Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia vai maite outou i roto i te here o te Atua

Ia vai maite outou i roto i te here o te Atua

Ia vai maite outou i roto i te here o te Atua

“[Ia] tamau maite outou i to outou iho hinaaro i te Atua, i te tiairaa i te aroha o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e tae noa ˈtu i te ora mure ore.”—IUDA 21.

1, 2. (a) Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna here ia tatou? (b) E here noa anei Iehova ia tatou noa ˈtu eaha ta tatou e rave?

 UA RAU te huru o to Iehova faaiteraa i to ˈna here ia tatou. O te tusia taraehara mau â te haapapuraa rahi roa ˈˈe o to Iehova here ia tatou. No to ˈna aroha faaau ore i te huitaata i tae roa ˈi oia i te tono i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te fenua ia pohe no tatou. (Ioa. 3:16) Ua na reira te Atua ra o Iehova no te mea te hinaaro nei oia ia ora tatou e a muri noa ˈtu, e te hinaaro atoa nei oia ia fanaˈo tatou i to ˈna here e a muri noa ˈtu!

2 E parau mau anei e e here noa Iehova ia tatou noa ˈtu eaha ta tatou e rave? Eita. No te mea te taio nei tatou i teie faaitoitoraa i roto i te Iuda irava 21: “[Ia] tamau maite outou i [“roto i te here o,” MN] te Atua, i te tiairaa i te aroha o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e tae noa ˈtu i te ora mure ore.” Te titau ra te tuhaa ‘ia tamau maite outou i roto i te here o te Atua’ ia ohipa tatou. Eaha ïa ta tatou e rave ia vai maite tatou i roto i te here o te Atua?

E nafea tatou e vai maite ai i roto i te here o te Atua?

3. Eaha ta Iesu i parau e mea faufaa roa ia vai maite oia i roto i te here o to ˈna Metua?

3 E ite tatou i te pahonoraa i tera uiraa i roto i ta Iesu mau parau i te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei. Ua na ô oia: “I haapao outou i ta ˈu ra parau, e vai herehia ˈtu â outou e au; mai ia ˈu i haapao i te parau a tau Metua ra, e te vai herehia nei â vau e ana.” (Ioa. 15:10) Ia au i teie irava, ua ite maitai Iesu e e mea faufaa roa ia haapao i te mau faaueraa a Iehova ia tapea oia i te hoê roo maitai i te aro o to ˈna Metua. I te mea e e parau mau no te Tamaiti tia roa o te Atua, e ere anei mai tera atoa no tatou?

4, 5. (a) Na mua roa, e nafea tatou e faaite ai e te here ra tatou ia Iehova? (b) No te aha aita ˈi e tumu no te patoi i te manaˈo e faaroo i ta Iehova mau faaueraa?

4 Na mua roa, e here tatou ia Iehova ma te faaroo ia ˈna. Te faaite ra te aposetolo Ioane i te reira: “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau: e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha.” (Ioa. 1, 5:3) Parau mau, aita te rahiraa o teie nei ao e hinaaro ra e faaroo. A tapao na râ i teie mau parau: “E ere hoi ta ˈna parau,” aore ra faaueraa, “i te mea teimaha.” Aita Iehova e ani ra ia tatou ia rave i te tahi mea teimaha roa.

5 Ei hiˈoraa: E ani anei oe i te hoê hoa rahi ia amo i te hoê taihaa teiaha roa? Eita iho â! E Atua hamani maitai roa Iehova e te ite roa ˈˈe i to tatou mau taotiaraa. Te haapapu maira te Bibilia e ‘te haamanaˈo ra Iehova e e repo tatou.’ (Sal. 103:14) Eita roa oia e titau hau atu i tei maraa ia tatou. Aita ïa e tumu no te patoi i te manaˈo e faaroo i ta Iehova mau faaueraa. Ua ite ïa tatou e e nehenehe tatou e here mau i to tatou Metua i te raˈi e e hinaaro e vai maite i roto i to ˈna here ma te faaroo ia Iehova.

Te hoê ô taa ê no ǒ mai ia Iehova

6, 7. (a) Eaha te manaˈo haava? (b) A horoa i te hoê faahohoˈaraa no nia i te manaˈo haava o te tauturu ia tatou ia vai maite i roto i te here o te Atua.

