Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia rahi atu â to outou here taeae

Ia rahi atu â to outou here taeae

Ia rahi atu â to outou here taeae

“Ei haerea aroha to outou, mai te Mesia i aroha mai.”—EPH. 5:2.

1. Ia au ia Iesu, eaha te hoê huru faufaa o te faaite o vai ta ˈna mau pǐpǐ?

 MAOTI te pororaa i te evanelia o te Basileia o te Atua i tera i tera fare e itehia ˈi e e Ite no Iehova tatou. Ua maiti râ te Mesia ra o Iesu i te hoê tuhaa ê o te Kerisetianoraa o te faaite o vai ta ˈna mau pǐpǐ mau. Ua parau oia: “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioa. 13:34, 35.

2, 3. Eaha te faahopearaa o to tatou here taeae i nia i te feia e haere mai i ta tatou mau putuputuraa?

2 Mea otahi te here o te huitaeae Kerisetiano mau i rotopu i te huitaata. Mai te auri e piri atu i te auri ovahine, e piri atoa te mau tavini a Iehova te tahi i te tahi no te here e e anaanatae te feia aau haavare ore i te haamoriraa mau. A hiˈo na ia Marcelino i Cameroun tei po te mata no te hoê ati ohipa. Ua atutu te parau e no ta ˈna peu tahutahu na mua ˈˈe i matapohia ˈi oia. Ua huri te orometua e te tahi atu mau melo o ta ˈna ekalesia ia ˈna i rapae, aita râ i tamahanahana ia ˈna. I to te hoê Ite no Iehova titau-manihini-raa ia ˈna i te hoê putuputuraa, ua taiâ o Marcelino aˈunei oia e tuu-faahou-hia ˈi i te hiti.

3 Ua maere Marcelino i tei tupu i te Piha a te Basileia. Ua farii-popou-hia e ua tamahanahanahia oia e te mau haapiiraa Bibilia ta ˈna i faaroo. Ua haere atura oia i te mau putuputuraa atoa e i mua i roto i ta ˈna haapiiraa i te Bibilia. Ua bapetizohia oia i 2006. Te faaite nei oia i te parau mau i to ˈna utuafare e te feia tapiri e ua haamata e rave rahi haapiiraa Bibilia. Te hinaaro ra Marcelino ia ite atoa ta ˈna mau piahi Bibilia i te here ta ˈna iho i ite i rotopu i te nunaa o te Atua.

4. No te aha tatou e faaroo ai i ta Paulo aˈoraa “ei haerea aroha” to tatou?

4 Mea au roa teie here taeae ta tatou paatoa e atuatu e tia ˈi. A manaˈo na i te hoê auahi tei tahuhia i te po. E tapiri atu te taata no te tamahanahana ia ratou. Ia ore ratou e tuu i te vahie i nia iho, e pohe ïa te auahi. Oia atoa, e paruparu te taairaa faahiahia o te here i roto i te amuiraa, ia ore tatou taitahi te mau Kerisetiano e haapaari i te reira. E nafea ïa? Te pahono ra te aposetolo Paulo: “Ei haerea aroha to outou, mai te Mesia i aroha mai . . . e ua horoa ia ˈna iho . . . ei tusia taruru i te Atua ra no tatou.” (Eph. 5:2) Teie te uiraa ta tatou e feruri, E nafea ei haerea aroha ˈi to ˈu?

“Ia mahora atoa hoi outou”

5, 6. No te aha Paulo i aˈo ai i te mau Kerisetiano no Korinetia ia “mahora”?

5 I te mau Kerisetiano i Korinetia i tahito, ua papai te aposetolo Paulo: “E to Korinetia e! te parau hua ˈtu nei to matou vaha ia outou, ua mahora noa to matou aau. Aore outou i apǐapǐ ia matou, ua apǐapǐ râ outou i roto i to outou iho aau. E na reira atoa mai ia matou, (te parau atu nei au mai te mea e e tamarii outou na ˈu,) ia mahora atoa hoi outou.” (Kor. 2, 6:11-13) No te aha Paulo i aˈo ai i to Korinetia ia mahora to ratou here?

6 A hiˈo na i te haamataraa o te amuiraa i Korinetia i tahito. Ua haere atu te aposetolo Paulo i reira i te pae hopea o te matahiti 50. Noa ˈtu e mea fifi i to ˈna haamataraa i te poro, aita oia i faaea. Aita i maoro, ua tiaturi e rave rahi o tera oire i te evanelia. “Hoê matahiti e ono marama” to Paulo haapiiraa e faaitoitoraa i te amuiraa apî. Ua here mau â oia i te mau Kerisetiano no Korinetia. (Ohi. 18:5, 6, 9-11) Ua tano roa ia here e ia faatura atoa ratou ia ˈna. Ua faaatea ê râ vetahi o te amuiraa ia ˈna. Aita paha ratou i au i to ˈna aˈo-roa-raa ˈtu ia ratou. (Kor. 1, 5:1-5; 6:1-10) Ua faaroo paha te tahi atu i te pariraa a “te mau aposetolo rarahi.” (Kor. 2, 11:5, 6) Ua hinaaro Paulo ia here to ˈna mau taeae e tuahine atoa ia ˈna. No reira oia i taparuparu ai ia ratou ia “mahora” ma te tapiri atu ia ˈna e i te tahi atu mau Kerisetiano.

