Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaite ta outou mau pure i te aha no nia ia outou?

E faaite ta outou mau pure i te aha no nia ia outou?

E faaite ta outou mau pure i te aha no nia ia outou?

“E tei faaroo i te pure ra, e tae atoa mai te taata atoa ia oe ra.”—SAL. 65:2.

1, 2. No te aha te mau tavini a Iehova e pure ai ia ˈna ma te tiaturi?

 EITA roa Iehova e tapiri i to ˈna tariˈa i te mau aniraa a ta ˈna mau tavini haapao maitai. Mea papu e e faaroo mai oia. Noa ˈtu e e pure to ˈna mau mirioni Ite ia ˈna i te hoê â taime, e faaroo oia ia ratou taitahi.

2 No to ˈna tiaturi e ua faaroo te Atua i ta ˈna mau taparuparuraa, ua himene te papai salamo Davida: “E tei faaroo i te pure ra, e tae atoa mai te taata atoa ia oe ra.” (Sal. 65:2) Ua pahonohia ta ˈna mau pure no te mea e taata haamori taiva ore oia ia Iehova. Mea maitai ia ui tatou: ‘Te faaite ra anei ta ˈu mau taparuparuraa i to ˈu tiaturi ia Iehova e tapitapi i te haamoriraa viivii ore? Eaha ta ta ˈu mau pure e faaite ra no nia ia ˈu?’

A pure ia Iehova ma te haehaa

3, 4. (a) Ia pure tatou, mai te aha to tatou huru? (b) E nafea tatou mai te peu e e “manaˈo” tapitapi to tatou no te hoê hara rahi?

3 Ia pahonohia ta tatou mau pure, e titauhia ia pure i te Atua ma te haehaa. (Sal. 138:6) Mea maitai ia ani tatou ia Iehova ia tamata, aore ra hiˈopoa, mai. Ua parau Davida: “E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua, ia ite hoi oe i tau aau; e tamata hua mai ia ˈu, e ia ite oe i tau manaˈo: e hiˈo mai, e eiaha ei haamainaina to roto ia ˈu ia oe ra. E aratai oe ia ˈu i te eˈa e tia i te vai-maite-raa te maitai.” (Sal. 139:23, 24) E pure e e farii atoa anaˈe i te hiˈopoaraa a te Atua e te mau aˈoraa o ta ˈna Parau. E nehenehe Iehova e aratai ia tatou na “te eˈa e tia i te vai-maite-raa,” ma te tauturu mai ia tapi i te hoê huru oraraa e tae atu ai i te ora mure ore.

4 E mai te peu e e “manaˈo” tapitapi to tatou no te hoê hara rahi? (A taio i te Salamo 32:1-5.) Ia haamamû tatou i to tatou manaˈo haava faahapahapa, e paruparu tatou mai te hoê tumu raau e mǎrô i te mahana puai. No to ˈna hararaa, aita Davida i oaoa faahou e peneiaˈe ua maˈihia oia. Ua topa roa râ to ˈna hau i to ˈna faˈiraa i ta ˈna hara i te Atua. Eaha paha oia i te oaoa i to ˈna iteraa e ua “faaorehia ta ˈna hara” e Iehova! Ia faˈi te hoê taata tei hahi ê i ta ˈna hara i te Atua, e topa to ˈna hau e e tauturu atoa te mau matahiapo Kerisetiano ia ˈna ia maitai faahou mai i te pae varua.—Mas. 28:13; Iak. 5:13-16.

A taparuparu e a haamauruuru i te Atua

5. Eaha ta tatou e taparuparu ia Iehova?

5 Ia ahoaho noa ˈtu tatou, mea maitai ia faaohipa i ta Paulo aˈoraa: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.” (Phil. 4:6) E taparuparuraa haehaa te auraa o te “aniraa” i ǒ nei. E taparuparu iho â râ tatou ia Iehova ia tauturu e ia aratai mai i roto i te fifi aore ra te hamani-ino-raa.

6, 7. Ia pure tatou, no te aha e haamauruuru atoa ˈi?

6 Ia pure tatou i te taime noa e hinaaro ai tatou i te tahi mea, eaha ïa ta te reira e faaite ra no nia i to tatou taairaa e o Iehova? Ua parau Paulo e e faaite tatou i to tatou hinaaro i te Atua “ma te haamaitai,” aore ra haamauruuru. E tano mau â ia mauruuru tatou mai ia Davida, tei na ô: “Tei ia oe, e Iehova, te rahi, e te mana, e te hanahana, e te pau, e te tura, to nia i te raˈi ra, e to nia i te fenua, na oe anaˈe ïa; tei ia oe te hau, e Iehova, o oe tei rahi i te mau mea atoa nei. . . . E to matou Atua, te haamaitai nei matou ia oe, te arue nei matou i to oe nei iˈoa hanahana.”—Par. 1, 29:11-13.

