Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E atuatu anaˈe i te aroha e ore roa e mou

E atuatu anaˈe i te aroha e ore roa e mou

E atuatu anaˈe i te aroha e ore roa e mou

‘E haamahu te aroha i te mau mea atoa. E ore roa te aroha e mou.’—KOR. 1, 13:7, 8.

1. (a) Mea nafea te faaite-pinepine-raahia te here? (b) O vai ta e rave rahi e here, e e hinaaro ratou i te aha?

 MEA rahi tei piahia no nia i te here. Ua aruehia teie huru maitai e ua pehepehehia te herehere. Mea faufaa hoi te here, aore ra aroha, no te taata. E pinepine te mau buka e hohoˈa tavirihia i te faataa i te mau aamu herehere. Mea rahi roa te hoohia ra. Ua iti roa râ te here mau i te Atua e i te taata-tupu. Te ite ra tatou i te tupuraa o te parau tohu o te Bibilia no nia i teie mau mahana hopea. E riro te taata nei i te here ia ratou iho, ‘e nounou moni, te hinaaro i te mau mea e navenave ai aore hinaaro i te Atua.’—Tim. 2, 3:1-5.

2. Eaha ta te Bibilia e faaara ra no nia i te here tano ore?

2 E nehenehe te taata e faaite i te here, teie râ te faaara maira te Parau a te Atua no nia i te here tano ore. Te faataa ra te Bibilia eaha te tupu mai ia aˈa teie huru here i roto i te aau o te taata. (Tim. 1, 6:9, 10) Te haamanaˈo ra anei oe i ta te aposetolo Paulo i papai no Dema? Noa ˈtu e ua apiti atu oia ia Paulo, ua nounou Dema i te mau mea o teie nei ao. (Tim. 2, 4:10) Ua faaara atoa te aposetolo Ioane i te mau Kerisetiano no nia i teie fifi atâta mau. (A taio i te Ioane 1, 2:15, 16.) E ore te hinaaro i te Atua e i te mau mea no ǒ mai ia ˈna ra e tuea i te hinaaro i teie nei ao, i te mau mea e te huru poto o teie nei ao.

3. E tautoo tatou i te aha, ma te faahiti i teihea mau uiraa?

3 E ere tatou no teie nei ao noa ˈtu e te ora nei tatou i roto. E tautoo tatou i te ape i te hiˈoraa piˈo a teie ao no nia i te here. Eiaha roa tatou ia riro i te here tano ore aore ra faufau. No reira, e mea maitai ia atuatu e ia faaite tatou i te here mau ia vai ma? Eaha te faanahoraa te tauturu ia tatou ia atuatu i te aroha o te haamahu, aore ra te here o te faaoromai, i te mau mea atoa e o te ore roa e mou? E nafea teie haerea e haamaitai ai ia tatou i teie nei e a muri aˈe? E hinaaro tatou i te mau pahonoraa e tu i to te Atua manaˈo no te aratai ia tatou.

E atuatu anaˈe i te here no Iehova

4. E nafea te here no te Atua e tupu ai?

4 No te atuatu i te tahi mea, e titauhia ia faaineine e ia faaohie i te tupuraa o te reira. Ei hiˈoraa, te haa ra paha te hoê taata faaapu no te haamaitai i te repo a tanu atu ai i te mau huero. Te tiai mau â ra oia ia tupu mai te mau huero. (Heb. 6:7) Ia tupu atoa to tatou here no te Atua e tia ˈi. Eaha ïa te titauhia? Ia haamaitai iho â tatou i te repo maitai o to tatou aau i tanuhia te huero o te parau mau o te Basileia. E na reira tatou maoti te haapii-maite-raa i te Parau a te Atua ia rahi atu â to tatou ite ia ˈna. (Kol. 1:10) E tauturu atoa mai te haere-tamau-raa e te apitiraa i te mau putuputuraa a te amuiraa ia rahi atu â to tatou ite. Te tutava hua ra anei tatou taitahi ia hohonu atu â to tatou ite?—Mas. 2:1-7.

