootia i nia i te mau huru patoiraa atoa.—A taio i te Salamo 138:3.

Te poro nei te mau Kerisetiano ma te mǎtaˈu ore

15. E nafea te taata e amahamaha ˈi no te parau mau i teie mahana?

15 I teie mahana, mai i tahito ra, te amahamaha noa ra te taata no te parau mau. Te farii maitai nei vetahi, area te tahi atu, aita ïa e taa ra e e au ra i ta tatou haamoriraa. Te faahapa nei vetahi, te faaooo nei, e te riri atoa mai nei, mai ta Iesu iho â i tohu. (Mat. 10:22) I te tahi mau taime, e haapurorohia te mau manaˈo tano ore e te mau parau ino no nia ia tatou. (Sal. 109:1-3) E ati aˈe râ te fenua, te poro nei te nunaa o Iehova i te evanelia ma te mǎtaˈu ore.

16. Eaha te faatiaraa e faaite ra e e nehenehe te mǎtaˈu ore e taui i te huru o te feia ta tatou e poro?

16 E nehenehe to tatou mǎtaˈu ore e taui i te huru o te taata i mua i te poroi o te Basileia. Te faatia ra te hoê tuahine i Kirghizistan: “Te poro ra vau a parau mai ai te hoê tane: ‘E tiaturi au i te Atua eiaha râ i te Atua o te mau Kerisetiano. Ia hoˈi faahou mai oe i teie uputa, e tuu vau i ta ˈu urî!’ I muri mai ia ˈna, e tiapai urî tei taamuhia. Tera râ, i te tere opereraa i te Parau apî o te Basileia no 37, ‘Ua fatata te hopea o te haapaoraa hape!,’ ua faaoti au e hoˈi i tera fare ma te tiaturi e farerei i te tahi atu melo o te utuafare o taua taata ra. O ˈna râ tei iriti i te opani. Ua pure oioi au ia Iehova ma te parau: ‘Iaorana, te haamanaˈo ra vau i ta tâua aparauraa e toru mahana aˈenei, e te haamanaˈo atoa ra vau i ta oe urî. Ua hinaaro iho â vau e hopoi mai i ta oe api parau no te mea te tiaturi nei au i te Atua mau hoê roa, mai ia oe. Ua fatata te Atua i te faautua i te mau haapaoraa o te faaino nei ia ˈna. E ite atu â oe i te reira ma te taio i teie api parau.’ Ua maere au i to teie taata fariiraa i te Parau apî o te Basileia. Ua haere atura vau i te tahi atu fare e maa minuti i muri iho, ua tapapa mai o ˈna ia ˈu ma te tapea i te Parau apî o te Basileia. ‘Ua taio vau,’ ta ˈna i parau. ‘E nafea ïa vau e ore ai e roohia i te riri o te Atua?’” Ua haamata te hoê haapiiraa e teie taata, e ua haere oia i te mau putuputuraa Kerisetiano.

17. Mea nafea te mǎtaˈu ore o te hoê tuahine i te faaitoitoraa i te hoê piahi Bibilia riaria?

17 E nehenehe atoa to tatou mǎtaˈu ore e faaitoito ia vetahi ê ia ore e mǎtaˈu. I Rusia i roto i te pereoo mataeinaa, ua horoa te hoê tuahine i te hoê vea na te tahi vahine. Ua tia taue maira te hoê tane, ua haru i te vea i roto i te rima o te tuahine, ua omiˈomiˈo, e ua taora i raro. Ma te tuhi ia ˈna, ua ani o ˈna i te vahi faaearaa o te tuahine e ua faaara eiaha e poro i te oire iti. Ua pure te tuahine ia Iehova ia tauturu mai e ua haamanaˈo i ta Iesu parau: “Eiaha e mǎtaˈu i tei taparahi mai i te tino nei.” (Mat. 10:28) Ua tia mǎrû mai oia e ua parau atu, “Eita vau e horoa ˈtu i to ˈu vahi faaearaa, e e poro noa iho â vau i te oire iti.” Ua pou atura te tuahine. Aita hoi oia i ite e tei roto atoa te hoê o ta ˈna mau piahi Bibilia i taua faurao ra. Ua tapea te riaria i te taata i taua vahine ra eiaha e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano. I to ˈna râ iteraa i te mǎtaˈu ore o to tatou tuahine, ua faaoti te piahi Bibilia e haere i te mau putuputuraa.

18. Eaha te tauturu ia oe ia poro ma te mǎtaˈu ore, mai ia Iesu?

18 I roto i teie ao tei atea ê i te Atua, e titauhia te mǎtaˈu ore no te poro mai ia Iesu. Eaha ïa te tauturu ia oe? A hiˈo i mua. A here rahi atu â i te Atua e te taata-tupu. A pure ia Iehova no te ani i te itoito. Eiaha ia moe, e ere o oe anaˈe iho, no te mea tei pihai iho Iesu ia oe. (Mat. 28:20) E faaitoito te varua moˈa ia oe. E haamaitai e e turu Iehova ia oe. No reira, ia faaitoito e ia parau tatou e: “O te Fatu to ˈu tauturu, e ore au e mǎtaˈu i ta te taata e rave mai ia ˈu nei.”—Heb. 13:6.

Eaha ta outou e pahono?

• No te aha te mau tavini a te Atua e hinaaro ai i te mǎtaˈu ore?

• No nia i te mǎtaˈu ore, eaha ta tatou e haapii mai i . . .

te feia taiva ore hou te Mesia?

te Mesia ra o Iesu?

te mau Kerisetiano matamua?

te mau Kerisetiano i teie mahana?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 29]

Ma te riaria ore, ua faahapa Iesu i te mau aratai haapaoraa

[Hohoˈa i te api 31]

E faaitoito Iehova ia tatou ia poro