Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia vai noa te auhoaraa i roto i te hoê ao aroha ore

Ia vai noa te auhoaraa i roto i te hoê ao aroha ore

Ia vai noa te auhoaraa i roto i te hoê ao aroha ore

“Teie ta ˈu parau ia outou, Ia aroha outou ia outou iho.”—IOA. 15:17.

1. No te aha ia vai noa ˈi te mau Kerisetiano o te senekele matamua ei hoa rahi?

 I TO ˈNA po hopea i te fenua, ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore ia vai hoa noa ratou. Na mua ˈtu, ua parau oia e e itehia e e pǐpǐ ratou na ˈna ia aroha ratou te tahi i te tahi. (Ioa. 13:35) No te faaruru i te mau fifi e tupu mai e no te rave i te ohipa ta Iesu i fatata i te horoa, ia vai noa ïa te mau aposetolo ei hoa rahi. Ua ite-maitai-hia te mau Kerisetiano o te senekele matamua no to ratou ati-maite-raa i te Atua e te tahi i te tahi.

2. (a) Ua faaoti papu tatou e aha, e no te aha? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

2 Auê i te oaoa i teie mahana ia amuimui i te mau melo o te hoê faanahonahoraa na te ao nei e pee ra i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano o te senekele matamua! Ua faaoti papu tatou e faaroo i te faaueraa a Iesu e aroha mau te tahi i te tahi. I teie râ mau mahana hopea, mea haavare e te aroha ore te rahiraa o te taata. (Tim. 2, 3:1-3) E faahoa pinepine ratou ma te haavarevare e te miimii. No te tapea i to tatou huru Kerisetiano mau, eiaha tatou e pee i teie huru haerea. E hiˈopoa anaˈe ïa i teie mau uiraa: Eaha te niu o te auhoaraa mau? E nafea e noaa ˈi te hoa mau? Afea te hoê auhoaraa e mutu ai? E nafea e vai noa ˈi te auhoaraa maitai?

Eaha te niu o te auhoaraa mau?

3, 4. Ua niuhia te auhoaraa aueue ore i nia i te aha, e no te aha?

3 Ua niuhia te auhoaraa aueue ore i nia i te here ia Iehova. Ua papai te arii Solomona: “Etaeta rahi to te taata ia rave mai i te hoê ra, e tia ia raua atoa ia rave atu ia ˈna; e te taura e toru fenu ra, eita ïa e motu vave.” (Koh. 4:12) E vai maoro te auhoaraa mai te peu e o Iehova te toru o te fenu.

4 E nehenehe atoa te feia aita e here ra ia Iehova e faatupu i te auhoaraa maitai. Ia faahoa râ te taata no to ratou here i te Atua, e auhoaraa aueue ore ïa to ratou. Ia tupu te peapea, e faaafaro te mau hoa mau i te reira ia au i ta Iehova e hinaaro. Ia tamata te feia patoi i te Atua i te faaamahamaha, e ite teie mau enemi e eita te auhoaraa i rotopu i te mau Kerisetiano mau e aueue. I te roaraa o te tuatapaparaa, ua ineine te mau tavini a Iehova i te pohe eiaha râ i te horoa te tahi i te tahi i to ratou mau enemi.—A taio i te Ioane 1, 3:16.

5. No te aha i vai maoro ai to Ruta raua Naomi auhoaraa?

5 Te auhoaraa maitai roa ˈˈe ta tatou e fanaˈo, tei rotopu ïa i te feia e here ra ia Iehova. A hiˈo na ia Ruta raua Naomi. E auhoaraa faahiahia roa to teie na vahine tei papaihia i roto i te Bibilia. No te aha to raua auhoaraa i vai maoro ai? Ua faaite Ruta i te tumu i to ˈna parauraa ia Naomi: “To oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua. . . . Ia rave mai â Iehova ia ˈu, e ia rahi atu â ia tǎtaa taua i te tahi mea e, maori râ i te pohe.” (Ruta 1:16, 17) Oia mau, e here rahi to Ruta raua Naomi no te Atua, e ua ohipa teie here i nia i ta raua aupururaa te tahi i te tahi. Ua haamaitai Iehova ia raua.

E nafea e noaa ˈi te hoa mau?

6-8. (a) Na roto i te aha e vai maoro ai te auhoaraa? (b) Eaha te tahi mau ravea no te faahoa?

