Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia hoê â to outou huru feruriraa e to te Mesia

Ia hoê â to outou huru feruriraa e to te Mesia

Ia hoê â to outou huru feruriraa e to te Mesia

“Ia [f]aito . . . to outou aau, outou outou iho, ia au i te hinaaro o te Mesia ra o Iesu.”—ROMA 15:5.

1. No te aha tatou e imi ai i te pee i te huru feruriraa o te Mesia?

 UA PARAU Iesu Mesia: “E haere mai outou ia ˈu nei . . . ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi [ia outou] te ora.” (Mat. 11:28, 29) Te faaite maitai ra teie titauraa mahanahana a Iesu i to ˈna hinaaro, aore ra huru feruriraa, î i te here. Aita e taata hiˈoraa maitai aˈe ia pee atu. Noa ˈtu e o ˈna te Tamaiti mana a te Atua, ua faaite Iesu i te aumauiui e te here rahi i te feia iho â râ i roto i te ati.

2. E hiˈopoa tatou i teihea na tuhaa e pae o to Iesu huru?

2 I roto i teie e na tumu parau e piti i muri nei, e hiˈopoa tatou e nafea ia faatupu e ia atuatu i te hoê â huru feruriraa e to Iesu, e ia faaite atoa i “te aau,” aore ra manaˈo, “o te Mesia” i roto i to tatou oraraa. (Kor. 1, 2:16) E hiˈopoa tatou e pae tuhaa: to Iesu mǎrû e haehaa, to ˈna hamani maitai, to ˈna faaroo i te Atua, to ˈna itoito, e to ˈna here aueue ore.

Ia haapiihia outou e te mǎrû o te Mesia

3. (a) Eaha te haapiiraa no nia i te haehaa ta Iesu i horoa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ? (b) Ua nafea Iesu i mua i te paruparu o ta ˈna mau pǐpǐ?

3 Ua hinaaro mau â Iesu, te Tamaiti tia roa a te Atua, e haere mai i te fenua no te tavini i rotopu i te taata tia ore e te hara. E haapohe hoi vetahi ia ˈna i muri aˈe. Ua oaoa noa râ Iesu ma te tapea i to ˈna hitahita ore. (Pet. 1, 2:21-23) Ia huru ê tatou i te mau hapa e hape rii a vetahi ê, no te tauturu ia tatou ia pee ia Iesu, ia “tiatonu maite” ïa tatou i to ˈna hiˈoraa. (Heb. 12:2) Ua titau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘rave i ta ˈna zugo i nia ia ratou’ e ia haapiihia ratou e ana. (Mat. 11:29) Teie ta ratou i haapii, e taata mǎrû Iesu e te faaoromai ia ratou noa ˈtu ta ratou mau hapa. I te po hou to ˈna poheraa, ua horoi Iesu i to ratou avae, ei haapiiraa ia ‘haehaa to ratou aau’ ta ratou e ore roa e haamoe. (A taio i te Ioane 13:14-17.) I muri aˈe i to Petero, Iakobo e Ioane oreraa “e ara,” ua aroha ˈtu Iesu no to ratou paruparu. Ua ui oia: “E Simona, te taoto na oe?” “E ara e e pure hoi, ia ore outou ia roohia e te ati. Ua tia hoi i te varua e paruparu râ to te tino.”—Mar. 14:32-38.

4, 5. E nafea to Iesu hiˈoraa e tauturu ai ia tatou ia faaoromai i te mau hapa a vetahi ê?

4 E nafea tatou ia faarahi, ia inoino ohie, aore ra ia faaroo atâ te hoê taeae aore ra tuahine i te aˈoraa a te mau matahiapo aore ra a “te tavini haapao maitai e te paari”? (Mat. 24:45-47) I te mea e ua ineine tatou i te farii e mea matauhia iho â i roto i te ao a Satani te haerea ta te tino e faatupu, mea fifi roa râ ia faaore i te mau hape rii a to tatou mau taeae. Ia taahoa noa ˈtu tatou i te mau hapa a vetahi ê, ia uiui taitahi ïa, ‘E nafea vau e faaite maitai ai i te manaˈo o te Mesia?’ A haamanaˈo e aita Iesu i inoino i ta ˈna mau pǐpǐ noa ˈtu to ratou paruparu rii i te pae varua.

