Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau utuafare Kerisetiano, a pee i te hiˈoraa o Iesu!

E te mau utuafare Kerisetiano, a pee i te hiˈoraa o Iesu!

E te mau utuafare Kerisetiano, a pee i te hiˈoraa o Iesu!

“Ua vaiiho [te Mesia] i te haapaoraa na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.”—PET. 1, 2:21.

1. (a) Eaha te ohipa a te Tamaiti a te Atua i roto i te poieteraa? (b) Eaha to Iesu huru aau no te huitaata?

 I TO te Atua hamaniraa i te raˈi e te fenua, tei pihai iho ta ˈna Tamaiti fanau tahi ia ˈna “mai te tamaiti faaamu,” aore ra rave ohipa aravihi. Ua ohipa amui atoa te Tamaiti a te Atua e to ˈna Metua i to Iehova opuaraa e poieteraa i te mau animara e raau e rave rau i te fenua e i to ˈNa faaineineraa i te paradaiso o te riro ei nohoraa no te taata. E here rahi to Iesu te Tamaiti a te Atua i te mau tamarii a te taata.—Mas. 8:27-31; Gen. 1:26, 27.

2. (a) Eaha ta Iehova i faanaho no te huitaata tia ore? (b) Te horoa ra te Bibilia i te aratairaa i roto i teihea tuhaa o te oraraa?

2 I muri aˈe i to na taata matamua hararaa, ua riro te faaoreraa i te hara a te huitaata ei tuhaa faufaa o te opuaraa a Iehova, no reira oia i faanaho ai i te tusia taraehara o te Mesia. (Roma 5:8) Hau atu â, ua horoa mai Iehova i ta ˈna Parau, te Bibilia, ei aratairaa ia manuïa te oraraa noa ˈtu te huru tia ore i tutuuhia mai. (Sal. 119:105) Te horoa nei Iehova i te aratairaa i roto i ta ˈna Parau no te tauturu i te taata ia haamau i te mau utuafare piri e te oaoa. No nia i te faaipoiporaa, te haapapu ra te buka Genese e ia ‘ati atu te hoê tane i ta ˈna vahine, a riro ai raua ei hoê.’—Gen. 2:24.

3. (a) Eaha ta Iesu i haapii atu no nia i te faaipoiporaa? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

3 I to ˈna taviniraa i te fenua nei, ua haapapu Iesu e e taairaa vai tamau te faaipoiporaa. Ua haapii atu oia i te mau faaueraa tumu e ia faaohipa te mau melo utuafare i te reira, e ape ïa ratou i te mau haerea e te mau huru o te haafifi i to ratou faaipoiporaa aore ra te oaoa o to ratou utuafare. (Mat. 5:27-37; 7:12) E faataa teie tumu parau e nafea te mau haapiiraa a Iesu e te hiˈoraa ta ˈna i horoa i te fenua nei, e tauturu ai i te mau tane faaipoipo, vahine faaipoipo, metua, e tamarii ia fanaˈo i te hoê oraraa oaoa e auraa to ˈna.

Ia faatura te hoê tane Kerisetiano i ta ˈna vahine

4. E nafea to Iesu tiaraa e tuea ˈi e to te mau tane Kerisetiano?

4 Ua haamau te Atua i te tane ei upoo o te utuafare, mai ia Iesu ei Upoo o te ekalesia, aore ra amuiraa. Ua parau te aposetolo Paulo e: “O te tane . . . to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia, e o te ora hoi oia o te tino ra. E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Eph. 5:23, 25) Ua vaiiho ta Iesu huru raveraa i ta ˈna mau pǐpǐ i te hiˈoraa ia nafea te mau tane Kerisetiano i ta ratou mau vahine. E hiˈo mai tatou i te tahi mau huru faaohiparaa a Iesu i te mana faatere no ǒ mai i te Atua.

5. Mea nafea to Iesu faaohiparaa i to ˈna mana faatere i nia i ta ˈna mau pǐpǐ?

5 I ‘mǎrû na Iesu e te haehaa o te aau.’ (Mat. 11:29) Ia titauhia, ua haa atoa oia ma te puai. Ua amo noa iho â oia i ta ˈna mau hopoia. (Mar. 6:34; Ioa. 2:14-17) Ua aˈo mǎrû oia i ta ˈna mau pǐpǐ, ma te pinepine atoa ia hinaarohia. (Mat. 20:21-28; Mar. 9:33-37; Luka 22:24-27) Aita Iesu i avau aore ra i faahaehaa ia ratou, a manaˈo atu ai ratou e mea au-ore-hia ratou aore ra eita ta ratou e nehenehe e faaohipa i ta ˈna haapiiraa. Ua haapopou râ e ua faaitoito oia i ta ˈna mau pǐpǐ. (Luka 10:17-21) No to Iesu hoi here e aumihi i ta ˈna mau pǐpǐ i faatura ˈi ratou ia ˈna!