7. E nafea to tatou here taeae e ‘mahora ˈi’?

7 E o tatou? E nafea to tatou here taeae e ‘mahora ˈi’? E au iho â te feia hoê â to ratou matahiti aore ra iri te tahi i te tahi. E amuimui pinepine te feia hoê â faaanaanataeraa ta ratou e au. Mai te peu râ e e amui noa tatou i te mau Kerisetiano hoê â anaanataeraa ta tatou ma te tuu ia vetahi i te hiti, ia “mahora” ïa tatou e tia ˈi. E mea maitai ia uiui tatou: ‘Mea varavara anei au i te poro aore ra i te amuimui i te mau taeae e tuahine e ere i te hoa piri? I te Piha a te Basileia, mea varavara anei au i te paraparau i te feia tae apî mai no to ˈu manaˈo e na ratou na mua e haapapu e e tano anei ia faahoa mai ratou ia ˈu? Te aroha ra anei au i te feia paari e te feia apî atoa o te amuiraa?’

8, 9. E nafea ta Paulo aˈoraa i roto i te Roma 15:7 e tauturu mai ai ia rahi atu â to tatou here taeae?

8 No te aroharaa te tahi i te tahi, e tauturu mai ta Paulo i parau i to Roma ia maitai to tatou manaˈo i te mau taeae e tuahine pae varua. (A taio i te Roma 15:7.) Te auraa o te taˈo Heleni i hurihia i ǒ nei ei “farii,” “e manava [ïa] ma te hamani maitai aore ra popou, e faatia i te taata ia faahoa mai.” I tahito ra, ia farii maitai te hoê fatu fare i to ˈna mau hoa i ǒ ˈna, e faaite o ˈna i to ˈna oaoa rahi. Ua farii te Mesia ia tatou i roto i te amuiraa Kerisetiano, e te faauehia maira ia pee ia ˈna ma te manava i to tatou mau taeae e tuahine.

9 Ia aroha tatou i to tatou mau taeae i te Piha a te Basileia e i te tahi atu mau vahi, e tâuˈa tatou i te feia ta tatou i ore i ite aore ra i paraparau aˈenei. No te aha e ore ai e aparau rii e o ratou? I to muri iho putuputuraa, e na reira tatou e te tahi atu. I muri rii aˈe, ua aparau ïa tatou ma te au e te rahiraa o to tatou mau taeae e tuahine. Eiaha tatou e haapeapea aita anaˈe tatou i paraparau e te mau taata atoa i tera noa mahana. Eiaha atoa vetahi e inoino ia ore tatou e aroha ia ratou i te mau putuputuraa atoa.

10. Eaha ta te melo atoa o te amuiraa e nehenehe e rave, e e nafea ia faaohipa maitai i tera ravea faufaa roa?

10 O te aroharaa ia vetahi ê te taahiraa matamua no te farii ia ratou. E aparauraa au noa e e auhoaraa vai tamau to muri iho. Ei hiˈoraa, ia faaite te feia e tae mai i te mau tairururaa te tahi i te tahi o vai ratou e ia paraparau ratou, ma te tiaturiraa ïa e farerei faahou. E pinepine te mau rima tauturu i te hamaniraa o te mau Piha a te Basileia e i te feia i roto i te ati, i te riro ei hoa. Ua ite hoi ratou i te mau huru maitatai o te tahi e te tahi maoti to ratou haa-amui-raa. I roto i te faanahonahoraa a Iehova, mea rahi te ravea no te faatupu i te auhoaraa vai tamau. Ia here tatou i te mau huru taata atoa, mea rahi o ratou te faahoa mai. E puai atu â ïa te here e tahoê ra ia tatou i roto i te haamoriraa mau.

A faataa i te taime no vetahi ê

11. Ia au i te Mareko 10:13-16, eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai?

11 E tutava te mau Kerisetiano atoa ia ohie te taata i te haafatata mai, mai ia Iesu i na reira. A hiˈo na i ta Iesu i rave i to ta ˈna mau pǐpǐ opaniraa i te mau metua ia afai i ta ratou mau tamarii ia ˈna ra. Ua parau oia: “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu; mai ia ratou hoi to te basileia o te Atua.” “Ua rave atura ia ratou, ua hii ihora, ua tuu atura i tana rima i nia iho ia ratou, e ua faaora ˈtura oia ia ratou.” (Mar. 10:13-16) Eaha paha teie mau tamarii rii i te oaoa no teie faaiteraa i te here a te Orometua Rahi!