5 A hiˈo na i te aposetolo Petero. I to Iesu aniraa ia ˈna ia faarue i te pahi e ia haere tia ˈtu ia ˈNa ra na nia i te are, ua na reira iho â Petero maa taime rii. Hiˈo atura Petero i te mataˈi rahi e haamata ihora i te paremo i raro. Ua riri roa anei Iesu ia ˈna ma te parau: “Te reira ta oe! Ei haapiiraa!”? Aita! “Ua faatoro maira Iesu i tana rima i reira ra, haru maira ia ˈna, na ô maira, E teie nei taata faaroo haraini [aore ra tapetepete], eaha oe i mǎtaˈu ai?” (Mat. 14:28-31) I mua i te hoê taeae ta tatou e manaˈo ra e te ere ra i te faaroo, e toro anaˈe i to tatou rima e e tauturu anaˈe ia ˈna ia titau atu â i te faaroo. Tera hoi ta to Iesu haerea mǎrû i nia ia Petero e haapii papu maira.

6. Eaha ta Iesu i haapii i ta ˈna mau aposetolo no nia i te manaˈo e faarahi?

6 To roto atoa Petero i te mau tatamaˈiraa tamau i rotopu i te mau aposetolo no te ite o vai tei hau aˈe i te tahi. Ua hinaaro Iakobo raua Ioane e parahi hoê i te rima atau o Iesu e te tahi i to ˈna rima aui i roto i to ˈna Basileia. I to Petero e te tahi atu mau aposetolo faarooraa i te reira, î aˈera ratou i te riri. No ǒ mai to ratou manaˈo e faarahi i te totaiete i paari ai ratou e ua ite Iesu i te reira. Ma te pii ia ratou ia tapiri mai, ua parau oia: “Ua ite outou e, te faahepo nei te hui mana o te Etene ia ratou, e te feia rarahi ra te mana ra ïa i nia iho ia ratou. Eita râ e tia ia na reira i roto ia outou; o te hinaaro râ i te faarahi i roto ia outou na, ia riro ïa oia ei tavini no outou e tia ˈi; e o te hinaaro ia hau oia i roto ia outou na, ei tavini haehaa oia no outou.” Ua horoa Iesu i to ˈna iho hiˈoraa: “Aita atoa hoi te Tamaiti a te taata nei i haere mai ia tavinihia to ˈna, ei tavini râ, e ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.”—Mat. 20:20-28.

7. E nafea e itehia ˈi te auhoêraa i roto i te amuiraa?

7 E tauturu te feruriruriraa i to Iesu haehaa ia tatou ia “iti roa” tatou i rotopu i to tatou mau taeae. (Luka 9:46-48) Mea na reira e itehia ˈi te auhoêraa. Te hinaaro nei Iehova “ia parahi” ta ˈna mau tamarii “ma te au maite” e te auhoê. (Sal. 133:1) Ua pure Iesu i to ˈna Metua ia hoê te mau Kerisetiano mau atoa, “ia ite to te ao e na oe au i tono mai, e ua here mai oe ia ratou mai ia oe e here mai ia ˈu nei.” (Ioa. 17:23) No to tatou ïa auhoêraa e itehia ˈi e e pǐpǐ tatou na te Mesia. Ia parahi tatou ma te au maite, ei hoê â ïa manaˈo to tatou e to te Mesia i te mau hape rii a vetahi ê e tia ˈi. Ua faaore Iesu i te hara e ua haapii atu e e faaorehia ta tatou hara mai te peu noa e e faaore tatou i ta vetahi ê.—A taio i te Mataio 6:14, 15.