5. (a) E nafea tatou e ite ai i to Iehova mau huru tumu matamua? (b) Eaha te parauhia no nia i te parau-tia, te paari e te mana o te Atua?

5 Te faaite ra Iehova i to ˈna huru na roto i ta ˈna Parau. Ma te haapii i te Bibilia e te apo riirii i te ite no nia ia Iehova e mauruuru atu â ˈi tatou i to ˈna mau huru tumu mai to ˈna parau-tia, mana, paari, e hau roa ˈtu â to ˈna here hau ê. E itehia to ˈna parau-tia i roto i to ˈna mau eˈa e ta ˈna ture tia roa. (Deut. 32:4; Sal. 19:7) E nehenehe tatou e manaˈonaˈo i te mau ohipa atoa ta ˈna i poiete. E maere rahi tatou i to ˈna paari faito ore. (Sal. 104:24) Te haapapu atoa ra te ao nui e o Iehova te Tumu o te puai rahi e te mana hau ê.—Isa. 40:26.

6. Mea nafea te Atua i aroha mai ai ia tatou, e mea nafea oe i te putapûraa i te reira?

6 Eaha ïa no to ˈna here te huru maitai matamua o te Atua? E putapû to tatou aau i to ˈna aroha faito ore. No to ˈna hoi aroha i horoa ˈi oia i te hoo no te faaora i te huitaata. (A taio i te Roma 5:8.) No te huitaata taatoa teie faanahoraa. Tera râ, o te feia anaˈe te farii i te aroha o te Atua e te faatupu i te faaroo i ta ˈna Tamaiti te fanaˈo i te reira. (Ioa. 3:16, 36) No to te Atua pûpûraa ia Iesu ei tusia taraehara e here ai tatou ia Iehova.

7, 8. (a) Eaha te titauhia no te faaite i to tatou here no te Atua? (b) Te haapao ra te nunaa o te Atua i ta ˈna mau faaueraa noa ˈtu te aha?

7 E nafea ia faaite i to tatou here i te Atua no te mau mea atoa ta ˈna i rave no tatou? Mea papu maitai te pahonoraa a te Bibilia: “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau: e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha.” (Ioa. 1, 5:3) E turai to tatou here i te Atua ra o Iehova ia haapao i ta ˈna parau, aore ra faaueraa. No reira tatou e faaite haere ai i to ˈna iˈoa e to ˈna Basileia o te haamaitai ia vetahi ê. No te î o to tatou aau e faaohipa ˈi tatou i te mau faaueraa a te Atua ei haapapuraa i to tatou manaˈo turai viivii ore.—Mat. 12:34.

8 Te haapao maite noa ra to tatou mau taeae na te ao nei i te mau faaueraa a te Atua noa ˈtu te tâuˈa ore e te patoiraa uˈana i te poroi o te Basileia. Aita ratou e haataupupu ra i te rave faahope roa i ta ratou taviniraa. (Tim. 2, 4:5) Te hinaaro ra iho â tatou ia tufa i te ite no nia i te Atua ia vetahi ê e ia haapao atoa i te tahi atu â o ta ˈna mau faaueraa.

No te aha e here ai i to tatou Fatu ia Iesu Mesia?

9. Ua faaoromai Iesu i te aha, e eaha tei turai ia ˈna?

9 Hau atu â i te here i te Atua, ua rau te tumu e atuatu ai tatou i te here no ta ˈna Tamaiti. Noa ˈtu e aita tatou i ite roa ia Iesu, e here atu â tatou ia ˈna i te ite-rahi-raa ˈtu i to ˈna huru. (Pet. 1, 1:8) Ua faaoromai Iesu i teihea mau mea? I to ˈna raveraa i te hinaaro o to ˈna Metua, ua ririhia Iesu ma te tumu ore, ua hamani-ino-hia, ua pari-haavare-hia, ua faainohia. Ua faahaehaa-atoa-hia oia. (A taio i te Ioane 15:25.) No to Iesu here i to ˈna Metua i te raˈi i faaoromai ai oia i teie mau ati. No to ˈna aroha i pohe tusia ˈi oia ei hoo no e rave rahi.—Mat. 20:28.

