Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ei peu maitai ta tatou te mau tavini a te Atua

Ei peu maitai ta tatou te mau tavini a te Atua

Ei peu maitai ta tatou te mau tavini a te Atua

“Ei pee outou i te Atua.”—EPH. 5:1.

1, 2. (a) No te aha mea faufaa ˈi te peu maitai? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

 NO NIA i te haerea faatura, te na ô ra te papai buka ra o Sue Fox: “Ei peu maitai noa ta tatou e tia ˈi. E tano te reira i te mau vahi atoa, i te mau taime atoa.” Ia matau te taata i te faaite i te peu maitai, e iti mai ïa te peapea, a ore roa ˈtu ai. Area te raveraa i te peu etene i nia ia vetahi ê, e faatupu ïa i te mârô, te inoino e te oto.

2 I roto i te amuiraa Kerisetiano, mea ite roa te rahiraa o te mau melo i te peu. E ara râ tatou i te mau peu etene matauhia a teie nei ao i teie mahana. E hiˈo anaˈe e nafea te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu Bibilia no nia i te peu maitai e paruru ai ia tatou e e faatae ai i te taata i te haamoriraa mau. No te taa eaha ta te peu maitai e titau ra, e hiˈopoa tatou i te hiˈoraa o te Atua ra o Iehova e o ta ˈna Tamaiti.

Mea ite roa Iehova e ta ˈna Tamaiti i te peu

3. Ua vaiiho te Atua ra o Iehova i teihea hiˈoraa o te peu maitai?

3 O te Atua ra o Iehova te hiˈoraa tia roa o te peu maitai. Noa ˈtu to ˈna tiaraa teitei ei Arii o te ao taatoa, mea hamani maitai e mea faatura roa oia i te taata. Na roto i te reo tumu, i to Iehova paraparauraa ia Aberahama e ia Mose, ua faaohipa oia i te hoê taˈo Hebera o te faariro i te hoê faaueraa ei aniraa faatura. (Gen. 13:14; Exo. 4:6) Ia hape ta ˈna mau tavini, e “Atua hamani maitai [Iehova], e te aroha, e te faaoromairaa roa, e te rahi hoi i te faaherehere, e te parau mau.” (Sal. 86:15) a Mea taa ê roa oia i te tahi mau taata o te riri taue ia ore vetahi ê e rave i te mau mea mai ta ratou i hinaaro.

4. E nafea tatou e pee ai ia Iehova ia paraparau mai vetahi ê?

4 E ite-atoa-hia te peu maitai a te Atua i roto i ta ˈna huru faarooraa i te taata. I to Aberahama uiuiraa no nia i te mau taata o Sodoma, ua pahono atu Iehova ma te faaoromai. (Gen. 18:23-32) Aita oia i manaˈo e ua mâuˈa to ˈNa taime i te tamǎrûraa ia Aberahama. E faaroo oia i te mau pure a ta ˈna mau tavini e te mau tiaororaa a te taata hara tatarahapa. (A taio i te Salamo 51:11, 17.) Eiaha anei ïa tatou e pee ia Iehova ma te faaroo ia vetahi ê ia paraparau mai?

5. E nafea te peeraa i te peu maitai a Iesu e haamaitai ai i to tatou mau taairaa e o vetahi ê?

5 O te peu maitai atoa ta Iesu Mesia i haapii mai i to ˈna Metua. Noa ˈtu e i te tahi taime ua titau rahi ta ˈna taviniraa i to ˈna taime e itoito, ua faaoromai e ua hamani maitai noa oia. Ua ite te mau lepera, matapo taparu e te tahi atu i roto i te fifi, e ua ineine Iesu i te tauturu atu. Noa ˈtu e ua haere atu ratou ia ˈna ma te faaara ore, ua tâuˈa oia ia ratou. Ua vaiiho pinepine oia i ta ˈna e rave ra no te tauturu i te hoê taata ahoaho. Ua hamani maitai roa oia i te feia tei tiaturi ia ˈna. (Mar. 5:30-34; Luka 18:35-41) Ei Kerisetiano, e pee tatou i te hiˈoraa o Iesu ma te hamani maitai e te tauturu i te taata. E ite to tatou fetii, feia tapiri, e te tahi atu i teie haerea, o te faahanahana hoi ia Iehova e o te faaoaoa ia tatou.