7 Ua haamauruuru Iesu i te Atua no te maa e no te pane e te uaina i faaohipahia i te Amuraa maa a te Fatu. (Mat. 15:36; Mar. 14:22, 23) Ia na reira atoa tatou e ia “haamaitai [tatou] ia Iehova” no “te mau ohipa taa ê na ˈna i te mau tamarii a te taata nei,” no ta ˈna mau “faaauraa parau-tia,” e no ta ˈna parau, aore ra poroi, i roto i te Bibilia.—Sal. 107:15; 119:62, 105.

A pure no vetahi ê

8, 9. No te aha tatou e pure ai no te mau taeae e tuahine Kerisetiano?

8 E pure iho â tatou no tatou iho, e mea tia râ ia pure atoa no vetahi ê—no te mau Kerisetiano atoa aita tatou i ite i te iˈoa. Aita paha te aposetolo Paulo i matau i te mau Kerisetiano atoa i Kolosa, ua papai râ oia: “Te haamaitai nei mâua i te Atua, i te Metua o to tatou Fatu o Iesu Mesia, ma te pure tamau â [no] outou, mai to matou iteraa mai â i to outou faaroo i te Mesia ra ia Iesu, e to outou aroha i te feia moˈa atoa.” (Kol. 1:3, 4) Ua pure atoa Paulo no te mau Kerisetiano i Tesalonia. (Tes. 2, 1:11, 12) Mea rahi ta teie mau huru pure e faaite no nia ia tatou e to tatou manaˈo i te mau taeae e tuahine Kerisetiano.

9 Ia pure tatou no te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa o te mau “mamoe ê atu,” te haafaufaa ra ïa tatou i te faanahonahoraa a te Atua. (Ioa. 10:16) Ua ani Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano ia pure ia ‘horoahia mai te parau ia ˈna no te faaite hua ˈtu i te parau aro o te evanelia.’ (Eph. 6:17-20) Te pure atoa ra anei tatou mai tera no te mau taeae e tuahine?

10. Eaha te faahopearaa ia pure tatou no vetahi ê?

10 E nehenehe te pureraa no vetahi ê e taui i to tatou huru i nia ia ratou. Ia pure tatou no te hoê taata mea riri roa na tatou, e nehenehe to tatou huru i nia ia ˈna e taui. (Ioa. 1, 4:20, 21) Mea faaitoito tera mau huru pure e e paturu i te auhoêraa e to tatou mau taeae. E faaite atoa te reira e e here to tatou mai to te Mesia. (Ioa. 13:34, 35) E tuhaa taua huru maitai ra o ta te varua o te Atua e faatupu. Te pure ra anei tatou taitahi no te ani ia Iehova i to ˈna varua moˈa, o te tauturu ia tatou ia faatupu i ta ˈna hotu, mai te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, e te hitahita ore? (Luka 11:13; Gal. 5:22, 23) Mai te peu e e, e faaite ïa ta tatou mau parau e ohipa e te haapao nei e te pee nei tatou i ta te varua.—A taio i te Galatia 5:16, 25.

11. No te aha e mea tano ai ia ani ia vetahi ê ia pure no tatou?

11 Ia faahemahia ta tatou mau tamarii ia punu i te mau hiˈopoaraa haapiiraa, mea maitai ia pure tatou no ratou e ia faaohipa atoa i te mau Papai no te tauturu atu ia haa ma te haerea tia, eiaha râ ia rave i te mea ino. Teie ta Paulo i parau i te mau Kerisetiano i Korinetia: “Te pure nei au i te Atua ia ore roa outou ia rave i te ino.” (Kor. 2, 13:7) Mea au na Iehova tera mau huru pure haehaa, o te faaite ia ˈna i te mau mea maitai no nia ia tatou. (A taio i te Maseli 15:8.) E nehenehe tatou e ani ia vetahi ê ia pure no tatou, mai ia Paulo tei papai: “E pure [no] matou: ua ite mau hoi matou e, te tia nei to matou aau, i te opuaraa e ei haapao maitai ta matou i te mau mea atoa nei.”—Heb. 13:18.