10, 11. Eaha ta tatou fa ia au i ta te Mesia i rave no tatou?

10 E ohipa to Iesu haerea i nia ia tatou. Ia manaˈo tatou i ta te Mesia i rave, e rahi atu â to tatou here no ˈna. Ta tatou fa, ia atuatu e ia faaite noa tatou i te here mai to te Mesia a nehenehe atu ai e faaoromai ma te haapao i ta ˈna faaueraa e poro i te Basileia e e faariro i te taata ei pǐpǐ.—Mat. 28:19, 20.

11 No te aroha o te Mesia i te huitaata e faaoti ai tatou i ta tatou ohipa hou te hopea. (A taio i te Korinetia 2, 5:14, 15.) Na te here o te Mesia i turai ia ˈna ia faatupu i te opuaraa a te Atua no te huitaata. Maoti te hiˈoraa o te Mesia ta tatou e pee maite e nehenehe ai tatou taitahi e rave i ta tatou tuhaa i roto i te opuaraa a te Atua. Ia atuatu maitai ïa tatou i te here i te Atua i tei tia ia tatou. (Mat. 22:37) Ia haapao tatou i ta Iesu i haapii e ia auraro i ta ˈna mau faaueraa, te here ra tatou ia ˈna. Te faaoti papu atoa ra tatou e paturu i te mana arii o te Atua noa ˈtu eaha te tupu mai, mai ia Iesu.

E tapi anaˈe i te eˈa maitai rahi roa o te here

12. Eaha te auraa o ta Paulo parau “te eˈa maitai rahi roa”?

12 No te mea ua pee maite te aposetolo Paulo i te hiˈoraa o te Mesia, ua nehenehe oia e faaitoito i to ˈna mau taeae ia pee mai ratou ia ˈna. (Kor. 1, 11:1) Ua faaitoito Paulo i to Korinetia ia imi hua i te tahi mau ô o te varua mai te faaoraraa semeio e te parau ěê tei itehia i te senekele matamua. Tera râ, ua faaite atoa ˈtu oia e te vai ra te tahi mea maitai aˈe ia tapi. Ua faataa oia i roto i te Korinetia 1, 12:31: “E faaite atu râ vau ia outou i te eˈa maitai rahi roa.” Te faaite ra te mau irava i muri iho e o te eˈa maitai rahi roa o te here teie. I roto râ i teihea auraa? Ua tatara ˈtura Paulo i te auraa o te reira. (A taio i te Korinetia 1, 13:1-3.) Ahiri e ravea faahiahia ta ˈna e ua rave oia i te tahi mau ohipa maere, aore e aroha, eaha te faufaa? Aita hoê aˈe! Ua faataa oia i teie manaˈo papu maoti te varua o te Atua. Auê to tatou aau i te putapû i ta ˈna mau parau o tei tae roa mai ia tatou!

13. (a) Eaha te irava matahiti no 2010? (b) I roto i teihea auraa e ore roa ˈi te aroha e mou?

13 I muri iho, te faataa maira Paulo eaha te aroha e e ere râ i te aha. (A taio i te Korinetia 1, 13:4-8.) I teie nei, a rave na i te taime no te hiˈopoa e nafea oe e ora ˈi ia au i ta te aroha e titau ra. E tapea mai tatou i te manaˈo o te hopea o te irava 7 e te tuhaa matamua o te irava 8: ‘E haamahu te aroha i te mau mea atoa. E ore roa te aroha e mou,’ ta tatou ïa irava matahiti no 2010. A tapao na e i roto i te irava 8, te parau ra Paulo e e mou te mau ô o te varua, te tohu e te parau ěê, tei tupu i te omuaraa o te amuiraa Kerisetiano. E hope te reira. E vai noa râ te aroha. O Iehova te huru iho o te aroha e mea mure ore hoi te Atua. E ore roa te aroha e mou aore ra e hope. E vai ïa teie huru maitai o to tatou Atua e a tau a hiti noa ˈtu.—Ioa. 1, 4:8.