6. Eaha te hiˈoraa auhoa ta Iesu i vaiiho mai?

6 Ua faatura atoa Iesu i te taata ma te faaohipa i to ratou iˈoa. Ua na reira atoa anei te mau aratai haapaoraa ati Iuda? Aita. No ratou, mea “ino roa” te taata tei ore i ite i te Ture e ua vahavaha ia ratou. (Ioa. 7:49) Aita te Tamaiti a te Atua i na reira. Ua faaroo Mareta, Maria, Zakaio, e e rave rahi atu â ia ˈna i te piiraa ia ratou ma to ratou iˈoa. (Luka 10:41, 42; 19:5) Noa ˈtu e e faataa te taˈere e te huru tupuraa e nafea ia paraparau i te taata i teie mahana, e tutava te mau tavini a Iehova i te farii maitai ia vetahi ê. b E faatura noa ratou i to ratou mau hoa Kerisetiano e i te tahi atu noa ˈtu te mau taa-ê-raa i rotopu i te taata.—A taio i te Iakobo 2:1-4.

7. E nafea te mau faaueraa tumu Bibilia e tauturu ai ia tatou ia faaite i te peu maitai i nia i te taata-tupu i te mau vahi atoa?

7 Te faaite ra te peu maitai a te Atua e a ta ˈna Tamaiti i nia i te mau taata o te mau nunaa e opu atoa i to raua faatura ia ratou. E faatae mai atoa te reira i te feia aau farii i te parau mau. E ere iho â hoê â peu maitai i te mau vahi atoa. Eita ïa tatou e pee i te mau faatureraa etaeta no nia i te reira. E faatura au noa râ tatou i te taata-tupu i te mau vahi atoa ia au i te mau faaueraa tumu Bibilia. E hiˈopoa anaˈe e nafea te faaiteraa i te peu maitai i nia i te taata e tauturu mai ai ia manuïa ˈtu â i roto i te taviniraa Kerisetiano.

A aroha e a paraparau i te taata

8, 9. (a) Eaha te tahi peu e nehenehe e hiˈohia ei mea etene? (b) No te aha tatou e vaiiho ai i ta Iesu i parau i roto i te Mataio 5:47 ia ohipa i nia i to tatou huru i nia i te taata?

8 I roto i te oraraa ru noa tei matauhia i te vahi e rave rahi i teie mahana, e haere noa te mau taata ma te ore e parau “iaorana” aore ra “eaha te huru?” Parau mau, eita tatou e paraparau i te taata atoa e haere ra na te hiti purumu. I roto râ e rave rahi atu â tupuraa, mea tano e mea au ia aroha ia vetahi ê. Ua matau anei oe i te aroha i te taata? Aore ra e pinepine oe i te ore e ataata aore ra e parau i te tahi mea au maitai? E nehenehe te hoê taata manaˈo maitai e rave i te hoê peu, e mea etene hoi.

9 Ua haamanaˈo mai Iesu: “O to outou mau taeae anaˈe ra ta outou e ite atu, eaha ta outou vahi hau i reira? e ere anei te na reira atoa nei t[e] mau telona?” (Mat. 5:47) Ua papai Donald Weiss taata aˈo: “Eita te taata e au ia ore ratou e tâuˈahia. Aita e otoheraa no te na reira. Teie noa te ravea: A aroha i te taata. A paraparau ia ratou.” Ia haapae tatou i te toetoe e te au ore, e maitai mai ïa to tatou taairaa e o vetahi ê.

10. E nafea te peu maitai e tauturu mai ai ia manuïa ta tatou taviniraa? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia  “A ataata ˈtu na mua.”)

10 A hiˈo na ia Tom e ia Carol, nau Kerisetiano faaipoipo e ora ra i te hoê oire rahi i Marite apatoerau. I roto i ta raua taviniraa, ua aparau maitai raua e te mau taata tapiri. Mea nafea? Ma te manaˈo i te Iakobo 3:18, te na ô ra Tom: “E tamata mâua i te paraparau i te taata ma te hau, tei rapaeau anei i to ratou fare e o te ohipa ra na reira. E ataata ˈtu e e aroha ˈtu mâua. E paraparau mâua no nia i ta ratou e anaanatae ra mai ta ratou mau tamarii, urî, fare, e ohipa. I muri aˈe, e faariro ratou ia mâua ei hoa no ratou.” Te na ô ra Carol: “Ia farerei faahou matou, e horoa mâua i to mâua iˈoa e e ani i to ratou. E faaite mâua eaha ta mâua e rave nei na reira ma te haapoto râ i te aparauraa. I muri iho ïa mâua e poro ai ia ratou.” Mea rahi tei tiaturi ia raua. Ua farii te tahi i te mau papai Bibilia e ua hinaaro te tahi atu e haapii i te parau mau.

Ei peu maitai i roto i te mau tupuraa fifi

11, 12. No te aha tatou e tuhihia ˈi i roto i te pororaa i te evanelia, e e nafea ïa tatou?