6 Te faaite papu ra te hiˈoraa o Ruta raua Naomi e eita te auhoaraa mau e tupu hanoa e ua niuhia te reira i nia i te here ia Iehova. E vai maoro râ te auhoaraa na roto i te tutavaraa e te haapaeraa. Ia ohipa atoa te mau taeae e tuahine pae tino o te mau utuafare Kerisetiano e haamori ra ia Iehova, ia riro ratou ei hoa rahi. E nafea ïa e noaa ˈi te hoa mau?

7 A imi i te mau ravea. Ua faaitoito te aposetolo Paulo i to ˈna mau hoa o te amuiraa i Roma ia “titau â i te hamani maitai i te taata ěê.” (Roma 12:13) E titau te farii-maitai-raa i te taata i te mau ohipa haihai i tera i tera mahana. O oe anaˈe iho â te nehenehe e farii maitai i te taata. (A taio i te Maseli 3:27.) E nehenehe oe e na reira ma te titau manihini i te mau melo o te amuiraa te tahi i muri iho i te tahi ia haere mai e tamaa rii noa. Ia riro te reira ei peu na oe te farii-maitai-raa i te mau melo o ta oe amuiraa.

8 Te tahi atu ravea no te faahoa, o te aniraa ïa i te mau melo taa ê ia poro na muri ia oe. Ia faaroo oe i to oe hoa ia paraparau ma te aau tae i te hoê taata i to ˈna fare no nia i to ˈna here ia Iehova, e piri atu â ïa to orua taairaa.

9, 10. Ua horoa Paulo i teihea hiˈoraa, e e nafea tatou e pee ai ia ˈna?

9 Ia mahora to oe here. (A taio i te Korinetia 2, 6:12, 13.) Ua manaˈo aˈena anei oe e aita hoê melo o te amuiraa te nehenehe e riro ei hoa no oe? Mai te peu e e, aita anei ïa oe e maiti ra i te hoa? Ua horoa te aposetolo Paulo i te hiˈoraa maitai no nia i te mahoraraa o to ˈna here. Na mua ˈˈe, eita roa oia e faahoa i te taata e ere i te ati Iuda. Ua riro râ oia ei aposetolo a te nunaa.—Roma 11:13.

10 Hau atu â, aita Paulo i faahoa noa i te feia hoê â matahiti e to ˈna. Ei hiˈoraa, ua riro raua Timoteo ei hoa rahi noa ˈtu e e ere hoê â matahiti e huru oraraa to raua. I teie mahana, te poihere ra e rave rahi taata apî i to ratou auhoaraa e te mau melo paari aˈe o te amuiraa. Te parau ra Vanessa, e 20 tiahapa matahiti: “E 50 tiahapa matahiti to to ˈu hoa rahi. E nehenehe au e faaite ia ˈna i te mau mea atoa ta ˈu e faaite i te mau hoa hoê â matahiti e to ˈu. Mea here roa o ˈna ia ˈu.” Mea nafea i tupu ai teie auhoaraa? Te parau ra Vanessa: “Ua tutava vau i te faatupu i teie auhoaraa.” Te hinaaro ra anei oe e faahoa i te feia e ere hoê â matahiti e to oe? E haamaitai iho â Iehova i ta oe mau tutavaraa.

11. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Ionatana raua Davida?

11 Ei hoa tiaturihia tatou. Ua papai Solomona: “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau[hia] mai râ te taeae no te anotau e ati ai.” (Mas. 17:17) I to ˈna papairaa i teie mau parau, te manaˈo ra paha Solomona i te auhoaraa o to ˈna metua tane o Davida raua Ionatana. (Sam. 1, 18:1) Ua hinaaro te arii Saula ia parahi ta ˈna tamaiti o Ionatana i nia i te terono o Iseraela. Ua farii râ Ionatana e ua maiti Iehova ia Davida ei arii. Taa ê atu ia Saula, aita Ionatana i feii ia Davida. Aita oia i inoino i te arueraahia Davida e aita atoa i tiaturi i ta Saula pariraa ia Davida. (Sam. 1, 20:24-34) Mai ia Ionatana atoa anei tatou? Ia fanaˈo to tatou mau hoa i te mau haamaitairaa taa ê, e oaoa anei tatou? Ia fifi ratou, e tamahanahana e e turu anei tatou ia ratou? Ia faainohia te hoê hoa, e tiaturi oioi anei tatou? Aore ra e paturu anei tatou i to tatou hoa tiaturihia, mai ia Ionatana?

