Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A poihere i ta oe tuhaa i roto i ta Iehova faanahonahoraa

A poihere i ta oe tuhaa i roto i ta Iehova faanahonahoraa

A poihere i ta oe tuhaa i roto i ta Iehova faanahonahoraa

“Ua haamauhia e te Atua te mau melo o te tino nei i ta ˈna vahi hinaaro ra.”—KOR. 1, 12:18.

1, 2. (a) Eaha te faaite ra e e tuhaa ta te taata atoa i roto i te amuiraa ta ratou e poihere? (b) Eaha te mau uiraa e hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

 MAI ia Iseraela i tahito mai â to Iehova faaohiparaa i ta ˈna faanahonahoraa no te aupuru e no te aratai i to ˈna nunaa. I muri aˈe i to te oire o Ai pauraa ia Iseraela, “ua taio [Iosua] i te mau parau atoa i roto i te ture ra, i te faaora, e te pohe, mai tei papaihia i roto i te buka ture . . . i mua i te aro o te amuiraa Iseraela atoa.”—Ios. 8:34, 35.

2 I te senekele matamua, ua parau te aposetolo Paulo ia Timoteo matahiapo Kerisetiano e e utuafare te amuiraa Kerisetiano no te Atua e e “pou e [e] tumu o te parau mau.” (Tim. 1, 3:15) I teie mahana, o te fetii Kerisetiano mau i te ao nei te utuafare o te Atua. I te pene 12 o ta ˈna rata matamua faaurua i to Korinetia, te faaau ra Paulo i te amuiraa i te tino. Mea faufaa roa te mau melo atoa noa ˈtu to ratou taa-ê-raa. Te papai ra Paulo: “Ua haamauhia e te Atua te mau melo o te tino nei i ta ˈna vahi hinaaro ra.” Te faaite atoa ra oia e “te mau melo o te tino ta tatou e manaˈo nei e, aore e maitai rea, te haaati nei tatou i te reira i te maitai rahi.” (Kor. 1, 12:18, 23) No reira, i roto i te utuafare o te Atua, e ere mea maitai aˈe aore ra mea ino aˈe te tuhaa a te hoê taata haerea tia i ta te tahi atu Kerisetiano haapao maitai. Mea taa ê noa râ. E nafea ia ite e ia poihere i ta tatou tuhaa i roto i ta te Atua faanahonahoraa? Ua taaihia te reira i te aha? E nafea ‘te taata atoa e ite ai i te tupuraa o to tatou ite’?—Tim. 1, 4:15.

E nafea ia poihere i ta tatou tuhaa?

3. Eaha te hoê ravea e ite ai tatou i ta tatou tuhaa i roto i te amuiraa e e faaite ai e te poihere ra tatou i te reira?

3 Te hoê ravea e ite ai tatou i ta tatou tuhaa i roto i te amuiraa e e haapapu ai e te poihere ra tatou i te reira, o te haa-amui-roa-raa ïa e “te tavini haapao maitai e te paari” e to ˈna tia te Tino aratai. (A taio i te Mataio 24:45-47.) Mea faufaa ia hiˈopoa tatou i to tatou huru ia faatae mai te pǔpǔ o te tavini i te mau aratairaa. I te roaraa o te mau matahiti, ei hiˈoraa, ua faataehia mai te mau faaueraa e tano no nia i te faaneheneheraa, te faaanaanataeraa e te faaohiparaa tano ore i te Internet. Te pee maite ra anei tatou i teie mau aˈoraa maitai o te paruru ia tatou i te pae varua? E te faaueraa e haamau tamau i te haamoriraa utuafare? Te faataa ra iho â anei tatou i te hoê arui no te reira? Te rave ra anei tatou te feia taa noa i te taime no te haapii i te Bibilia? E haamaitai Iehova ia tatou ei melo taitahi e ei utuafare ia pee tatou i te mau aratairaa a te pǔpǔ o te tavini.

4. Eaha ta tatou e haapao ia faaoti tatou no tatou iho?

4 E parau paha vetahi e na te Kerisetiano taitahi e faaoti no ˈna iho no nia i te faaanaanataeraa e te faaneheneheraa. No te Kerisetiano pûpûhia râ e poihere ra i ta ˈna tuhaa i roto i te amuiraa, eita o ˈna e rave i te mau faaotiraa ia au noa i ta ˈna iho e au. Ia haapaohia râ to Iehova manaˈo i roto i ta ˈna Parau. Ia riro te poroi o te Bibilia ei ‘lamepa no to tatou nei avae e ei tiarama no to tatou nei mau eˈa.’ (Sal. 119:105) E haerea paari atoa ia feruri i te faahopearaa o ta tatou iho mau maitiraa i nia i te toroa, aore ra taviniraa, e i te taata i roto e i rapaeau i te amuiraa.—Kor. 2, 6:3, 4.