8. Eaha ta tatou e huti mai i te hiˈoraa o te mau tavini taime roa a te Atua?

8 Mea rahi ta tatou e haapii mai i te peeraa i te faaroo o te mau tavini a te Atua tei pee maoro i te Mesia. Mai ia Iesu, e taa maitai ia ratou te mau hape rii a vetahi ê. Ua haapii ratou e e tauturu te faaiteraa i te aroha e au i to te Mesia ia tatou ia “faaoromai i te paruparu o te itoito ore,” e ia faatupu atoa i te auhoêraa. Hau atu â, e faaitoito te reira i te amuiraa taatoa ia faaite i te hinaaro, aore ra huru feruriraa, o te Mesia. Te hinaaro nei ratou ia hoê â haerea to te mau taeae mai ta Paulo i titau i te mau Kerisetiano i Roma: “Ia faafaito mai te Atua no ˈna te faaoromai e te mahanahana i to outou aau, outou outou iho, ia au i te hinaaro o te Mesia ra o Iesu. Ia haamaitai outou i te Atua, i te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, ma te aau hoê, e te vaha hoê.” (Roma 15:1, 5, 6) Te haamoriraa ia Iehova ma te au maite, e arue ïa ia ˈna.

9. No te aha tatou e hinaaro ai i te varua moˈa no te pee i te hiˈoraa o Iesu?

9 Ua taai Iesu i “te haehaa o te aau” i te mǎrû, e tuhaa hoi te reira o te hotu a te varua moˈa o te Atua. No reira, e hinaaro tatou i te varua moˈa o Iehova e te haapiiraa atoa i te hiˈoraa o Iesu ia nehenehe tatou e pee maite i tera hiˈoraa. Ia pure ïa tatou no te ani i te varua moˈa o te Atua e ia tutava i te faatupu i te hotu a te varua—‘te aroha, te oaoa, te hau, te faaoromai, te aau maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te hitahita ore.’ (Gal. 5:22, 23) Ma te pee i te haehaa e te mǎrû o Iesu e faaoaoa ˈi tatou ia Iehova to tatou Metua i te raˈi.

Ua hamani maitai Iesu ia vetahi ê

10. Mea nafea Iesu i hamani maitai ai i te taata?

10 E hotu atoa a te varua moˈa te aau maitai. Ua hamani maitai noa iho â Iesu i te taata. Ua “farii” maitai oia i te feia tei imi ia ˈna ma te aau haavare ore. (A taio i te Luka 9:11.) Eaha ta tatou e huti mai i te hamani maitai o Iesu? Mea farii maitai, mea mǎrû, mea au roa, e te aau horoa noa te hoê taata hamani maitai. Mai tera atoa Iesu. Ua aroha oia i te taata “no te mea ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore.”—Mat. 9:35, 36.

11, 12. (a) A faaite e mea nafea to Iesu hamani-maitai-raa i te hoê vahine. (b) Eaha ta outou e huti mai i teie hiˈoraa?

11 Ua aroha Iesu i te taata e ua tauturu atoa ˈtu. Ei hiˈoraa, ua mauiui mau â te hoê vahine i te tapahi 12 matahiti i te maoro. Ua ite oia e ia au i te Ture a Mose, mea viivii o ˈna no tera maˈi e i te pae o te haamoriraa e viivii atoa te tahi noa ˈtu taata e tapea ia ˈna. (Lev. 15:25-27) Ua tiaturi paha o ˈna e e nehenehe ta Iesu e faaora ia ˈna no ta ˈna i faaroo no nia ia Iesu. Ua na ô noa oia: “Ua faatiaia anaˈe au i to ˈna ahu, e ora ïa vau.” Ua faaitoito mau â o ˈna, ua tapea i to Iesu ahu, e ite atura e ua ora o ˈna.