Ia mutu te auhoaraa

12-14. Eaha te fifi ta te tahi mau piahi Bibilia e faaruru, e e nafea tatou e tauturu ai ia ratou?

12 Ia haamata te hoê piahi Bibilia i te taui i to ˈna huru oraraa, e fifi mau oia e to ˈna mau hoa. Mea au paha na ˈna e amuimui ia ratou, aita râ ratou e ora ra ia au i te mau ture aveia Bibilia. Na mua ˈˈe, e na muri noa paha oia ia ratou. I teie nei râ, te ite ra oia e e nehenehe ta ratou mau ohipa e haafifi ia ˈna, e ua taa ia ˈna e eiaha o ˈna e farerei pinepine faahou ia ratou. (Kor. 1, 15:33) E nehenehe o ˈna e manaˈo e ia faaea o ˈna i te amuimui atu, eita ïa ratou e tiaturi faahou ia ˈna.

13 Mai te peu e e piahi Bibilia oe i roto i teie huru tupuraa, a haamanaˈo e e oaoa te hoê hoa mau ia tamata oe i te haamaitai i to oe oraraa. Peneiaˈe e apiti mai oia i ta oe haapiiraa no nia ia Iehova. E “faaino” râ te mau hoa haavarevare ia oe no te mea aita oe e amui ra ia ratou i ta ratou mau peu faufau. (Pet. 1, 4:3, 4) Papu maitai, o oe te hoa tiaturihia, e ere râ o ratou.

14 Ia faaruehia te mau piahi Bibilia e to ratou mau hoa aita e here ra i te Atua, e mono mai ïa te mau melo o te amuiraa. (Gal. 6:10) Ua ite maitai anei oe i te feia e haapii ra i te Bibilia e e haere maira i te mau putuputuraa? E nehenehe anei oe e faaitoito ia ratou i te tahi mau taime?

15, 16. (a) E nafea tatou ia faaea te hoê hoa i te tavini ia Iehova? (b) E nafea tatou e haapapu ai i to tatou here i te Atua?

15 E nafea râ ia faaoti te hoê hoa i roto i te amuiraa e faarue ia Iehova, a tiavaruhia ˈtu ai paha oia? Mea ahoaho roa teie huru tupuraa. Ma te faataa i to ˈna huru i te faaearaa to ˈna hoa rahi i te tavini ia Iehova, ua parau te hoê tuahine: “Ua ino roa vau. Ua manaˈo hoi au e mea puai oia i roto i te parau mau, aita râ. Ua tavini noa paha oia ia Iehova no te faaoaoa i te mau melo o to ˈna utuafare. Ua feruri atura vau i ta ˈu iho e hinaaro ra. Te tavini ra anei au ia Iehova no te mau tumu maitatai?” Ua aha teie tuahine? Te parau ra oia: “Ua huri au i to ˈu ahoaho i nia ia Iehova. Ua faaoti papu vau e faaite e te here ra vau ia Iehova no ˈna, eiaha noa râ no te mau hoa e vai ra i roto i ta ˈna faanahonahoraa.”

16 Eiaha tatou e tiaturi e e vai hoa noa tatou e te Atua ia turu tatou i te feia tei maiti i te faahoa i teie nei ao. Ua papai te pǐpǐ Iakobo: “Aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, [e] taua au ore ïa i te Atua ra? E teie nei, o tei titau e ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.” (Iak. 4:4) E haapapu tatou i to tatou here i te Atua ma te tiaturi e e tauturu mai iho â Oia ia ere tatou i te hoê hoa mai te peu e e aroha, aore ra taiva ore, tatou ia ˈNa. (A taio i te Salamo 18:25.) Te haapoto noa ra te tuahine i faahitihia na: “Ua ite au e eita tatou e nehenehe e faahepo i te hoê taata ia here ia Iehova aore ra ia tatou. Na ˈna iho hoi e maiti.” Eaha râ ta tatou e rave ia vai noa te auhoaraa maitai e te feia e faaea noa ra i roto i te amuiraa?