6 I roto i teie ao huru ê, mea rahi te faaotiraa ta tatou e rave no te faaroo i te Atua. E nafea tatou e papu ai e te tuea ra ta tatou mau faaotiraa i te hinaaro o te Atua? Ua horoa mai Iehova i te hoê ô te tauturu rahi ia tatou no te faaroo i te Atua. O te manaˈo haava ïa. Eaha te manaˈo haava? O te hoê ravea taa ê no te hiˈopoa ia tatou iho. E ohipa te reira mai te hoê haava i roto ia tatou, a nehenehe ai tatou e feruri i te mau maitiraa e vai ra i mua ia tatou. E turai atoa te reira ia tatou ia manaˈonaˈo i te mau ohipa ta tatou i rave aˈena e e faatia i te mea maitai e te tia aore ra e faahapa i te mea ino e te hape.—A taio i te Roma 2:14, 15. a

7 E nafea tatou e faaohipa maitai ai i te manaˈo haava? Ahiri e te hahaere ra te hoê taata na te hoê medebara aano, aita e eˈa, aita e purumu, aita e iri faaiteraa. Ua tapae râ o ˈna. Mea nafea ïa? E aveia ta ˈna. Te vai ra ta teie mauhaa e maha poro e te hoê nira auri ovahine o te tohu i te apatoerau. Aita anaˈe e aveia, e ihu teie taata. Hoê â huru no te hoê taata aita e faaroo ra i to ˈna manaˈo haava, e pinepine oia i te ihu a tamata ˈi i te rave i te mau faaotiraa morare e te tia i roto i to ˈna oraraa.

8, 9. (a) Teihea mau taotiaraa o to tatou manaˈo haava ta tatou e haamanaˈo? (b) Eaha ta tatou e rave ia maitai mau to tatou manaˈo haava?

8 Mai te aveia, e otia atoa to te manaˈo haava. Ia tuu te taata hahaere i te hoê auri ovahine i pihaiiho i ta ˈna aveia, eita te nira e tohu faahou i te apatoerau. Mai te peu e e faatia noa atoa tatou i te mau hinaaro o to tatou aau ia faatere mai, eaha ïa te itehia mai? E nehenehe to tatou mau hiaai miimii e faahuru ê i to tatou manaˈo haava. Te faaara maira te Bibilia e “e haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei, e ua ino roa.” (Ier. 17:9; Mas. 4:23) Hau atu â, ahiri e aita e tapura fenua maitai e te tano, aita rea e faufaa to te aveia a teie taata. Mai te peu atoa e eita tatou e tiaturi i te huru papu e te taui ore o te aratairaa o te Parau a te Atua, te Bibilia, eita ïa to tatou manaˈo haava e tauturu mai. (Sal. 119:105) Mea au râ hoi na te rahiraa o teie nei ao ia haapao i te mau hinaaro o to ratou aau. Aita ratou e tâuˈa roa ra i te mau ture aveia o te Parau a te Atua, aore ra te tâuˈa rii ra. (A taio i te Ephesia 4:17-19.) No reira e rave rahi taata e rave ai i te mau ohipa iino noa ˈtu e e manaˈo haava to ratou.—Tim. 1, 4:2.

9 Ia faaoti papu tatou, eiaha roa e na reira! Ia tamau râ tatou i te vaiiho i te Parau a te Atua ia haapii e ia faaau i to tatou manaˈo haava ei maitai mau no tatou. Ia pee ïa tatou i to tatou manaˈo haava haapiihia e te Bibilia eiaha râ ia vaiiho i to tatou mau hinaaro miimii ia faatere ia tatou. I te hoê â taime, ia tutava tatou i te faatura i te manaˈo haava o to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano e tia ˈi. E tutava hua tatou eiaha ia faaturori ia ratou, ma te haamanaˈo e peneiaˈe e manaˈo haava huru ê ohie aore ra etaeta to to tatou mau taeae i to tatou iho.—Kor. 1, 8:12; V.C.J.S. b; Kor. 2, 4:2; V.C.J.S.; Pet. 1, 3:16; V.C.J.S.

