Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“O outou to ˈu taua”

“O outou to ˈu taua”

“O outou to ˈu taua”

“O outou to ˈu taua ia haapao outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu.”—IOA. 15:14.

1, 2. (a) No roto mai te mau hoa o Iesu i teihea mau huru oraraa? (b) No te aha e mea faufaa roa ˈi ia riro tatou ei hoa no Iesu?

 NA MUA ˈˈE e huru oraraa rau to te mau taata e parahi ra i roto i te piha i nia e o Iesu. E feia ravaai na taeae Petero raua Anederea. E telona Mataio, te hoê toroa ta te ati Iuda i haavahavaha. Ua matau vetahi, mai ia Iakobo e o Ioane, ia Iesu mai to ratou nainairaa mai. E te tahi atu mai ia Natanaela, tau matahiti noa ïa. (Ioa. 1:43-50) Ua tiaturi râ ratou pauroa tei tae i taua po faufaa roa ra o te oroa Pasa i Ierusalema e o Iesu te Mesia fafauhia, te Tamaiti a te Atua ora. (Ioa. 6:68, 69) Ua mahanahana mau to ratou aau i te faarooraa ia ˈna i te parauraa ˈtu: “Ua parau . . . vau ia outou e e taua; ua faaite atu hoi au ia outou i te mau parau atoa ta ˈu i ite i tau Metua.”—Ioa. 15:15.

2 Na mua roa, no te mau Kerisetiano faatavaihia atoa i teie mahana teie mau parau a Iesu i ta ˈna mau aposetolo taiva ore, e no to ratou atoa mau hoa te mau “mamoe ê atu.” (Ioa. 10:16) Noa ˈtu nohea mai tatou, e nehenehe tatou e fanaˈo i te riroraa mai ei taua, aore ra hoa, no Iesu. Mea faufaa roa ia faahoa tatou ia ˈna, mea na reira hoi tatou e faahoa atoa ˈi ia Iehova. Eita roa e tia ia haafatata ˈtu ia Iehova ma te ore e haafatata ˈtu na mua i te Mesia. (A taio i te Ioane 14:6, 21.) Eaha ïa ta tatou e rave ia riro e ia vai noa tatou ei hoa no Iesu? Hou tatou e tauaparau ai no nia i teie tumu parau faufaa, e hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o Iesu ei hoa mau e ua nafea ta ˈna mau pǐpǐ.

Te hiˈoraa o Iesu ei hoa mau

3. Ua matauhia Iesu ei aha?

3 Ua papai te arii paari o Solomona: “E rave rahi . . . tei ite,” aore ra faahoa, “i te feia taoˈa.” (Mas. 14:20) Te haapoto noa ra teie parau i te huru tia ore o te taata, e faahoa ia au i tei noaa ia ratou eiaha râ ia au i ta ratou e horoa ˈtu. Aita taua huru paruparu ra i ǒ Iesu. Aita oia i haafifihia e te tiaraa aore ra te moni a te hoê taata. Ua aroha hoi oia i te hoê tavana apî taoˈa rahi e ua titau e pee ia ˈna. Ua faaue râ oia i tera taata e hoo atu i ta ˈna mau taoˈa e e horoa ˈtu na te taata rii. (Mar. 10:17-22; Luka 18:18, 23) Ua matauhia Iesu ei hoa no te feia veve e te hiˈo-ino-hia, eiaha râ ei hoa no te feia ona e te teitei.—Mat. 11:19.

4. No te aha e parauhia ˈi e ua hapehape te mau hoa o Iesu?

4 Ua hapehape iho â te mau hoa o Iesu. I te tahi taime aita Petero i manaˈo mai te Atua. (Mat. 16:21-23) E feruriraa nounou tiaraa to Iakobo raua Ioane i to raua aniraa ia Iesu i te parahiraa teitei i roto i te Basileia. Ua riri roa te tahi atu mau aposetolo no ta raua i rave, e ua tatamaˈi noa ratou no te ite o vai tei hau aˈe. Ua faaafaro mǎrû noa râ Iesu i te feruriraa o to ˈna mau hoa e aita oia i riri oioi noa ia ratou.—Mat. 20:20-28.

5, 6. (a) No te aha Iesu i vai noa ˈi ei hoa no te rahiraa o te mau aposetolo? (b) No te aha i mutu ai to Iesu faahoaraa ia Iuda?