5. No te aha tatou e ara ˈi i te huru feruriraa orure hau?

5 Tei te mau vahi atoa “te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore” mai te mataˈi ta tatou e huti nei. (Eph. 2:2) No teie varua, aore ra huru feruriraa, e manaˈo paha tatou e aita e faufaa te aratairaa a te faanahonahoraa a Iehova. Aita râ tatou e hinaaro ra e pee ia Dioterephe tei ore i ‘farii i te aposetolo Ioane’ ma te faatura. (Ioa. 3, 9, 10) E ara tatou i te huru feruriraa orure hau. Eiaha roa ˈtu tatou e parau e e rave i te tahi mea faatura ore i te ravea faataeraa poroi ta Iehova e faaohipa nei. (Num. 16:1-3) Ia poihere râ tatou i ta tatou fanaˈoraa taa ê e haa amui e te pǔpǔ o te tavini. Eiaha anei ïa tatou e tutava i te faaroo e te auraro i te mau aratai o ta tatou amuiraa?—A taio i te Hebera 13:7, 17.

6. No te aha tatou e hiˈopoa ˈi i to tatou iho mau tupuraa?

6 Te tahi atu ravea e faaite ai e te poihere ra tatou i ta tatou tuhaa i roto i te amuiraa, o te hiˈopoa-maite-raa ïa i to tatou iho mau tupuraa e te faaitoito-roa-raa i te haamaitai i ta tatou taviniraa e i te faahanahana ia Iehova. (Roma 11:13) Ua nehenehe vetahi e riro ei pionie tamau. Te tavini ra te tahi atu ei mitionare, tiaau ratere, e ei melo o te utuafare o te Betela i te ao nei. Mea rahi te taeae e tuahine e turu nei i te paturaa i te mau Piha a te Basileia. Te faaitoito roa nei te rahiraa o te nunaa o Iehova i te tauturu i to ratou mau utuafare ia tavini noa ia Iehova e ia apiti roa i te pororaa i te mau hebedoma atoa. (A taio i te Kolosa 3:23, 24.) E tuhaa noa iho â ta tatou i roto i ta Iehova faanahonahoraa ia tavini tatou ia ˈna ma te taatoa e te aau tae.

Tei taaihia i ta tatou tuhaa i roto i te amuiraa

7. A faataa e nafea to tatou mau tupuraa e ohipa ˈi i nia i ta tatou tuhaa i roto i te amuiraa.

7 Mea faufaa ia hiˈopoa i to tatou mau tupuraa no te mea, i nia i te tahi faito, e ohipa te reira i nia i ta tatou e nehenehe e rave i roto i te amuiraa. I roto i te tahi mau tuhaa, ei hiˈoraa, mea taa ê te ohipa a te hoê taeae i ta te hoê tuahine. E ohipa atoa te matahiti, te ea, e te vai ra ˈtu â i nia i ta tatou e nehenehe e rave i roto i te taviniraa a Iehova. Te na ô ra te Maseli 20:29: “Te puai te hinuhinu o te taata apî ra; o te teatea râ o te upoo ra, o te tura ïa o te feia paari.” No to ratou itoito i te pae tino, mea rahi ta te mau melo apî o te amuiraa e tia ia rave. Area te feia ruhiruhia, e faufaa-rahi-hia ïa te amuiraa i to ratou paari e aravihi. Ia haamanaˈo atoa tatou e ua taaihia ta tatou e nehenehe e rave i roto i ta Iehova faanahonahoraa i to ˈna maitai rahi.—Roma 12:6-8.

8. Eaha te ohiparaa a te hinaaro i nia i ta tatou e rave i roto i te amuiraa?

8 Te faataa ra te hiˈoraa o te tahi nau tuahine apî i te tahi atu mea e ohipa i nia i ta tatou tuhaa i roto i te amuiraa. Ua noaa ta raua parau tuite tuarua. Hoê â to raua tupuraa. Ua faaitoito roa ˈtu to raua na metua ia rave i te taviniraa pionie tamau ia oti ta raua tau haapiiraa. I muri aˈe i to raua faatuiteraahia, ua rave te hoê i te taviniraa pionie e te piti, i te ohipa taime taatoa. No te aha? Mea taa ê to raua hinaaro. Ua rave raua i ta raua iho â i hinaaro. Oia atoa no te rahiraa o tatou, e ere anei? E mea tia ia feruri maitai tatou i ta tatou e hinaaro e rave i roto i te taviniraa a te Atua. E nehenehe anei tatou e apiti atu â i te reira, noa ˈtu e e titauhia ia faatano i to tatou mau tupuraa?—Kor. 2, 9:7.