10. Eaha na tuhaa e toru o te oraraa ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

10 E hiˈopoa anaˈe i teie nei i na tuhaa e toru o te oraraa e faaite ai tatou i to tatou here ia Iehova ma te faaroo ia ˈna. E taaihia to tatou manaˈo haava i te reira, ia aratai maite râ te manaˈo haava ia tatou, e mea tia ïa ia arataihia e te mau ture aveia faaurua o te Bibilia no nia i te haerea. E toru ravea e faaite ai tatou e te here ra e te faaroo ra tatou ia Iehova: (1) E here tatou i te taata ta Iehova e here ra, (2) e faatura tatou i te feia ta te Atua i faatoroa, e te (3) e tutava tatou i te vai mâ noa i te aro o te Atua.

E here anaˈe i te taata ta Iehova e here ra

11. No te aha e mea tia ˈi ia here tatou i te taata ta Iehova e here ra?

11 A tahi, ia here tatou i te taata ta Iehova e here ra e tia ˈi. E au te taata i te rimu no nia i te faahoaraa. E îî tatou i te mau mea e haaati ra ia tatou. Ua ite maitai to tatou Atua Poiete e e mea atâta no te taata tia ore ia amuimui, aore ra e mea maitai atoa. No reira oia i horoa ˈi i teie aˈoraa paari: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Mas. 13:20; Kor. 1, 15:33) Aita e taata e hinaaro e “pohe,” aore ra e inohia. E hinaaro iho â tatou taitahi e riro ei taata “paari.” E Atua paari aˈena o Iehova eita to ˈna paari e hau atu â. Eita roa ˈtu Iehova e viivii i te tahi aˈe taata. E hiˈoraa maitai roa râ oia no tatou no nia i te faahoaraa. A feruri na, o vai ta Iehova i maiti ei hoa no ˈna i rotopu i te taata tia ore?

12. Teihea huru hoa ta Iehova e maiti?

12 Ua faahiti Iehova i te patereareha Aberahama ei “hoa” no ˈna. (Isa. 41:8) E taata hiˈoraa maitai roa oia, e taata taiva ore, tia, e te auraro teie, te hoê ïa taata faaroo. (Iak. 2:21-23) Tera te huru hoa ta Iehova e maiti. I teie mahana, tera atoa ïa ta ˈna e faahoa ˈtu. Mai te peu e e maiti Iehova i teie huru hoa, mea faufaa roa atoa ia maiti maitai, ia amui tatou i te feia paari e ia riro mai ei taata paari atoa, e ere anei?

13. Ia maiti tatou i te hoa, eaha te tauturu ia tatou ia maiti maitai?

13 Eaha te tauturu ia oe ia maiti maitai i te mau hoa? E nehenehe te haapiiraa i te mau hiˈoraa bibilia e faaitoito ia oe. A feruri na i te faahoaraa o Naomi e to ˈna hunoa vahine o Ruta, to Davida raua Ionatana, aore ra to Timoteo raua Paulo. (Ruta 1:16, 17; Sam. 1, 23:16-18; Phil. 2:19-22) E hoa rahi ratou no te hoê tumu faufaa roa: No to ratou ïa here mau ia Iehova. E ite anei oe i te mau hoa tei here rahi ia Iehova mai ia oe ra? Ia papu ia oe e e itehia teie mau hoa i roto i te amuiraa Kerisetiano. Eita teie mau hoa e ume ia oe ia rave i te tahi mea ta Iehova e au ore. Area râ, e tauturu hoi ratou ia oe ia faaroo ia Iehova, ia haafatata ˈtu ia ˈna e ia ueue i ta te varua. (A taio i te Galatia 6:7, 8.) E tauturu atoa ratou ia oe ia vai maite i roto i te here o te Atua.

E faatura anaˈe i te feia ta te Atua i faatoroa

14. No te aha tatou e fifi pinepine ai i te faatura i te feia faatoroahia?

14 Te piti, ia faatura tatou i te feia ta te Atua i faatoroa e tia ˈi, te faaite papu ra ïa tatou i to tatou here ia Iehova. No te aha e mea fifi roa ˈi ia na reira i te tahi mau taime? No te mea e feia hara te feia faatoroahia. Hau atu â, e mea tia ore atoa tatou. E tautoo tatou no te mea ua fanauhia mai ma te hinaaro e orure hau atu.

15, 16. (a) No te aha e mea faufaa ˈi ia faatura tatou i te feia ta Iehova i faatoroa no te haapao i to ˈna nunaa? (b) Eaha te haapiiraa faufaa ta tatou e huti mai i to Iehova manaˈo i to Iseraela orureraa ia Mose?