11 I te tahi mau taime, e tuhihia tatou ia poro tatou i te evanelia. Ua faaara iho â te Mesia o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Ioa. 15:20) Aita râ e maitai ia tuhi atoa tatou. E nafea ïa tatou? Ua papai te aposetolo Petero: “E faateitei . . . outou i te Fatu ra i te Mesia i roto i to outou aau: e ia vai ineine â outou ia parau atu i te taata atoa ia ui mai ia outou i te tiaturi i roto ia outou na, ma te mǎrû e te auraro maite atu.” (Pet. 1, 3:15) Ia na reira tatou i te faaite i te peu maitai, e mǎrû ïa te feia e tuhi mai.—Tito 2:7, 8.

12 E nehenehe anei tatou e faaineine ia tatou no te pahono i te mau parau faaino mai ta te Atua e hinaaro? E. Ua faaue Paulo: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa.” (Kol. 4:6) E haamatau anaˈe i te faaite i te peu maitai i te fetii, hoa haapiiraa, hoa ohipa, melo o te amuiraa e te feia tapiri. E ineine maitai aˈe ïa tatou i te pahono i te faaoooraa e te tuhi ma te haerea e au i te hoê Kerisetiano.—A taio i te Roma 12:17-21.

13. A horoa i te hoê hiˈoraa e nafea te peu maitai e tamǎrû ai i te feia patoi.

13 E maitai te itehia ia faaite tatou i te peu maitai i roto i te mau tupuraa fifi. I Tapone, ei hiˈoraa, ua faaooohia te hoê Ite e te hoê fatu fare e ta ˈna manihini. Ma te faatura, ua haere te taeae. A poro noa ˈi oia i roto i te tuhaa fenua, ua ite oia e te hiˈo noa ra te manihini ia ˈna na te atea mai. I to ˈna tapiriraa ˈtu, ua parau mai te manihini: “Eiaha oe e inoino mai no te ohipa i tupu. Ua parau iho â mâua i te tahi mau mea au ore, ua ite râ vau e ua tamau noa oe i te ataata. E nafea vau e ataata atoa ˈi?” Aita oia i tiaturi e e oaoa faahou oia, no te mea ua ere oia i ta ˈna ohipa e no pohe noa ˈtura to ˈna metua vahine. Ua pûpû atu te taeae i te hoê haapiiraa Bibilia ta ˈna i farii e piti taime i te hebedoma.

Ravea maitai roa ˈˈe no te ite i te peu

14, 15. Mea nafea te mau tavini a Iehova i tahito i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii?

14 I tahito, e haapii iho â te mau metua paieti i te peu maitai i ta ratou mau tamarii i te fare. A hiˈo na i te huru paraparau faatura a Aberahama raua ta ˈna tamaiti o Isaaka i roto i te Genese 22:7. O Iosepha atoa tei haapii-maitai-hia e to ˈna na metua. I to ˈna tapearaahia, ua faatura atoa oia i te tahi atu mau taata i tapeahia. (Gen. 40:8) Te faaite ra ta ˈna i parau ia Pharao e ua haapii oia e nafea ia paraparau i te hoê taata mana.—Gen. 41:16, 33, 34.

15 I roto i na Ture Ahuru i horoahia i te mau tamarii Iseraela, teie atoa te aˈoraa: “E faatura ˈtu i to metua tane, e to metua vahine; ia haamaorohia to oe pue mahana i te fenua ta to Atua ta Iehova e horoa no oe.” (Exo. 20:12) E na reira te mau tamarii ia faaite ratou i te peu maitai i te fare. Ua faatura mau te tamahine a Iepheta i to ˈna metua tane ma te auraro i ta ˈna euhe i roto i te hoê tupuraa ahoaho roa.—Tav. 11:35-40.

16-18. (a) E nafea te mau tamarii e haapii ai i te peu maitai? (b) Eaha te tahi mau maitai ia haapii i te mau tamarii i te peu maitai?

16 Mea faufaa roa ia haapii i ta tatou mau tamarii i te peu maitai. Ia riro mai ratou ei taata paari tei ite i te haapaoraa, e mea tia ia haapii te feia apî i te aroha i te taata, i te pahono i te niuniu paraparau, e te tamaa e vetahi ê. E mea maitai ia faataa ˈtu no te aha e tapea ˈi i te opani, e hamani maitai ai i te ruhiruhia e te taata maˈi, e e tauturu ai i te amo i te mau ohipa teiaha. E mea tia ia taa ia ratou te faufaaraa ia parau “e e,” “mauruuru,” “manava,” “maa tauturu?,” e “eiaha e inoino mai.”