Ia vai noa te auhoaraa mau

17. E nafea te mau hoa mau e paraparau ai te tahi i te tahi?

17 E piri noa te mau hoa ia tauaparau maitai ratou. Ia taio oe i te mau aamu o Ruta raua Naomi, Davida raua Ionatana, e Paulo raua Timoteo, e ite oe e e faaite noa te mau hoa mau i to ratou manaˈo te tahi i te tahi ma te faatura râ. No nia i te tauaparauraa, ua papai Paulo: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti.” Te faahiti ra Paulo i ta tatou huru paraparau i to “rapae au,” oia hoi te feia e ere i te taeae Kerisetiano. (Kol. 4:5, 6) Mai te peu e e paraparau tatou i te feia e ere i te Kerisetiano ma te faatura, hau atu â ïa i to tatou mau hoa i roto i te amuiraa!

18, 19. Eaha to tatou manaˈo i te aˈoraa a te hoê hoa Kerisetiano, e eaha te hiˈoraa o te mau matahiapo i Ephesia no tatou?

18 E haafaufaa te mau hoa mau i te manaˈo o te tahi e te tahi. No reira ratou e tauaparau ai ma te mǎrû e te haavare ore. Ua papai te arii paari o Solomona: “E oaoa te aau i te monoˈi e te faanoˈanoˈa; e maitai rahi râ ta te taata nei parau i to ˈna ra taua.” (Mas. 27:9) Tera anei to oe manaˈo i te aˈoraa a te hoê hoa? (A taio i te Salamo 141:5.) Ia haapeapea te hoê hoa no ta oe e rave ra, e nafea oe? E faariro anei oe i te reira ei faaiteraa i to ˈna hamani maitai, aore ra e inoino anei oe?

19 E hoa rahi te aposetolo Paulo e te mau matahiapo o te amuiraa i Ephesia. Ua matau oia i vetahi o ratou i to ratou riroraa mai ei Kerisetiano. I te taime hopea râ a farerei ai ratou, ua aˈo roa ˈtu o ˈna. Ua nafea ratou? Aita te mau hoa o Paulo i inoino. Ua mauruuru râ ratou no to ˈna anaanatae, e ua oto hoi i te manaˈoraa e eita ratou e ite faahou ia ˈna.—Ohi. 20:17, 29, 30, 36-38.

20. Eaha ta te hoê hoa î i te here e rave?

20 E farii e e horoa atoa te mau hoa mau i te mau aˈoraa paari. Ia haroaroa râ tatou afea ‘e haapao ai i ta tatou iho mau ohipa.’ (Tes. 1, 4:11) Ia farii atoa tatou e e ‘faˈi tatou i te parau ia tatou iho i te Atua.’ (Roma 14:12) Ia hinaarohia râ, e haamanaˈo mǎrû te hoê hoa î i te here i te mau ture aveia a Iehova i te hoê taua. (Kor. 1, 7:39) Ei hiˈoraa, eaha ta oe e rave ia ite oe e te faahinaaro ra te hoê hoa taa noa i te hoê taata e ere i te Kerisetiano? E tapea noa anei oe i to oe tapitapi no oe no to oe hoi mǎtaˈu ia ino to orua auhoaraa? E nafea oe ia ore to oe hoa e haapao i ta oe aˈoraa? E ani te hoê hoa mau i te mau tiai mamoe î i te here ia tauturu i te hoê hoa tei hahi ê. E titauhia hoi te itoito. Eita roa râ te auhoaraa niuhia i nia i te here ia Iehova e ino.

21. Eaha te tupu i te tahi mau taime, e no te aha mea faufaa roa ˈi ia piri noa te auhoaraa i roto i te amuiraa?

21 I te tahi mau taime, e ‘parihia’ tatou e to tatou mau hoa, e e inoino atoa tatou no ta ratou parau aore ra ohipa. Ua papai Iakobo: “Te hapa nei . . . tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi.” (Kol. 3:13; Iak. 3:2) Aita te auhoaraa i taaihia i te hara-pinepine-raa tatou te tahi i te tahi, i te faaore-roa-raa râ tatou i ta ratou mau pariraa. Mea faufaa roa ïa ia piri noa te auhoaraa ma te faaite noa i te manaˈo e ma te faaore roa i ta vetahi ê hapa! Ia faaite tatou i teie huru here, e riro mai ïa te reira ei “tatua nehenehe roa.”—Kol. 3:14.

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea e noaa ˈi te hoa mau?

• Afea te hoê auhoaraa e mutu ai?

• Eaha ta tatou e rave ia piri noa te auhoaraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

Eaha te niu o te auhoaraa vai maoro o Ruta raua Naomi?

[Hohoˈa i te api 31]

E peu anei na oe ia farii maitai i te taata?