E haamahu te aroha i te mau mea atoa

14, 15. (a) E nafea te here e tauturu mai ai ia faaoromai i te ati? (b) No te aha te hoê taeae apî i ore ai i fati i mua i te pohe?

14 Eaha te tauturu i te mau Kerisetiano ia faaoromai i te ati, tupuraa atâta, e te mau fifi ta ratou e faaruru? O te here ïa o te ore e haapao noa ia ˈna iho. Ua hau atu â teie huru here i te horoa-noa-raa i ta tatou mau faufaa. Maoti tera here e tae roa ˈi tatou i te tapea i to tatou hapa ore e i te pohe no te Mesia. (Luka 9:24, 25) A feruriruri i te haerea taiva ore o te mau Ite i haamauiuihia i roto i te mau aua haavîraa, aua raveraa ohipa, e fare auri i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi e i muri aˈe.

15 Te faaite maitai ra te hiˈoraa o Wilhelm te hoê Ite apî Heremani i te reira. Aita oia i fati i mua i te pohe, ua vai taiva ore noa oia i mua i te mau faehau Nazis tei pupuhi ia ˈna. I roto i ta ˈna rata hopea i to ˈna utuafare, ua papai oia: “Na mua roa, ia here tatou i te Atua, mai ta Iesu Mesia to tatou Aratai i faaue. Ia turu tatou ia ˈna, e haamaitai mai oia.” I muri aˈe, ua papai te hoê melo o to ˈna utuafare i roto i te hoê tumu parau o Te Pare Tiairaa: “I te roaraa o te mau tamataraa, ua faaoti matou ei utuafare, ia tamau matou i te here i te Atua na mua roa.” I teie nei, tera atoa te huru feruriraa o te taeae e rave rahi tei mau i te fare tapearaa i Aremenia, Erythrée, Korea apatoa, e i te tahi atu mau fenua. Te tamau noa ra teie mau taeae i te here ia Iehova.

16. Ua faaoromai to tatou mau taeae i te aha i Malawi?

16 I te vahi e rave rahi, ua tamatahia te faaroo e te faaoromai o to tatou mau taeae na roto i te ati rau. Ua faaoromai te mau Ite no Iehova i Malawi i te opaniraa te faatereraa i ta ratou ohipa, te patoiraa uˈana, e te mau hamani-ino-raa riaria mau e 26 matahiti i te maoro. Ua haamaitaihia to ratou faaoromai. I te haamataraa te hamani-ino-raa, fatata 18 000 Ite i taua fenua ra. E 30 matahiti i muri aˈe, ua naea e 38 393 Ite, ua tataipiti hau atu â. Tera atoa te itehia i te tahi atu mau fenua.

17. Eaha ta vetahi o te mau utuafare amahamaha e faaû, e no te aha ratou e faaoromai ai i te rave-ino-raa?

17 Mea fifi iho â ia hamani-ino-hia te nunaa o te Atua. Mea fifi roa ˈtu râ e te taa ê atoa hoi ia patoihia te Kerisetiano taitahi e te mau melo o to ˈna utuafare. E nehenehe te mau melo o te utuafare e te fetii piri e faateimaha. Aita anei Iesu i tohu i teie tupuraa? Oia iho â. Mea rahi tei ite i te tanoraa mau o ta ˈna parau. (Mat. 10:35, 36) No te mea e ere hoê â haapaoraa to te mau metua i patoihia ˈi te feia apî. Ua tiahihia vetahi i rapae i to ratou fare, tera râ, ua farii maitai te tahi mau Ite ia ratou. Ua hiˈo-ino-hia ratou. Eaha tei tauturu i teie feia apî ia faaoromai i teie rave-ino-raa? No to ratou aroha taeae, e hau atu â no to ratou here mau ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti.—Pet. 1, 1:22; Ioa. 1, 4:21.