6. (a) Eaha ta te hoê tane e haapii mai i te huru raveraa a Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ? (b) Eaha te faaitoitoraa a Petero i te mau tane?

6 Te haapii ra te hiˈoraa o Iesu i te mau tane faaipoipo eiaha ia haavî, ia faatura râ e ia here taatoa i ta ratou mau vahine, mai te peu e e hinaaro ratou e pee i ta ˈna aratairaa. Ua faaitoito te aposetolo Petero i te mau tane ia pee i te here o Iesu, ma te “parahi” e ta ratou mau vahine i te “faaturaraa ˈtu” ia ratou. (A taio i te Petero 1, 3:7.) E nafea ïa te hoê tane e faaohipa ˈi i to ˈna mana faatere, a haafaufaa atoa ˈi i ta ˈna vahine ma te faatura ia ˈna?

7. E nafea te hoê tane e faatura ˈi i ta ˈna vahine? A faataa.

7 Te hoê ravea e faatura ˈi te hoê tane i ta ˈna vahine, o te tâuˈa-maite-raa ïa i to ˈna manaˈo e huru aau hou a rave ai i te mau faaotiraa no te utuafare taatoa. E faaotiraa paha no te taui i te vahi nohoraa, te ohipa, e te tahi atu mau mea, mai te vahi e faafaaea ˈi ratou aore ra e nafea ia faaiti mai i te mau haamâuˈaraa a te utuafare i te mau taime fifi i te pae moni. No te maitai o te utuafare taatoa, e mea tano ia haapao te tane i te manaˈo o ta ˈna vahine, e tauturu hoi te reira ia ˈna ia rave i te hoê faaotiraa au noa e te miimii ore. Mea ohie ïa no te vahine ia turu ia ˈna. (Mas. 15:22) Ia faatura te mau tane Kerisetiano i ta ratou mau vahine, e here ïa e e auraro maite ta ratou mau vahine ia ratou. Te mea faufaa roa ˈtu â râ, e farii maitai Iehova ia ratou.—Eph. 5:28, 29.

Ia auraro maite te hoê vahine i ta ˈna tane

8. Eiaha roa e pee i te hiˈoraa o Eva, no te aha?

8 O Iesu te hiˈoraa tia roa no te mau vahine faaipoipo Kerisetiano no nia i te auraroraa i te mana faatere. Mea taa ê roa to Iesu manaˈo i te mana faatere e te haerea o Eva te vahine matamua! E ere roa oia i te hoê hiˈoraa maitai no te mau vahine atoa. O ta ˈna tane ta Iehova i faataa ei upoo no ˈna no te horoa i te mau faaueraa. Aita roa ˈtu râ Eva i auraro i teie faanahoraa. Aita oia i farii i te faaueraa ta Adamu i faaite ia ˈna. (Gen. 2:16, 17; 3:3; Kor. 1, 11:3) Ua faaroo Eva i te hoê reo i te faahua-parau-raa ia ˈna eaha ta ‘te Atua i ite.’ Mea tano hoi ia ani oia i te manaˈo o ta ˈna tane. Ua vare râ oia i taua reo ra e ma te teoteo, ua faatere oia i ta ˈna tane.—Gen. 3:5, 6; Tim. 1, 2:14.

9. Eaha te hiˈoraa o te auraroraa ta Iesu i vaiiho mai?

9 Area o Iesu, ua horoa ïa i te hoê hiˈoraa tia roa o te auraroraa ia Iehova ei Upoo no ˈna. Te faaite ra to ˈna huru e to ˈna oraraa taatoa e “aore oia i parau e haru toroa ia faito atoa oia i te Atua, haapae atura râ i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru.” (Phil. 2:5-7) I teie mahana, ei Arii e faatere ra, tera noâ to Iesu huru. Te auraro haehaa ra o ˈna i to ˈna Metua i te mau mea atoa e te pee ra oia i ta ˈNa aratairaa.—Mat. 20:23; Ioa. 5:30; Kor. 1, 15:28.

10. E nafea paha te hoê vahine e pee ai i te aratairaa a ta ˈna tane?

10 E mea maitai ia pee te hoê vahine Kerisetiano ia Iesu ma te turu i te aratairaa a ta ˈna tane. (A taio i te Petero 1, 2:21; 3:1, 2.) Teie te hoê hiˈoraa e na reira ˈi o ˈna. E ani ta ˈna tamaiti e e nehenehe anei o ˈna e rave i te tahi ohipa e titauhia te parau faatia a te metua. No te mea aita na metua i tauaparau na mua ˈˈe, e mea tano ia ui te mama, “Ua ani oe i to oe papa?” Aita anaˈe, e mea maitai ïa ia paraparau raua ta ˈna tane hou a faaoti ai. Hau atu â, eiaha roa te hoê vahine Kerisetiano e mârô aore ra e tataˈu parau i ta ˈna tane i mua i te tamarii. Ia ore o ˈna e afaro e ta ˈna tane, e paraparau raua ta ˈna tane anaˈe.—Eph. 6:4.