5 Ua vai noa hoi Iesu ei hoa no teie mau taata tia ore, aita râ oia i faatia noa i ta ratou mau hape. Ua haapao râ oia i to ratou mau hinaaro maitatai e huru o te faaitoito. Ei hiˈoraa, ua varea Petero, Iakobo e Ioane i te taoto e aita ratou i turu ia Iesu i te taime fifi roa o to ˈna oraraa. E taa-noa-hia to Iesu inoino ia ratou. Noa ˈtu râ, ua ite oia i to ratou mau hinaaro maitatai i te na ôraa: “Ua tia hoi i te varua, e paruparu râ to te tino.”—Mat. 26:41.

6 Ua mutu râ to Iesu faahoaraa ia Iuda Isakariota. Noa ˈtu e ua haavarevare hoa Iuda, ua ite râ Iesu e ua vaiiho teie hoa rahi tahito ia viivii to ˈna aau. No to Iuda faahoaraa ˈtu i teie ao, riro maira oia iho ei enemi no te Atua. (Iak. 4:4) Ua faahoˈi aˈena ïa Iesu ia Iuda i to ˈNa faaiteraa i to ˈna auhoaraa e na aposetolo taiva ore 11.—Ioa. 13:21-35.

7, 8. Mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna here no to ˈna mau hoa?

7 Ua haamoe Iesu i te mau hape a to ˈna mau hoa mau e ua ohipa oia no to ratou maitai. Ei hiˈoraa, ua pure oia i to ˈna Metua ia tauturu ia ratou ia tamatahia ratou. (A taio i te Ioane 17:11.) Ua tâuˈa Iesu i to ratou mau taotiaraa pae tino. (Mar. 6:30-32) Ua anaanatae iho â oia i te faaiteraa ˈtu i to ˈna manaˈo e i te faarooraa e te taaraa atoa i to ratou manaˈo e huru.—Mat. 16:13-16; 17:24-26.

8 Ua ora e ua pohe Iesu no to ˈna mau hoa. Ua ite mau oia e e pûpû oia i to ˈna ora ei titauraa e au i te mau ture aveia parau-tia a to ˈna Metua. (Mat. 26:27, 28; Heb. 9:22, 28) Ua horoa râ Iesu i to ˈna ora ei faaiteraa i to ˈna here. Ua parau oia: “Ia horoa te taata i to ˈna iho ora no to ˈna ra mau taua, aita roa e taata aroha ê atu i tei reira.”—Ioa. 15:13.

Ua nafea te mau pǐpǐ i to Iesu faahoaraa ˈtu?

9, 10. Ua nafea te taata i te huru horoa noa o Iesu?

9 Ua horoa rahi noa Iesu i to ˈna taime e ta ˈna mau faufaa. E ua here rahi oia i te taata. No reira te taata i haafatata ˈi ia ˈna e i oaoa ˈi i te faahoˈi atoa ˈtu. (Luka 8:1-3) No ta ˈna iho i ora i tia ˈi ia Iesu ia parau: “E horoa, e e noaa hoi ta outou; e î te faito, e neneihia, e ueuehia, e manii noa ˈtu, na te taata e ninii i roto i to outou ahu. O taua faito hoi ta outou e faito ra, o te faito-faahou-hia mai ïa ta outou.”—Luka 6:38.

10 Ua amuimui noa iho â vetahi ia Iesu no te mau mea ta ratou e nehenehe e fanaˈo. Ua faarue teie mau hoa haavarevare ia Iesu i to ratou taa-ore-raa i te tahi mea ta ˈna i parau. Oioi noa ˈtura ratou i te rave i te hoê faaotiraa hape e ua faarue ia Iesu aita hoi i tiaturi ia ˈna. E hoa mau râ te mau aposetolo. Ua tamata-pinepine-hia to ratou faahoaraa i te Mesia, ua faaitoito maite râ ratou ia ˈna i to ˈna maitairaa e i to ˈna atiraa. (A taio i te Ioane 6:26, 56, 60, 66-68.) I te po hopea o to Iesu oraraa ei taata i te fenua, ua faaite oia i to ˈna here rahi i to ˈna mau hoa: “O outou te feia e tia i pihai iho ia ˈu i tau mau atiraa nei.”—Luka 22:28.

11, 12. Mea nafea Iesu i te tamahanahanaraa i te mau pǐpǐ e ua aha ratou?

11 No haapopou noa ˈtura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no to ratou taiva ore, i faarue ai teie â mau taata ia ˈna. No te hoê taime poto noa, na te mǎtaˈu taata i faahuru ê i to ratou here no te Mesia. Ua faaore â Iesu i te reira. I muri aˈe i to ˈna poheraa e tia-faahou-raa, ua fa mai oia ia ratou e ua haapapu faahou atu i to ˈna auhoaraa. Hau atu â, ua horoa ˈtu oia i te hoê ohipa moˈa oia hoi te faariroraa i te taata o te mau nunaa atoa ei pǐpǐ e ia riro ratou ei ite “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Mat. 28:19; Ohi. 1:8) Ua aha te mau pǐpǐ?