9, 10. E nafea tatou aita anaˈe tatou e hinaaro ra e tavini hau atu â ia Iehova?

9 E aita anaˈe tatou e hinaaro ra e tavini hau atu â ia Iehova, a ohipa rii noa ˈi i roto i te amuiraa? Teie ta Paulo i papai i to Philipi: “O te Atua tei ohipa i roto ia outou i te hinaaro e te rave i te maitai ta ˈna iho e hinaaro ra.” E nehenehe iho â Iehova e ohipa i roto ia tatou e i nia i to tatou hinaaro.—Phil. 2:13; Kor. 2, 4:7.

10 Eiaha anei ïa tatou e ani ia Iehova ia turai ia tatou ia rave i to ˈna hinaaro? Ua na reira Davida arii o Iseraela i tahito. Ua pure oia: “E faaite mai oe ia ˈu i to mau eˈa, e Iehova; e haapii mai oe ia ˈu i to mau haerea: e faaite mai oe ia ˈu i te parau mau na oe ra, e haapii mai hoi ia ˈu; o oe hoi te Atua o to ˈu ora; te tiaturi nei au ia oe i te mau mahana atoa nei.” (Sal. 25:4, 5) E pure atoa tatou ia Iehova ia turai ia tatou ia rave i ta ˈna e au. Ia feruriruri tatou i to ˈna manaˈo e to ta ˈna Tamaiti i ta tatou e rave ra ia au i to raua hinaaro, e mauruuru roa ïa tatou ia raua. (Mat. 26:6-10; Luka 21:1-4) No teie aau mehara e taparu ai tatou ia Iehova ia faaitoito ia tatou ia haere i mua i te pae varua. Ua faaite mai te peropheta Isaia eaha te haerea ta tatou e atuatu e tia ˈi. I to ˈna faarooraa i te reo o Iehova i te uiraa: “O vai ta ˈu e tono; o vai te haere no tatou?,” ua pahono te peropheta: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.”—Isa. 6:8, 9.

E nafea ia haere i mua?

11. (a) No te aha e hinaarohia ˈi te taeae no te amo i te mau hopoia i roto i te faanahonahoraa? (b) E nafea te hoê taeae e fanaˈo ai i te mau hopoia i roto i te amuiraa?

11 I te ao nei, e 289 678 taata tei bapetizohia i te matahiti taviniraa 2008. Te hinaaro-rahi-hia ra ïa te taeae. Eaha ta te hoê taeae e nehenehe e rave? E tutava ïa oia i te faaî i te mau titauraa no te mau tavini tauturu e matahiapo e vai ra i roto i te mau Papai. (Tim. 1, 3:1-10, 12, 13; Tito 1:5-9) E nafea te hoê taeae e tutava ˈi i te faaî i tera mau titauraa Bibilia? Ma te tutava i te apiti rahi i te taviniraa, i te amo maitai i ta ˈna mau hopoia, i te haamaitai i ta ˈna mau pahonoraa i te mau putuputuraa, e i te haapao mau i to ˈna mau hoa Kerisetiano. Te faaite ra ïa oia e te poihere ra oia i ta ˈna tuhaa i roto i te amuiraa.

12. E nafea te mau taurearea e faaite ai i to ratou itoito rahi no te parau mau?

12 Eaha ta te mau taeae taurearea iho â râ e rave no te haere i mua i roto i te amuiraa? E faaitoito ratou ia rahi to ratou ‘paari e te ite pae varua’ ma te hiˈopoa i te mau Papai. (Kol. 1:9) E haapii maite ïa ratou i te Parau a te Atua e e apiti rahi i te mau putuputuraa a te amuiraa. E nehenehe atoa te mau tane apî e faaineine ia ratou no te tomo na te “opani rahi” e aratai atu i te mau tuhaa rau o te taviniraa taime taatoa. (Kor. 1, 16:9) E huru oraraa oaoa mau â ia ohipa i roto i te taviniraa a Iehova, o te hopoi mai i te mau haamaitairaa rahi.—A taio i te Koheleta 12:1.

13, 14. E nafea te mau tuahine e haapapu ai e te poihere ra ratou i ta ratou tuhaa i roto i te amuiraa?

13 E haapapu atoa te mau tuahine e te poihere ra ratou i ta ratou fanaˈoraa taa ê e apiti i te tupuraa o te Salamo 68:11. Te taio nei tatou: “Ua tuu mai te Fatu i te parau, e e pǔpǔ rahi te feia i faaite ra.” O te faariroraa i te taata ei pǐpǐ hoê o te mau ravea faahiahia roa ˈˈe e faaite ai te mau tuahine i to ratou mauruuru no ta ratou tuhaa i roto i te amuiraa. (Mat. 28:19, 20) No reira, e haapapu ratou e te poihere ra ratou i te reira ma te apiti roa i te taviniraa e ma te ineine i te rave i te mau haapaeraa.