15 E maere paha outou, ‘Mai te peu e e tautooraa, no te aha ïa e mea tia ˈi ia na reira iho â tatou?’ Ua taaihia te pahonoraa i te mana arii o Iehova. O vai ta outou e maiti ei arii, ei faatere no outou? Ia maiti tatou ia Iehova ei Arii, ia faatura ïa tatou i to ˈna mana e tia ˈi. Aita anaˈe, o ˈNa mau anei to tatou Faatere? Hau atu â, e faaohipa noa Iehova i to ˈna mana na roto i te mau taata tia ore ta ˈna e faatoroa no te haapao i to ˈna nunaa. Ahiri noa tatou e orure hau atu i teie feia faatoroahia, eaha to Iehova manaˈo i ta tatou ohipa?—A taio i te Tesalonia 1, 5:12, 13.

16 Ei hiˈoraa, i to Iseraela ohumuraa e orureraa ia Mose, ua faariro Iehova i ta ratou ohipa ei orureraa ia ˈna. (Num. 14:26, 27) Aita te Atua i taui. Ahiri noa tatou e orure hau atu i ta te Atua i faatoroa, te orure hau ra ïa tatou ia ˈna!

17. E mea tia ia faatupu tatou i teihea haerea e tano i te feia e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa?

17 Te faaite ra te aposetolo Paulo i te haerea e tano i te feia e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa Kerisetiano. Ua papai oia: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou; te faaitoito ra hoi ratou [ia outou], e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.” (Heb. 13:17) Parau mau, no te faatupu i te hoê haerea faaroo e te auraro, ia tutava mau tatou e tia ˈi. A haamanaˈo râ, te ohipa nei tatou no te vai maite i roto i te here o te Atua. E hoonahia tatou ia tapi i tera fa, e ere anei?

Ia tutava anaˈe i te vai mâ noa i te aro o te Atua

18. No te aha Iehova e hinaaro ai ia vai mâ noa tatou?

18 Te toru, ia tutava tatou i te vai mâ noa i te aro o te Atua e tia ˈi, te faaite papu ra ïa tatou i to tatou here ia Iehova. E haa mau â te mau metua ia vai mâ noa ta ratou mau tamarii. No te aha? No te mea, mea faufaa roa no te tamarii i te pae o te ea e te oraora-maitai-raa. Hau atu â, e faaite te hoê tamarii mâ i te here e te aupuru o to ˈna na metua ei haamaitairaa no te utuafare. No reira Iehova e hinaaro atoa ˈi ia vai mâ noa tatou. Ua ite oia e mea faufaa roa no to tatou oraora-maitai-raa ia vai mâ noa tatou. Ua ite atoa oia e ia vai mâ noa tatou e haamaitaihia to tatou Metua i te raˈi. E mea faufaa roa tera no te taata e hinaaro ra e tavini i te Atua no te mea te ite mata ra ratou e mea taa ê tatou i roto i teie ao viivii.

19. Mea nafea to tatou iteraa e mea faufaa ia vai mâ noa i te pae tino?

19 Ia vai mâ noa tatou i roto i teihea mau tuhaa? I roto ïa i te mau tuhaa atoa o te oraraa. I Iseraela i tahito ra, ua haapapu maitai Iehova i to ˈna nunaa e mea faufaa roa ia vai mâ i te pae tino. (Lev. 15:31) To roto i te Ture a Mose te mau faatureraa no nia i te faarueraa para, te horoiraa i te farii, te rima, te avae e te ahu. (Exo. 30:17-21; Lev. 11:32; Num. 19:17-20; Deut. 23:13, 14) Ua haamanaˈohia ia Iseraela e e mea moˈa—“mâ” e “te viivii ore” to ratou Atua ra o Iehova. Ia moˈa atoa ïa te mau tavini a te Atua moˈa.—A taio i te Levitiko 11:44, 45.