18. E nafea te aroha o te haamahu i te mau mea atoa e tauturu ai i na hoa faaipoipo Kerisetiano?

18 Mea rahi atu â te tupuraa o te oraraa te titau ia faaite i te aroha o te haamahu i te mau mea atoa. I roto i te taairaa o te faaipoiporaa, maoti te here e faatura ˈi na hoa faaipoipo i ta Iesu parau: “E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” (Mat. 19:6) Ia roohia na Kerisetiano faaipoipo i ‘te ati o te tino nei,’ ia haamanaˈo raua e o Iehova te mea faufaa i roto i to raua faaipoiporaa. (Kor. 1, 7:28) Te na ô ra ta ˈna Parau e ‘e haamahu te aroha i te mau mea atoa,’ e ia ahu te hoê tane e ta ˈna iho vahine i teie here, e faaitoito te reira ia ati maite raua e ia paari to raua faaipoiporaa.—Kol. 3:14.

19. Eaha te itehia i rotopu i te nunaa o te Atua i muri aˈe i te ati natura?

19 E tauturu te aroha ia tatou ia haamahu i te mau mea atoa i te tau ati. Ua itehia te reira i te aueueraa te fenua i Peru e i te tairiraa te mataˈi rorofai Katrina i te pae apatoa o Marite. Ua parari te fare o te rahiraa o te mau taeae aore ra ua moe ta ratou mau taihaa i tera ati natura. Na te here i turai i te mau taeae na te ao nei ia hapono i te mau taihaa hinaarohia. Ua patu faahou te mau taeae tauturu i te mau fare e ua tataî i te mau Piha a te Basileia. Te haapapu ra teie mau ohipa e te here ra e te aupuru ra to tatou mau taeae te tahi i te tahi i te mau taime atoa e i roto i te mau tupuraa atoa.—Ioa. 13:34, 35; Pet. 1, 2:17.

E ore roa te aroha e mou

20, 21. (a) No te aha mea faufaa roa ˈi te aroha? (b) No te aha oe e faaoti papu ai e tapi i te eˈa maitai rahi roa o te aroha?

20 Te ite ra tatou i roto i te nunaa o Iehova e mea paari ia tapi i te eˈa maitai rahi roa o te aroha. Mea maitai mau â i roto i te mau tupuraa atoa. A tapao na mea nafea te aposetolo Paulo i haafaufaa ˈi i te reira. Ua faahiti na mua oia e e mou te mau ô o te varua e e paari mai te amuiraa Kerisetiano. Ua faaoti atura oia: “E teie nei, te vai nei te faaroo, e te tiai, e te aroha, e toru ra; o tei hau râ i taua toru nei, o te aroha ïa.”—Kor. 1, 13:13.

21 I te pae hopea, e tupu mau ta tatou e tiaturi ra, e no reira e mou te hiaai i te faaroo. I muri aˈe i te faaapîraahia te mau mea atoa, eita ïa tatou e tiai faahou i te tupuraa o te mau mea i fafauhia. E te aroha hoi? E ore roa te reira e mou, aore ra e hope, e vai noa ïa. E ite e e taa hau atu â tatou i te rau o te aroha o te Atua i roto i te oraraa mure ore a muri aˈe. E ora tatou e a muri noa ˈtu ia rave tatou i te hinaaro o te Atua ma te tapi i te eˈa maitai rahi roa o te aroha e ore roa e mou.—Ioa. 1, 2:17.

Eaha ta outou e pahono?

• No te aha ia ara tatou i te here tano ore?

• E tauturu te here ia tatou ia faaoromai i te aha?

• I roto i teihea auraa e ore roa ˈi te aroha e mou?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 30]

Teie te irava matahiti no 2010: ‘E haamahu te aroha i te mau mea atoa. E ore roa te aroha e mou.’—Kor. 1, 13:7, 8.

[Hohoˈa i te api 28]

E turai to tatou here i te Atua ia poro

[Hohoˈa i te api 29]

No to ratou here aueue ore i faaoromai ai to tatou mau taeae e tuahine i te ati i Malawi