12. Eaha te nehenehe e haafifi ia tatou ia paraparau ia vetahi ê?

12 Ia uiui te Kerisetiano taitahi, ‘Te faataa ra anei au i te taime no vetahi ê aore ra e pinepine mea rahi roa ta ˈu ohipa?’ I te tahi taime, e haafifi te tahi mau peu e ere i te mea ino i te aparauraa. Ei hiˈoraa, e faaohipa pinepine paha tatou i te vini aore ra te mau taoˈa i roto i te tariˈa no te faaroo i te pehe i mua ia vetahi ê. Te faaite ra ïa tatou e aita tatou e au roa ra ia ratou. E ite pinepine paha vetahi ê ia tatou i mua i te roro uira afaifai. E nehenehe ratou e manaˈo e aita tatou e hinaaro ra e paraparau ia ratou. Parau mau, e “taime to te mamû noa.” Mai te peu râ e e taata to reira, e ‘taime ïa no te parau.’ (Koh. 3:7) E na ô paha vetahi, “E haapao noa vau ia ˈu” aore ra “Eita vau e au e paraparau i te poipoi.” Ia paraparau râ tatou ma te auhoa noa ˈtu e aita tatou e hinaaro ra, e tapao o te here ïa o te ‘ore hoi e imi i te maitai no ˈna iho.’—Kor. 1, 13:5.

13. Ua faaitoito Paulo ia Timoteo ia aha i nia i te mau taeae e tuahine Kerisetiano?

13 Ua faaitoito Paulo i te taata apî o Timoteo ia faatura i te mau melo atoa o te amuiraa. (A taio i te Timoteo 1, 5:1, 2.) Ia faariro atoa tatou i te mau Kerisetiano paari ei metua vahine e ei metua tane no tatou e te feia apî ei teina aore ra ei tuaana. Ia na reira tatou, eita ïa to tatou mau taeae e tuahine here e huru ê. E piri mai râ ratou ia tatou.

14. Eaha te tahi mau maitai ia aparau e vetahi ê ma te faaitoito?

14 Ia faaô mai tatou ia vetahi ê i roto i te mau aparauraa faaitoito, e tauturu tatou ia ratou ia maitai i te pae varua e te pae aau. Ma te oaoa te haamanaˈo ra te hoê taeae e ohipa ra i te hoê amaa i te tahi mau melo paari o te Betela. Ua rave tamau ratou i te taime no te paraparau ia ˈna i te mau mahana matamua. Maoti ta ratou mau parau faaitoito i ite ai oia e te here ra iho â te utuafare o te Betela ia ˈna. Te tutava nei oia i te pee ia ratou ma te aparau e to ˈna mau hoa o te Betela.

E tauturu mai te haehaa ia faahau

15. Eaha te faaite ra e e peapea iho â tatou?

15 E au ra e te fifi rii ra o Euodia raua Sunetuhe, nau tuahine Kerisetiano i Philipi i tahito, ia faaafaro i to raua peapea. (Phil. 4:2, 3) Ua itehia te mârô-rahi-raa Paulo raua Baranaba e taa ê atura raua no te hoê taime. (Ohi. 15:37-39) Te faaite ra teie na aamu e e peapea iho â te feia e haamori mau ra ia Iehova i te tahi taime. Te tauturu maira Iehova ia faaafaro i te mau mârôraa e ia faahoa faahou. Te titau maira râ oia i te tahi mea.

16, 17. (a) Eaha te faufaaraa o te haehaa no te faaafaro i te mau peapea? (b) E nafea ta Iakoba huru raveraa i nia ia Esau e faataa ˈi i te faufaaraa o te haehaa?

16 E tere paha oe e te hoê hoa na nia i te pereoo. Na mua aˈe râ, e titauhia ia patia oe i te taviri, e faaharuru atu ai i te pereoo. No te haamata i te faaafaro i te peapea, te vai atoa ra te hoê taviri, aore ra ravea, o te haehaa ïa. (A taio i te Iakobo 4:10.) Maoti teie ravea e haamata ˈi te feia e mârô ra i te faaohipa i te mau faaueraa tumu Bibilia. Ta te hiˈoraa ïa i muri nei e faaite ra.