12 Ua faaitoito rahi te mau pǐpǐ i te faaite haere i te poroi o te Basileia. Ma te turu a te varua moˈa o Iehova, aita i maoro ua î roa Ierusalema i ta ratou mau haapiiraa. (Ohi. 5:27-29) Ua faaroo noa ratou i te faaueraa a Iesu e faariro i te taata ei pǐpǐ i mua atoa i te pohe. I muri aˈe tau ahuru matahiti noa i te faaueraa a Iesu, ua tia i te aposetolo Paulo ia papai e ua porohia te evanelia “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kol. 1:23) Ua faaite maitai teie mau pǐpǐ i te faufaa o to ratou auhoaraa e o Iesu!

13. Mea nafea ta Iesu haapiiraa i ohipa ˈi i nia i te mau pǐpǐ?

13 Ua vaiiho atoa te taata i riro na ei pǐpǐ i ta Iesu haapiiraa ia ohipa mai i roto i to ratou oraraa. O te taui-roa-raa i to ratou haerea e huru taata, te auraa no e rave rahi. Na mua ˈˈe e mahu, faaturi, taero ava e te eiâ vetahi mau pǐpǐ apî. (Kor. 1, 6:9-11) Ua tia ia taui te tahi atu i to ratou huru i nia i te nunaa ê. (Ohi. 10:25-28) Ua faaroo hoi ratou ia Iesu. Ua haapae ratou i to ratou huru taata tahito e ua faataata apî ia ratou. (Eph. 4:20-24) Ua ite maitai ratou eaha “te aau [aore ra manaˈo] o te Mesia.”—Kor. 1, 2:16.

Te faahoaraa i te Mesia i teie mahana

14. Ua fafau Iesu i te aha i te roaraa o “te hopea o teie nei ao”?

14 Ua farerei roa ˈtu e rave rahi Kerisetiano o te senekele matamua ia Iesu aore ra ua ite mata roa ˈtu ia ˈna i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa. Aita iho â tatou i fanaˈo i te reira. E nafea ïa tatou e riro ai ei hoa no te Mesia? Na mua, ia auraro tatou i te aratairaa a te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari, to Iesu ïa mau taeae faatavaihia i te varua e ora noa nei i te fenua. Ua fafau Iesu e i te roaraa o “te hopea o teie nei ao,” e faariro oia i teie tavini “ei tiaau i te mau taoˈa atoa na ˈna.” (Mat. 24:3, 45-47) I teie mahana, e ere te rahiraa o te taata e hinaaro ra e faahoa i te Mesia no teie pǔpǔ o te tavini. E nafea to ratou huru i mua i te aratairaa a te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e haamaitai ai i to ratou auhoaraa e te Mesia?

15. Eaha te faaite e e mamoe aore ra e puaaniho anei te hoê taata?

15 A taio i te Mataio 25:31-40. Ua faahiti Iesu i te feia o te pǔpǔ o te tavini haapao maitai ei taeae no ˈna. I roto i te faahohoˈaraa o te faataa-ê-raa o te mamoe e te puaaniho, ua faaite maitai Iesu e te haapao ra oia i ta tatou huru raveraa i to ˈna mau taeae mai te mea e te na reira atoa ra tatou ia ˈna. Ua parau oia eaha te faataa ê i te hoê mamoe i te hoê puaaniho, o te huru raveraa ïa a te hoê taata i to ˈna mau “taeae iti haihai roa.” No reira, te ravea matamua e riro ai te feia e tiaturi ra e ora i te fenua ei hoa no te Mesia, o te tururaa ïa i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai.

16, 17. E nafea tatou e faaite ai i to tatou auhoaraa e te mau taeae o te Mesia?

16 Mai te peu e te tiaturi ra oe e ora i te fenua i raro aˈe i te Basileia o te Atua, e nafea oe e faaite ai i to oe auhoaraa e te mau taeae o te Mesia? E hiˈopoa anaˈe e toru ravea. A tahi, te pororaa ma te aau atoa. Ua faaue te Mesia i to ˈna mau taeae ia poro i te evanelia na te ao atoa. (Mat. 24:14) Tera râ, i teie mahana, mea fifi no te toea o te mau taeae o te Mesia i te fenua ia haapao i tera hopoia aita anaˈe te tauturu a to ratou mau hoa o te mau mamoe ê atu. Oia mau, i te mau taime atoa, ia poro te pǔpǔ o te mau mamoe ê atu, te tauturu ra ïa ratou i te mau taeae o te Mesia ia rave i ta ratou ohipa moˈa. Te haafaufaa ra te Mesia e te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari i teie ohipa ei tapao no te auhoaraa.