To Iesu hiˈoraa no te mau metua

11. Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho no te mau metua?

11 Noa ˈtu e aita Iesu i faaipoipo aore ra i fanau i te tamarii, e hiˈoraa maitai roa o ˈna no te mau metua Kerisetiano. E nafea ïa? Ua haapii o ˈna ma te here e te faaoromai i ta ˈna mau pǐpǐ na roto i te parau e te haerea. Ua faaite oia ia ratou e nafea ia rave i te ohipa ta ˈna i horoa ˈtu. (Luka 8:1) Na roto i ta Iesu raveraa e to ˈna huru i nia i ta ˈna mau pǐpǐ, ua haapii mai ratou e ia nafea ratou i nia i te tahi e te tahi.—A taio i te Ioane 13:14-17.

12, 13. Ia paari mai ta ratou mau tamarii ma te mǎtaˈu i te Atua, ia aha ïa te mau metua?

12 E pee iho â te mau tamarii i to ratou mau metua, no te maitai aore ra no te ino. No reira, ia ui te mau metua: ‘Eaha ta tatou e haapii ra i ta tatou mau tamarii ia hiˈo mai ratou no nia i te rahiraa taime e pau i mua i te afata teata e te faaanaanataeraa i te hoê pae e i roto i te haapiiraa bibilia e te pororaa i te tahi atu pae? Eaha mau â te mau fa matamua a to tatou utuafare? Te horoa ra anei tatou i te hoê hiˈoraa maitai ma te haamau i to tatou oraraa e ta tatou mau faaotiraa i nia i te haamoriraa mau?’ Ia vai na mua te ture a te Atua i roto i te aau o te mau metua, ia paari mai hoi ta ratou mau tamarii ma te mǎtaˈu i te Atua.—Deut. 6:6.

13 E ite te mau tamarii i te mau tutavaraa a to ratou mau metua i te faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia i te mau mahana atoa. E ohipa te parau e te haapiiraa a te mau metua i nia i ta ratou mau tamarii. Ia ite râ te mau tamarii e piti huru, e faaoti ïa ratou e e ere te mau faaueraa tumu bibilia i te mea faufaa. Ei faahopearaa, e hema ohie noa ïa ratou i te umeraa a teie nei ao.

14, 15. Ia faaitoito te mau metua i ta ratou mau tamarii ia tapi i teihea mau faufaa, e e nafea ïa?

14 Ua ite te mau metua Kerisetiano e te haapiiraa i te hoê tamarii, e ere noa ïa i te horoaraa ˈtu i te mau mea materia ta ˈna e hinaaro mau ra. E ere roa ˈtu ïa i te haerea paari ia haapii i te hoê tamarii ia tapi i te mau fa pae materia anaˈe iho. (Koh. 7:12) Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia imi na mua i te mau faufaa e fa pae varua. (Mat. 6:33) No reira, mai ia Iesu, e tutava atoa te mau metua Kerisetiano i te faaitoito i ta ratou mau tamarii ia tapi i te mau fa pae varua.

15 Te hoê ravea e na reira ˈi ratou, o te imiraa ïa i te mau taime maitatai e amuimui ai ta ratou mau tamarii e te mau tavini taime taatoa. Mea faaitoito mau â no te feia apî ia haamatau i te mau pionie aore ra te tiaau haaati e ta ˈna vahine. E nehenehe te mau mitionare, melo o te Betela, e tavini paturaa na te mau fenua atoa e paraparau ma te anaanatae no nia i to ratou oaoa i te taviniraa ia Iehova. E aamu anaanatae iho â ta ratou e faatia mai. E nehenehe ta ratou taviniraa ma te aau atoa e tauturu i ta outou mau tamarii ia rave i te mau faaotiraa paari, ia haamau i te mau fa maitatai, e ia fanaˈo i te haapiiraa e au no te amo i ta ratou mau haamâuˈaraa i roto i te taviniraa taime taatoa.

Eaha te tauturu ia outou te mau tamarii ia pee i te hiˈoraa o Iesu?