20. I roto i teihea mau tuhaa e mea tia ˈi ia vai viivii ore noa tatou?

20 Ia vai viivii ore noa ïa tatou i roto e i rapae atoa e tia ˈi. Te tutava nei tatou ia vai viivii ore noa to tatou mau manaˈo. Te pee nei tatou ma te haapao maitai i te mau ture aveia a Iehova no nia i te viivii ore i te pae morare, noa ˈtu te taiataraa faufau a teie nei ao. Te mea faufaa roa ˈtu â, te onoono nei tatou ia vai viivii ore noa ta tatou haamoriraa mâ, eiaha roa ia viivii i te haapaoraa hape. Eiaha tatou e haamoe i te faaararaa faaurua i roto i te Isaia 52:11: “A haere, a haere, haere outou i rapae; eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e haere outou i rapae mai rotopu mai ia ˈna ra; ia mâ outou.” I teie mahana, e faaea viivii ore noa tatou i te pae varua ma te ore roa e rave i te tahi mea viivii i te pae o te haapaoraa i te aro o to tatou Metua i te raˈi. No reira ïa tatou e ore roa ˈi e faatupu i te mau oroa a te haapaoraa hape au-roa-hia râ e teie nei ao. Oia mau, e tautooraa te vai viivii ore noa. Te tapi nei râ te nunaa o Iehova no te mea e tauturu te reira ia ratou ia vai maite i roto i te here o te Atua.

21. E nafea tatou e papu ai e e vai maite tatou i roto i te here o te Atua?

21 Te hinaaro nei Iehova ia vai maite tatou i roto i to ˈna here e a tau a hiti noa ˈtu. Ia papu râ ia tatou e e faaitoito hua iho â tatou no te vai maite i roto i te here o te Atua. E naea ia tatou ma te pee i te hiˈoraa o Iesu e ma te faaite mau i to tatou here ia Iehova i te auraroraa i ta ˈNa mau faaueraa. Mai te peu e e na reira tatou e ore roa te hoê mea “e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia.”—Roma 8:38, 39.

[Nota i raro i te api]

a Roma 2:14, 15: “Te Etene hoi aita a ratou ture ra, ia rave noa ratou i ta te ture ra, ore noa ˈtu â ta ratou ture, o ratou iho â ta ratou ture: ua faaite hua hoi ratou i ta te ture i papaihia i roto i to ratou ra aau, te faaite ra hoi to ratou [“manaˈo haava,” MN], e to ratou manaˈo te pari ra, e te faatia ra, ratou ratou iho.”

b Huriraa Katolika reo Tahiti.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea te manaˈo haava e tauturu mai ai ia vai maite i roto i te here o te Atua?

• No te aha e mea tia ˈi ia here tatou i te taata ta Iehova e here ra?

• No te aha e mea faufaa roa ˈi ia faatura i te feia faatoroahia?

• Eaha te faufaaraa o te vai-mâ-raa no te nunaa o te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 26]

TE HOÊ BUKA E FAAITOITO RA I TE HAEREA MAITAI

I te tairururaa mataeinaa 2008, ua matara mai te buka e 224 api “Ia vai maite outou i roto i te here o te Atua.” Eaha te fa a teie buka apî? No te tauturu ïa i te mau Kerisetiano ia ite e ia hinaaro i te mau ture aveia a Iehova, no nia iho â râ i te haerea Kerisetiano. E papu roa ˈi to tatou manaˈo e e mea maitai roa ˈˈe ia ora ia au i te mau ture aveia a Iehova i teie nei e no te oraraa a muri noa ˈtu ma te hiˈopoa hohonu i te buka “Ia vai maite outou i roto i te here o te Atua.”

E ere tera anaˈe, ua faanahohia teie buka no te tauturu ia tatou ia ite e e ere i te mea teimaha ia faaroo ia Iehova. E ravea noa râ te reira no te faaite i te rahi o to tatou here ia Iehova. E turai ïa teie buka ia tatou ia uiui, ‘No te aha hoi au e faaroo ai ia Iehova?’

Ia hape noa ˈtu te hoê taata ma te ore e here faahou ia Iehova, o te haerea ino te tumu o te fifi eiaha râ te maramarama-ore-raa i te hoê haapiiraa. E mea faufaa mau â ia hinaaro e ia mauruuru rahi atu â tatou i te mau ture e faaueraa tumu a Iehova o te aratai ia tatou i roto i te oraraa o te mau mahana atoa! Te tiaturi nei matou e e tauturu teie buka apî i te mau mamoe a Iehova e ati aˈe te ao ia turu i te mea tia, ia faaite e e haavare o Satani, e na nia roa ˈˈe ia vai maite i roto i te here o te Atua!—Iuda 21.

[Hohoˈa i te api 24]

“I haapao outou i ta ˈu ra parau, e vai herehia ˈtu â outou e au; mai ia ˈu i haapao i te parau a tau Metua ra, e te vai herehia nei â vau e ana”