17 E ere i te mea ohipa rahi ia haapii i te mau tamarii i te peu maitai. O te horoaraa i te hiˈoraa maitai te ravea maitai roa ˈˈe. Te parau ra o Kurt e 25 matahiti mea nafea o ˈna e to ˈna na taeae e toru i te iteraa i te peu: “Ua hiˈo e ua faaroo noa matou ia Mama e ia Papa ia paraparau te tahi i te tahi ma te hamani maitai e ia faaoromai e ia faatura i te taata. Na mua ˈˈe e i muri aˈe i te mau putuputuraa i te Piha a te Basileia, e rave Papa ia ˈu no te paraparau i te mau taeae e tuahine ruhiruhia. E faaroo vau ia ˈna ia aroha ˈtu e e ite au i to ˈna faatura ia ratou.” Ua na ô â Kurt: “I muri aˈe, ua na reira atoa vau. Ua riro te reira ei peu matauhia. E ere i te faaheporaa, e hinaaro râ oe e na reira.”

18 Eaha te tupu ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii i te peu maitai? E nehenehe te mau tamarii e faahoa e e faaea hau e vetahi ê. E ineine maitai ratou no te ohipa e te mau paoti e te mau hoa ohipa. Hau atu â, e oaoa e e mauruuru te mau metua i ta ratou mau tamarii ite i te peu e te haerea tia.—A taio i te Maseli 23:24, 25.

Mea faufaa te peu maitai

19, 20. No te aha tatou e faaoti papu ai e pee i to tatou Atua e i ta ˈna Tamaiti tei ite i te peu?

19 Ua papai Paulo: “Ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia.” (Eph. 5:1) No te pee i te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti, e faaohipa tatou i te mau faaueraa tumu Bibilia, mai tei hiˈopoahia i roto i teie tumu parau. Eita ïa tatou e haavarevare faaite i te peu maitai ia farii mai te hoê taata tiaraa teitei aore ra no te fanaˈo i te maitai materia.—Iuda 16.

20 I teie mau mahana hopea o te faatereraa ino a Satani, ua faaoti papu oia e faaore roa i te mau ture aveia no nia i te haerea faatura ta Iehova i haamau. Eita râ te Diabolo e manuïa i te faaore i te peu maitai a te mau Kerisetiano mau. Ia faaoti papu ïa tatou taitahi e pee i te hiˈoraa o to tatou Atua e o ta ˈna Tamaiti tei ite i te peu. Ia taa ê noa ta tatou huru paraparau e haerea e ta te feia peu etene. E arue tatou i te iˈoa o to tatou Atua o Iehova te hiˈoraa tia roa o te peu maitai. E tae atoa mai te mau taata haavare ore i ta ˈna haamoriraa mau.

[Nota i raro i te api]

a E tano atoa te taˈo Hebera tei hurihia ei “hamani maitai” no te hoê taata tei ite i te peu.

b I roto i te tahi mau taˈere, e peu etene ia pii i te hoê taata paari ma to ˈna iˈoa ia ore oia e faatia mai. Ia faatura te mau Kerisetiano i te reira e tia ˈi.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha ta tatou e haapii mai ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti no nia i te peu maitai?

• No te aha mea maitai ai ia aroha tatou i te taata?

• E nafea te taviniraa e manuïa ˈi ia faaite tatou i te peu maitai?

• E nafea te mau metua e haapii ai i ta ratou mau tamarii i te peu maitai?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 30]

 A ataata ˈtu na mua

E taiâ e rave rahi i te paraparau i te taata ê. No to ratou râ here i te Atua e i to ratou taata-tupu, te tutava mau ra te mau Ite no Iehova i te haapii e nafea ia aparau ia vetahi ê no te faaite atu i te pue parau mau Bibilia. Eaha te tauturu ia oe ia haamaitai i teie tuhaa?

Teie te hoê faaueraa faufaa i roto i te Philipi 2:4: “Eiaha hoi te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i t[o] vetahi ê ra maitai.” A feruri na ïa: Mai te peu e aita oe i farerei aˈenei i te tahi taata, e taata ê ïa oe no ˈna. Ia ore oia e huru ê, a ataata ˈtu e a aroha ˈtu ma te auhoa. E ere râ tera anaˈe.

Ia haamata oe i te aparau ia ˈna, e mau paha ta ˈna feruriruriraa. Ia haaparaparau oe ia ˈna i nia i ta oe e manaˈo ra ma te ore e tâuˈa i ta ˈna e feruriruri ra, eita paha oia e farii. No reira, ia haroaroa oe i ta ˈna e feruriruri ra, no te aha e ore ai e faaohipa i te reira no te haamata i te hoê aparauraa? Ua na reira Iesu i to ˈna farereiraa i te hoê vahine i te hoê apoo pape i Samaria. (Ioa. 4:7-26) Te manaˈo ra teie vahine i te hutiraa mai i te pape. Ua haamata Iesu i ta ˈna aparauraa i nia i te reira. Ua tupu atura te hoê aparauraa maitai i te pae varua.

[Hohoˈa i te api 29]

E faaiteraa maitai te horoahia ia hamani maitai tatou i te taata

[Hohoˈa i te api 31]

Mea tano noa te peu maitai