17 E 20 matahiti tei mairi mai to Esau inoinoraa no te riroraa ta ˈna tufaa matahiapo ia Iakoba to ˈna maehaa e to ˈna hinaaroraa e taparahi ia ˈna. I teie nei, ua fatata raua i te farerei faahou. “Mǎtaˈu roa aˈera Iakoba e te ahoaho.” Ua manaˈo roa oia e e taparahi Esau ia ˈna. I to raua râ farereiraa, ua rave Iakoba i te hoê mea manaˈo-ore-hia e Esau. “Ua piˈo ihora oia i raro i te repo” a haafatata ˈi oia i to ˈna tuaana. Eaha tei tupu? “Ua horo maira Esau e farerei ia ˈna, tauahi maira ia ˈna, i nia i tana aˈî, e ua hôˈi maira ia ˈna; oto ihora raua atoa.” Aita ˈtura te aroraa i tupu. Ua vî te riri iti rahi o Esau i te haehaa o Iakoba.—Gen. 27:41; 32:3-8; 33:3, 4.

18, 19. (a) Ia tupu te peapea, no te aha mea faufaa roa ˈi e o tatou na mua te faaohipa i te mau aˈoraa Bibilia? (b) No te aha eiaha ˈi tatou e taora i te tauera ia ore te taata e farii oioi i ta tatou tutavaraa?

18 E aˈoraa maitai to roto i te Bibilia no te faaafaro i te mau peapea. (Mat. 5:23, 24; 18:15-17; Eph. 4:26, 27) a Ia ore râ tatou e faaohipa i tera mau aˈoraa ma te haehaa, mea fifi ïa ia faahau. Mai te peu e e nehenehe tatou atoa e faaite i te haehaa, eiaha ïa tatou e tiai e na te tahi atu e na reira na mua.

19 Ia ore ta tatou mau tamataraa matamua i te faahau e manuïa no te tahi tumu, eiaha tatou e taora i te tauera. Eita hoi e pee hanoa te inoino o te taata. Ua hoo to Iosepha mau tuaana ia ˈna. I muri aˈe roa to ratou iteraa ia ˈna, te faatere hau nui o Aiphiti i taua taime ra. Ua taui atura râ to ratou aau e ua taparuparu ia faaorehia ta ratou hara. Ua na reira Iosepha e ua riro mai te mau tamarii a Iakoba ei nunaa tei fanaˈo i te haamaitairaa e amo i te iˈoa o Iehova. (Gen. 50:15-21) Ia faaea hau noa tatou e te mau taeae e tuahine, e paturu ïa tatou i te auhoêraa e te oaoa o te amuiraa.—A taio i te Kolosa 3:12-14. b

Ia here tatou ma te ohipa e te parau mau

20, 21. Eaha ta tatou e haapii mai i to Iesu horoiraa i te avae o ta ˈna mau aposetolo?

20 Hou rii to Iesu poheraa, ua parau oia i ta ˈna mau aposetolo: “Ua horoa ˈtu na [v]au i te haapaoraa na outou, o ta ˈu i rave iho ia outou nei, ia na reira atoa hoi outou.” (Ioa. 13:15) No horoi noa ˈtura oia i te avae o na 12. E ere te reira i te tahi noa peu tumu aore ra ohipa hamani maitai. Hou to Ioane faatiaraa i te reira, ua papai oia: “I aroha [Iesu] i tana taata i te ao nei, aroha noa ˈtura oia ia ratou e tae noa ˈtura i te hopea.” (Ioa. 13:1) No to ˈna here i ta ˈna mau pǐpǐ i rave ai oia i teie ohipa a te hoê tavini. I teie nei, e titauhia ia haa ratou ma te here i nia i te tahi e te tahi. No to tatou here taeae mau ïa e aupuru ai tatou i to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano atoa.

21 Ua taa i te aposetolo Petero, tei horoihia te avae e te Tamaiti a te Atua, te auraa o ta Iesu i rave. Ua papai oia: ‘E tena na, ua tamâ outou ia outou i te faarooraa i te parau mau, e ua tae i te aroha taeae haavare ore ra, ia aroha uˈana maite outou ia outou iho ma te aau porao ore.’ (Pet. 1, 1:22) Ua papai te aposetolo Ioane, tei horoi-atoa-hia te avae e te Fatu: “E au mau tamarii ra, eiaha to tatou te aroha vaha anaˈe e te aroha arero; ei aroha rave râ, ei mea mau.” (Ioa. 1, 3:18) Ia faaite ïa tatou i to tatou here no te mau taeae e tuahine na roto i te ohipa.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te buka Organisés pour faire la volonté de Jéhovah, api 144-150.

b Kolosa 3:12-14: “E tena na, e faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra; e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [“ia Iehova,” MN] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea to tatou here te tahi i te tahi e ‘mahora ˈi’?

• Eaha te tauturu mai ia faataa i te taime no vetahi ê?

• Eaha te faufaaraa o te haehaa no te faahau?

• No te aha tatou e aupuru ai i te mau hoa Kerisetiano?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

A farii popou i te mau hoa Kerisetiano

[Hohoˈa i te api 26]

A faataa noa i te taime no vetahi ê