17 Te piti o te ravea e tauturu ai te mau melo o te pǔpǔ o te mau mamoe ê atu, o te tururaa ïa i te pororaa i te pae moni. Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faahoa i te mau “taoˈa haavare,” aore ra tia ore. (Luka 16:9) Eita tatou e nehenehe e hoo mai i te auhoaraa e o Iesu aore ra e o Iehova. Ia faaohipa râ tatou i ta tatou mau faufaa materia no te paturu i te mau faufaa a te Basileia, te haapapu ra tatou i to tatou auhoaraa e here ma te ohipa e te parau mau, eiaha râ ma te parau anaˈe. (Ioa. 1, 3:16-18) Ia haere tatou i roto i te pororaa, e faaohipa tatou i ta tatou mau taoˈa materia. Ia patu e ia tataî tatou i ta tatou mau vahi haamoriraa, e horoa tatou i te moni. E horoa atoa tatou i te mau ô no te ohipa pororaa na te ao. Te haafaufaa mau ra Iehova raua Iesu i ta tatou e horoa ra ma te oaoa, mea iti anei aore ra mea rahi.—Kor. 2, 9:7.

18. No te aha tatou e auraro ai i te aratairaa Bibilia a te mau matahiapo o te amuiraa?

18 Te toru o te ravea e haapapu ai tatou pauroa e e hoa tatou no te Mesia, o te haa-amui-raa ïa ia au i te aratairaa a te mau matahiapo. Ua faatoroahia teie mau tane e te varua moˈa i raro aˈe i te aratairaa a te Mesia. (Eph. 5:23) Ua papai te aposetolo Paulo: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou.” (Heb. 13:17) I te tahi mau taime, mea fifi roa ia auraro i te aratairaa Bibilia a te mau matahiapo o ta tatou amuiraa. Ua ite maitai tatou e e taata tia ore ratou a manaˈo atu ai tatou e e mea tano ore ta ratou aˈoraa. Ua oaoa râ te Mesia, te Upoo o te amuiraa, i te faaohipa i teie mau tane tia ore. No reira, e ohipa mau â to tatou huru i mua i ta ratou aratairaa i nia i to tatou auhoaraa e te Mesia. Ia haamoe tatou i te mau hape a te mau matahiapo e ia pee tatou i ta ratou aratairaa ma te oaoa, te haapapu ra tatou i to tatou here no te Mesia.

Ihea e itehia ˈi te hoa mau?

19, 20. Eaha te itehia i roto i te amuiraa, e eaha ta tatou e hiˈopoa i muri nei?

19 Te aupuru tamau nei Iesu ia tatou na roto i te tiaauraa a te mau tiai î i te here e oia atoa na roto i te horoaraa mai i te mau metua vahine, taeae e tuahine pae varua i roto i te amuiraa. (A taio i te Mareko 10:29, 30.) I to oe amui-matamua-raa i te faanahonahoraa a Iehova, ua nafea to oe mau fetii? Te tiaturi nei matou e ua turu ratou i ta oe mau tutavaraa no te haafatata ˈtu i te Atua e te Mesia. Ua faaara mai râ Iesu e i te tahi mau taime “e itea . . . to te taata nei enemi i roto i to ˈna ihora fetii.” (Mat. 10:36) Mea mahanahana roa te iteraa e te vai ra te mau taeae i roto i te amuiraa o te ati maite aˈe ia tatou i to tatou iho taeae pae tino!—Mas. 18:24.

20 Ia au i ta Paulo parau aroharaa i te pae hopea o ta ˈna rata i te amuiraa i Roma, mea rahi to ˈna hoa mau. (Roma 16:8-16) Ua faaoti te aposetolo Ioane i te toru o ta ˈna rata e teie parau: “E aroha ˈtu oe i te mau taua na ma te faahiti hau i te iˈoa.” (Ioa. 3, 14) Mea rahi atoa to Ioane hoa i te roaraa o te mau matahiti. E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Iesu e te mau pǐpǐ matamua ia faatupu tatou i te auhoaraa maitai e te vai tamau e to tatou mau taeae e tuahine o te amuiraa? E pahono ta tatou tumu parau i muri nei i teie uiraa.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha te hiˈoraa o Iesu ei hoa mau?

• Ua nafea te mau pǐpǐ i to Iesu faahoaraa ˈtu?

• E nafea tatou e haapapu ai i to tatou auhoaraa e te Mesia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

Ua anaanatae Iesu i te manaˈo e te huru o to ˈna mau hoa

[Hohoˈa i te api 26]

E nafea tatou e faahoa ˈi i te Mesia?