12 Ua ite Iesu e ua tapea te hoê taata ia ˈna, e hiˈo aˈera e ati aˈe o vai râ. Ua mǎtaˈu te vahine ia aˈohia o ˈna no te mea ua ofati oia i te Ture, topa ˈtura i raro ma te rurutaina e faˈi hua i te parau mau. Ua avau anei Iesu i teie vahine o te mauiui rahi ra? Aita roa ˈtu! Ua parau oia ma te mahanahana: “Tau tamahine, i ora oe i to faaroo; a haere ma te hau, e ma te ora i to maˈi.” (Mar. 5:25-34) Eaha paha oia i te tamahanahanahia i to ˈna faarooraa i teie mau parau î i te aroha!

13. (a) Mea nafea i taa ê ai to Iesu haerea i to te mau Pharisea? (b) Ua nafea Iesu i te mau tamarii?

13 Ma te taa ê roa i te mau Pharisea aau etaeta, aita roa ˈtu te Mesia i faaohipa i to ˈna mana no te faateimaha i te taata. (Mat. 23:4) Ua haapii râ oia i te mau eˈa o Iehova ma te mǎrû e te faaoromai ia vetahi ê. Ua riro Iesu ei hoa tei here mau i ta ˈna mau pǐpǐ, te hoê hoa mau. (Mas. 17:17; Ioa. 15:11-15) Mea au atoa na te mau tamarii e haafatata ˈtu ia Iesu, e mea au atoa na Iesu te mau tamarii. Noa ˈtu e mea ohipa roa Iesu, ua horoa oia i to ˈna taime no te mau tamarii rii. I te hoê taime, ua manaˈo noa ta ˈna mau pǐpǐ e mea teitei aˈe ratou mai te mau aratai haapaoraa. No reira, ua opani ratou i te taata ia afai mai i ta ratou mau tamarii ia haamaitai mai Iesu. Aita Iesu i mauruuru i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua parau atu oia: “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu; mai ia ratou hoi to te basileia o te Atua.” Ma te rave i te tamarii ei haapiiraa, ua na ô oia: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, O te ore e farii i te basileia o te Atua mai te tamaiti aruaru ra, e ore roa ˈtu oia e ô i reira.”—Mar. 10:13-15.

14. Eaha te mau haamaitairaa e noaa i te mau tamarii e aupuru-maitai-hia ra?

14 A feruri noa na i te huru o te tahi o tera mau tamarii e rave rahi matahiti i muri aˈe ei taata paari. E haamanaˈo ratou e ‘ua tuu Iesu Mesia i tana rima i nia iho ia ratou’ e ua haamaitai atu. (Mar. 10:16) I teie mahana, e haamanaˈo maitai atoa te mau tamarii i te anaanatae mau o te mau matahiapo e te tahi atu ia ratou. Te mea faufaa roa râ, mai te aruaruraa iho â e ite ai te mau tamarii e aupuru-maitai-hia ra i roto i te amuiraa i te ohiparaa a te varua o Iehova i nia i to ˈna nunaa.

E hamani maitai anaˈe i roto i teie ao ino

15. No te aha eiaha ˈi tatou e maere e aita e hamani maitai i teie mahana?

15 Mea rahi o te manaˈo ra e aita to ratou e taime no te hamani maitai i te taata. I te mau mahana atoa, i te haapiiraa, i te ohipa, ia ratere ratou, e i roto i te pororaa, e faaruru iho â te nunaa o Iehova i te huru feruriraa o teie ao. E huru ê paha tatou i teie huru haerea au ore, eiaha râ tatou e maere. Ua faaurua Paulo e Iehova ia faaara mai e i roto i te oraraa o teie “anotau hopea” e farerei iho â te mau Kerisetiano mau i te feia “miimii, . . . aroha ore.”—Tim. 2, 3:1-3.