E faaite ta tatou mau pure i te tahi atu mau mea

12. Eaha te mau tumu parau matamua ia pure tatou?

12 Te faaite ra anei ta tatou mau pure e e Ite no Iehova oaoa tatou e te itoito rahi? Ua niuhia anei ta tatou mau taparuparuraa na mua roa i nia i te haapaoraa i te hinaaro o te Atua, te pororaa i te poroi o te Basileia, te faatiaraa i te mana arii o Iehova, e te faaraaraa i to ˈna iˈoa? Tera te mau tumu parau matamua ia pure tatou, ia au i te hohoˈa pure a Iesu, tei haamata mai teie: “E to matou Metua i te ao r[a], ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mat. 6:9, 10.

13, 14. E faaite ta tatou mau pure i te aha no nia ia tatou?

13 E faaite ta tatou mau pure i te Atua i to tatou mau manaˈo turai, anaanataeraa, e hinaaro. Ua ite Iehova i to tatou huru taata. Te na ô ra te Maseli 17:3: “O te pani tamâraa to te ario, e te umu to te auro; o Iehova râ tei tamata i te aau o te taata nei.” E hiˈo te Atua i roto i to tatou aau. (Sam. 1, 16:7) Ua taa ia ˈna eaha to tatou manaˈo i te mau putuputuraa, te taviniraa, te mau taeae e tuahine pae varua, e te mau “taeae” o te Mesia. (Mat. 25:40) Ua ite oia e te hinaaro mau ra anei tatou i ta tatou i ani i roto i te pure aore ra te tahana noa ra tatou i te parau. Ua na ô Iesu: “Ia pure outou ra, eiaha ia rahi te parau rii faufaa ore mai ta te mau Etene ra; o tei manaˈo [hape] e tei te rahi o te parau e itehia mai ai ratou.”—Mat. 6:7.

14 E faaite atoa ta tatou mau pure i to tatou tiaturi rahi i te Atua. Ua parau Davida: “Ua matarohia . . . oe [Iehova] ei haapuraa no ˈu; e ei pare etaeta i te enemi. E riro to ˈu i te parahiraa roa i to oe ra sekene, e ora vau i raro aˈe i te tapoˈi ra o to pue pererau.” (Sal. 61:3, 4) Ia “parahi” taipe mai te Atua ‘i rotopu ia tatou,’ e fanaˈo tatou i ta ˈna parururaa e aupururaa. (Apo. 7:15) Mea mahanahana mau ia haafatata ˈtu ia Iehova na roto i te pure, ma te tiaturi papu e ‘tei pihai iho oia ia tatou’ ia tamatahia to tatou faaroo!—A taio i te Salamo 118:5-9.

15, 16. Ia pure tatou, e haroaroa tatou i te aha no nia i to tatou hinaaro i te mau hopoia i roto i te amuiraa?

15 Ia pure tatou ia Iehova ma te haavare ore, e haroaroa tatou eaha mau â to tatou mau manaˈo turai. Ei hiˈoraa, ia titau tatou i te toroa tiaau i roto i te nunaa o te Atua, no te hinaaro haehaa mau anei e tauturu e e haa rahi i roto i te pororaa e te amuiraa? Aore ra e ere anei no te “faateitei” i nia iho ia vetahi ê? Eiaha te reira ia itehia i roto i te nunaa o Iehova. (A taio i te Ioane 3, 9, 10; Luka 22:24-27.) Ia pure tatou ia Iehova ma te haavare ore, e itehia e e hinaaro tano ore anei to tatou, a nehenehe atu ai tatou e taui hou te reira e aˈa roa ˈi.

16 E hinaaro roa paha te tahi mau vahine Kerisetiano ia riro ta ratou tane ei tavini tauturu e peneiaˈe ei tiaau, aore ra matahiapo i muri aˈe. E ohipa paha teie mau tuahine ia au i to ratou mau huru aau ta ratou i faahiti i roto i ta ratou iho mau pure, ma te tutava i te horoa i te hiˈoraa maitai. Mea faufaa te reira, no te mea tei te huru paraparau e haerea o te utuafare o te taeae e hiˈo-maitai-hia ˈi oia aore ra eita i roto i te amuiraa.

Te pureraa no vetahi ê i mua i te taata

17. No te aha e mea au ai ia pure tatou o tatou anaˈe?

17 E pinepine Iesu i te vaiiho i te nahoa taata no te pure o ˈna anaˈe i to ˈna Metua. (Mat. 14:13; Luka 5:16; 6:12) E hinaaro atoa tatou e pure o tatou anaˈe. Ia pure tatou i te hoê vahi hau, e nehenehe tatou e rave i te mau faaotiraa ta Iehova e au e no to tatou maitai i te pae varua. Ua pure atoa râ Iesu i mua i te taata, e mea maitai ia hiˈopoa tatou e nafea ia na reira ma te au.