14 Ua papai Paulo ia Tito: “Te mau vahine paari, ia au [ïa] ta ratou haapaoraa i te feia moˈa . . . ei feia haapii . . . i te parau maitai. Ia aˈo ratou i te mau vahine apî ra ia aroha i ta ratou mau tane, ia aroha hoi i ta ratou mau tamarii; ia mamahu noa, ia maitai, ia parahi i te utuafare, ia hamani maitai, ia auraro maite i ta ratou iho mau tane, ia ore ia faainohia te parau a te Atua.” (Tito 2:3-5) E mana maitai mau â to te mau tuahine feruriraa paari i roto i te amuiraa! Te faatura ra ratou i te mau taeae aratai e te rave ra i te mau faaotiraa paari no nia i te faaneheneheraa e te faaanaanataeraa. Te horoa ra ïa ratou i te hiˈoraa maitai roa ia vetahi ê e te haafaufaa ra i ta ratou tuhaa i roto i te amuiraa.

15. Eaha ta te hoê tuahine taa noa e rave ia ore oia e moemoe faahou?

15 I te tahi mau taime, mea fifi no te hoê tuahine taa noa ia ite i ta ˈna tuhaa i roto i te amuiraa. Ua parau te hoê tuahine i roto i tera huru tupuraa: “I te tahi taime, e moemoe te hoê taata taa noa.” I to ˈna uiraahia eaha ta ˈna i rave, ua pahono oia: “Ua tauturu te pure e te haapiiraa ia ˈu ia ite faahou i ta ˈu tuhaa. Ua hiˈopoa vau i to Iehova manaˈo ia ˈu. Ua tutava vau i te tauturu ia vetahi ê i roto i te amuiraa. Aita ˈtura vau i manaˈo noa ia ˈu.” Ia au i te Salamo 32:8, ua parau Iehova ia Davida: “E aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.” Te anaanatae ra iho â Iehova i ta ˈna mau tavini atoa, tae noa ˈtu te mau tuahine taa noa. E tauturu atoa oia ia ratou ia ite i ta ratou tuhaa i roto i te amuiraa.

A tapea noa i ta oe tuhaa!

16, 17. (a) No te aha e faaotiraa maitai roa ˈˈe ai te fariiraa i to Iehova faataeraa mai ia tatou i roto i ta ˈna faanahonahoraa? (b) E nafea ia tapea noa i ta tatou tuhaa i roto i ta Iehova faanahonahoraa?

16 Ma te here, ua faatae mai Iehova i ta ˈna mau tavini atoa ia ˈna, a faatupu atu ai ratou i te taairaa e o ˈna. Ua parau Iesu: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.” (Ioa. 6:44) I roto i te mau miria taata atoa i te fenua nei, ua faatae mai Iehova ia tatou i roto i ta ˈna faanahonahoraa i teie mahana. O te fariiraa i te reira te faaotiraa maitai roa ˈˈe ta tatou i rave. I teie nei, e tumu e e auraa to to tatou oraraa. Auê tatou i te oaoa e te mauruuru no ta tatou tuhaa i roto i te faanahonahoraa!

17 Ua parau te papai salamo: “Ua hinaaro vau, e Iehova, i te vahi moˈa ra o to fare.” Ua himene atoa oia: “Te taahi nei tau avae i te vahi papu; e haamaitai â vau ia Iehova i roto i te mau amuiraa.” (Sal. 26:8, 12) E tuhaa faufaa roa ta te Atua mau i faataa no tatou taitahi i roto i ta ˈna faanahonahoraa. E nehenehe tatou e tapea noa i te reira, ia pee noa tatou i ta ˈna aratairaa e ia ohipa noa i roto i ta ˈna taviniraa.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e tano ai ia parau e e tuhaa ta te mau Kerisetiano atoa i roto i te faanahonahoraa?

• E nafea ia faaite e te poihere ra tatou i ta tatou tuhaa i roto i te faanahonahoraa a te Atua?

• Eaha tei taaihia i ta tatou tuhaa i roto i te amuiraa?

• E nafea te mau Kerisetiano apî e paari e haapapu ai e te poihere ra ratou i ta ratou tuhaa i roto i te faanahonahoraa a te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

E nafea te mau taeae e fanaˈo ai i te mau hopoia i roto i te amuiraa?

[Hohoˈa i te api 22]

E nafea te mau tuahine e haapapu ai e te poihere ra ratou i ta ratou tuhaa i roto i te amuiraa?