16. E nafea tatou e hamani maitai ai i te mau melo o te amuiraa mai te Mesia ra te huru?

16 Mea haumǎrû mau â i roto i te amuiraa Kerisetiano mau eiaha râ i roto i teie ao ino. Ma te pee ia Iesu, e tuhaa ta tatou taitahi i roto i te vai-hau-raa o te amuiraa. E nafea ïa? Na mua roa, e hinaaro e rave rahi i roto i te amuiraa i te tauturu e te faaitoitoraa no te mea te roohia ra ratou i te maˈi e te tahi atu mau tupuraa peapea. I teie “anotau hopea,” te haere noa ra te fifi i te rahi, e ere râ no teie nei. I te mau senekele matamua, ua fifi atoa te mau Kerisetiano. No reira, i teie mahana, e mea tano ia tauturu, mai te mau Kerisetiano atoa i tera ra tau. Ei hiˈoraa, ua faaitoito Paulo i te mau Kerisetiano ia ‘haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, ia tauturu atu i tei paruparu, ia maoro te faaoromai i te taata atoa.’ (Tes. 1, 5:14) Teie te auraa, ia hamani maitai mai te Mesia ra te huru.

17, 18. E nafea tatou e pee ai i te hamani maitai o Iesu?

17 E mea tia ia “farii” maitai te mau Kerisetiano i to ratou mau taeae, ia hamani maitai ia ratou mai ia Iesu i hamani maitai atu. E anaanatae mau â tatou i te feia ta tatou i matau maoro e ta tatou i ore i farerei aˈenei. (Ioa. 3, 5-8) I te mea e o Iesu na mua tei aroha i te taata, ia na reira atoa ïa tatou ma te tamahanahana ˈtu e tia ˈi.—Isa. 32:2; Mat. 11:28-30.

18 E nehenehe tatou e hamani maitai ma te anaanatae mau i te maitai o vetahi ê. A imi i te mau ravea e i te taime tano no te na reira. A rohi, a faaitoito! Ua aˈo Paulo: “Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho . . . i te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.” (Roma 12:10) Te auraa, ia pee i te hiˈoraa o te Mesia, ia tamahanahana e ia hamani maitai ma “te aroha haavare ore.” (Kor. 2, 6:6) Ua faataa Paulo i te here e au i to te Mesia: “E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai; e ore te aroha e feii: e ore te aroha e faarahi, e ore hoi e faaahaaha.” (Kor. 1, 13:4) Eiaha tatou ia tapea i te inoino i to tatou mau taeae e tuahine, ia pee râ tatou i teie aˈoraa: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia.”—Eph. 4:32.

19. Eaha te itehia mai ia faaite tatou i te hamani maitai e au i to te Mesia?

19 E haamaitai-rahi-hia mai ia tutava tatou i te atuatu e i te faaite i te hamani maitai e au i to te Mesia i te mau taime atoa e i roto i te mau tupuraa atoa. E ohipa noa ïa te varua o Iehova i roto i te amuiraa ma te faahotu mai i ta te varua. Hau atu â, ia pee tatou i te hiˈoraa o Iesu e ia tauturu tatou i te taata ia na reira, e oaoa te Atua i ta tatou haamoriraa ma te au e te auhoê. No reira, e tamau anaˈe i te faaite i te mǎrû e te hamani maitai ia vetahi ê mai ia Iesu ra te huru.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Mea nafea to Iesu faaiteraa i ‘te mǎrû e te haehaa o te aau’?

• Mea nafea Iesu i hamani maitai ai i te taata?

• E nafea tatou e faaite ai i te mǎrû e te hamani maitai e au i to te Mesia i roto i teie ao tia ore?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Ia iti te faaroo o te hoê taeae mai ia Petero, e tauturu anei tatou ia ˈna?

[Hohoˈa i te api 13]

E nafea oe e tauturu ai ia riro te amuiraa ei vahi no te hamani maitai?