18. Eaha te tahi mau mea ta te mau taeae e haamanaˈo ia pure ratou no te amuiraa?

18 I ta tatou mau putuputuraa, na te mau tane taiva ore e pure no te amuiraa. (Tim. 1, 2:8) Ia oti taua pure ra, e mea tia ia parau te mau Kerisetiano “amene,” e “na reira ïa” te auraa. Ia farii ïa ratou i tei parauhia. Aita e parau huru ê aore ra tano ore i roto i ta Iesu hohoˈa pure. (Luka 11:2-4) Aita atoa oia i faahiti i te mau hinaaro aore ra fifi o te feia e faaroo ra ia ˈna. Na te taata taitahi e faahiti i to ˈna iho mau tapitapi ia pure oia o ˈna anaˈe, eiaha râ i mua i te taata. E ia pure tatou no te hoê pǔpǔ, eita tatou e hohora i to ratou oraraa.

19. Mai te aha to tatou haerea ia purehia na mua mai?

19 Ia purehia mai no tatou, mea faufaa ia faaite i te ‘mǎtaˈu faatura i te Atua.’ (Pet. 1, 2:17) Te vai ra iho â te taime e te vahi no te tahi mau ohipa, eiaha râ i te hoê putuputuraa Kerisetiano. (Koh. 3:1) Ei hiˈoraa, e ani paha te hoê taata i te hoê pǔpǔ ia tapea i to ratou rima ia purehia. E nehenehe vetahi, tae noa ˈtu te mau manihini e ere hoê â tiaturiraa ta tatou, e huru ê aore ra e haama. Ia purehia na mua mai, e nehenehe nau hoa faaipoipo e tapea au noa i to raua rima. Ia tauahi piri roa râ raua, e nehenehe te feia tei ite atu i te reira e manaˈo e mea faufaa aˈe no raua to raua here eiaha râ to raua faatura rahi ia Iehova. E ‘rave anaˈe i te mau mea atoa ma te haamaitai’ e te faatura i te Atua. E ape atoa anaˈe i te haerea o te faahaama, faahuru ê, aore ra e faaturori i te taata.—Kor. 1, 10:31, 32; Kor. 2, 6:3.

E pure no te aha?

20. E nafea outou e faataa ˈi i te Roma 8:26, 27?

20 I te tahi taime, aita paha tatou i ite eaha te parau ia pure o tatou anaˈe. Ua papai Paulo: ‘Aore tatou i ite maitai i te mea au ia pure tatou; na te varua moˈa iho i ani i ta tatou ma te uuru e ore e tia ia parau ra. Ua ite râ te Atua o tei paheru i te aau ra i to te varua hinaaro.’ (Roma 8:26, 27) Ua haapapai Iehova e rave rahi pure i roto i te Bibilia. E farii oia i teie mau aniraa ta tatou e hinaaro paha e faatae ia ˈna, a faatupu atu ai oia i te reira. Ua ite maitai te Atua i to tatou huru e te auraa o te mau mea ta ˈna i turai i to ˈna varua ia parau na roto i te feia i papai i te Bibilia. Ia “ani,” aore ra arai, te varua no tatou, e pahono Iehova i ta tatou mau taparuparuraa. Ia ite maitai aˈe râ tatou i te Parau a te Atua, e haamanaˈo ohie atu â tatou i ta tatou e ani i roto i te pure.

21. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau?

21 Ua tapao mai tatou e e faaite ta tatou mau pure e rave rahi mea no nia ia tatou. Ei hiˈoraa, mea piri anei tatou ia Iehova e ua ite maitai anei tatou i ta ˈna Parau. (Iak. 4:8) I roto i to muri nei tumu parau, e hiˈopoa tatou i te tahi mau pure e faahitiraa parau i roto i te pure, tei papaihia i roto i te Bibilia. Eaha te faahopearaa o te reira i nia i ta tatou pure i te Atua?

Eaha ta outou e pahono?

• Mai te aha to tatou huru ia pure tatou ia Iehova?

• No te aha tatou e pure ai no te mau taeae e tuahine?

• E faaite ta tatou mau pure i te aha no nia ia tatou e to tatou mau manaˈo turai?

• Mai te aha to tatou haerea ia purehia na mua mai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 11]

Te arue e te haamauruuru tamau ra anei oe ia Iehova?

[Hohoˈa i te api 13]

Ia faahanahana noa to tatou haerea ia Iehova ia purehia na mua mai