16. Mea nafea Iesu i faatura ˈi i to ˈna na metua i te fenua e i to ˈna Metua i te raˈi?

16 E hiˈoraa maitai roa Iesu no outou atoa te mau tamarii. Na Iosepha raua Maria i rave ia Iesu, e ua auraro oia ia raua. (A taio i te Luka 2:51.) Ua ite o ˈna e ua horoa te Atua ia raua, noa ˈtu to raua huru tia ore, i te hopoia e haapao ia ˈna. No reira Iesu i faatura ˈi ia raua. (Deut. 5:16; Mat. 15:4) Ei taata paari, ua rave noa Iesu i te mau mea atoa e mauruuru ai to ˈna Metua i te raˈi, mai te faarururaa i te faahemaraa. (Mat. 4:1-10) I te tahi taime, e hinaaro paha outou te feia apî e faaroo ore i to outou mau metua. Eaha ïa te tauturu ia outou ia pee i te hiˈoraa o Iesu?

17, 18. (a) Teihea faaheporaa ta te feia apî e farerei ra i te fare haapiiraa? (b) Ia haamanaˈo te feia apî i te aha e nehenehe ai ratou e faaruru i te mau tamataraa?

17 Aita paha te rahiraa o to oe mau hoa haapiiraa e haafaufaa roa ra i te mau ture aveia bibilia. E faahepo paha ratou ia oe ia rave i te tahi mau ohipa tano ore e e faahaama ratou ia oe ia ore oe e farii. E pii faaooo anei ïa ratou ia oe? E nafea ïa oe? Ua ite oe e ia taiâ e ia pee oe ia ratou, e inoino ïa to oe na metua e o Iehova. Ihea oe e ihu ai ia pee oe i to oe mau hoa haapiiraa? Ua haamau paha oe i te tahi mau fa, mai te riroraa mai ei pionie, tavini tauturu, melo o te Betela, aore ra te taviniraa i te hoê tuhaa fenua e hinaaro-rahi-hia ˈi te feia poro i te Basileia. E raea anei ïa ia oe ta oe mau fa ia amuimui oe e to oe mau hoa haapiiraa?

18 Ua farerei anei outou te feia apî o te amuiraa Kerisetiano i te mau tamataraa i to outou faaroo? E nafea ïa outou? A manaˈo ia Iesu, to outou hiˈoraa. Aita o ˈna i hema e ua tapea papu i ta ˈna i ite e mea tia. E tauturu te haamanaˈoraa i te reira ia outou ia faaitoito i te parau roa ˈtu i to outou mau hoa haapiiraa e aita outou e hinaaro ra e rave i te tahi mea ta outou i ite e mea ino. Mai ia Iesu, a tiatonu maite i te tiaturiraa e tavini e e auraro ia Iehova ma te oaoa e a muri noa ˈtu.—Heb. 12:2.

Te ravea faufaa roa e oaoa ˈi te utuafare

19. Eaha te hopoi mai i te oaoa mau i roto i te oraraa?

19 Te hinaaro ra te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia ia maitai roa te huitaata. Noa ˈtu to tatou huru tia ore, e nehenehe iho â tatou e oaoa. (Isa. 48:17, 18; Mat. 5:3) Ua haapii atu Iesu i te pue parau mau ei niu o te oaoaraa o te huitaata, e ere râ tera anaˈe ta ˈna i faaite i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua haapii atoa ˈtu Iesu i te huru oraraa maitai roa ˈˈe. Hau atu â, ua vaiiho mai oia i te hoê hiˈoraa faufaa no nia i te hoê haerea e oraraa au noa. E maitai tatou paatoa, noa ˈtu eaha ta tatou tuhaa i roto i te utuafare, i te peeraa i to ˈna hiˈoraa. No reira, a pee i te hiˈoraa o Iesu, outou te mau tane faaipoipo, vahine faaipoipo, metua, e tamarii! Te fariiraa i te mau haapiiraa a Iesu e te peeraa i to ˈna hiˈoraa, o te ravea faufaa roa ïa e fanaˈo ai i te hoê oraraa utuafare oaoa e auraa to ˈna.

Eaha ta outou e pahono?

• Ia nafea te mau tane faaipoipo ia faaohipa i to ratou mana faatere no ǒ mai i te Atua?

• E nafea te hoê vahine faaipoipo e pee ai i te hiˈoraa o Iesu?

• Eaha ta te mau metua e haapii mai i ta Iesu huru raveraa i ta ˈna mau pǐpǐ?

• Eaha ta te feia apî e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

Hou a faaoti ai no te utuafare taatoa, eaha ta te hoê tane faaipoipo î i te here e rave?

[Hohoˈa i te api 17]

I roto i teihea tupuraa e pee ai te hoê vahine i te aratairaa a ta ˈna tane?

[Hohoˈa i te api 18]

Ia pee te tamarii i te mau peu maitatai a te metua