Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia itehia ta oe haereraa i mua

Ia itehia ta oe haereraa i mua

Ia itehia ta oe haereraa i mua

“E haamanaˈo papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i [“ta oe haereraa i mua,” MN].”—TIM. 1, 4:15.

1, 2. Eaha ta tatou i ite no nia i to Timoteo taurearearaa e eaha tei tupu i te 20raa o to ˈna matahiti?

 I TO ˈNA tamariiraa, i ora na Timoteo i te mataeinaa Roma o Galatia. E amuiraa Kerisetiano tei haamauhia i reira tau ahuru matahiti i muri aˈe i te poheraa o Iesu. I te hoê taime, ua farii te taurearea o Timoteo, to ˈna metua vahine, e to ˈna mama ruau i te Kerisetianoraa e ua tavini ma te itoito i roto hoê o te mau amuiraa. (Tim. 2, 1:5; 3:14, 15) Ua oaoa mau â Timoteo ei taurearea i roto i teie huru oraraa Kerisetiano matauhia. Mea rahi atu â râ te haamaitairaa e tiai maira ia ˈna.

2 E 20 paha matahiti to Timoteo i to te aposetolo Paulo tereraa ˈtu i Lusetera no te piti o te taime. I reira, ua ite Paulo e “e taata roo maitai [o Timoteo] i te mau taeae” o te mau amuiraa. (Ohi. 16:2) Eita e ore e e taurearea feruriraa paari mau â o Timoteo. No reira, arataihia e te varua moˈa, ua tuu Paulo e te mau tino matahiapo i to ratou rima i nia ia ˈna no te hoê ohipa taa ê i roto i te amuiraa.—Tim. 1, 4:14; Tim. 2, 1:6.

3. Eaha te fanaˈoraa taa ê faahiahia a Timoteo?

3 Ua titau-manihini-taa-ê-hia Timoteo e apee ia Paulo i roto i to ˈna mau tere! (Ohi. 16:3) Eaha paha oia i te maere e te oaoa! I te mau matahiti i muri aˈe, ua tere oia na muri ia Paulo e i te tahi taime na muri iho i te tahi atu, ma te rave i te mau ohipa rau no te mau aposetolo e no te mau matahiapo. Ua rave Paulo raua Timoteo i te taviniraa ratere o tei faaitoito rahi i te mau taeae i te pae varua. (A taio i te Ohipa 16:4, 5.) Ua ite maitai e rave rahi Kerisetiano i ta Timoteo haereraa i mua i te pae varua. I muri aˈe tau ahuru matahiti haaraa e o Timoteo, ua papai Paulo i to Philipi: ‘Aita a ˈu e taata mai ia Timoteo atoa te aau, i te haapao mau i ta outou na. Ua ite mau outou ia ˈna, e mai ta te tamaiti haapaoraa i te metua ra, o ta ˈna ïa haapaoraa ia ˈu i te ohipa i te evanelia.’—Phil. 2:20-22.

4. (a) Eaha te hopoia faufaa a Timoteo? (b) Eaha te uiraa no nia i ta Paulo i parau i roto i te Timoteo 1, 4:15?

4 I to Paulo papairaa i to Philipi, ua horoa oia na Timoteo i te hoê hopoia faufaa e faatoroa i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu. (Tim. 1, 3:1; 5:22) E tiaau Kerisetiano tiaturihia iho â o Timoteo. I roto râ i tera noa rata, ua faaue Paulo ia ˈna ia faaite i ta ˈna haereraa i mua i te taata atoa. (Tim. 1, 4:15) Aita anei Timoteo i na reira ê na? Eaha ïa te auraa o ta Paulo faaueraa, e eaha te mau maitai o ta ˈna aˈoraa?

Ia itehia te mau huru maitatai pae varua

5, 6. Eaha te haafifi ra i te viivii ore pae varua o te amuiraa no Ephesia, e e nafea Timoteo e paruru ai i te amuiraa?

5 E hiˈopoa anaˈe i te mau irava tapiri o te Timoteo 1, 4:15. (A taio i te Timoteo 1, 4:11-16.) Hou oia a papai ai i teie mau parau, i tere na Paulo i Makedonia. Ua ani râ oia ia Timoteo ia faaea i Ephesia. No te aha? Te faaamahamaha ra vetahi i to reira amuiraa ma te faaô mai i te mau haapiiraa hape. Ua titauhia ia paruru Timoteo i te viivii ore pae varua o te amuiraa. Mea nafea? Ma te horoa ˈtu i te hiˈoraa maitai.

6 Ua papai Paulo ia Timoteo: “Ei haapaoraa,” aore ra hiˈoraa maitai, “oe na tei faaroo ra, i te parau, i te haerea, i te aroha, . . . i te faaroo, i te viivii ore.” Ua na ô â oia: “E haamanaˈo papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i [“ta oe haereraa i mua,” MN].” (Tim. 1, 4:12, 15) Ua taaihia teie haereraa i mua i to Timoteo mau huru maitatai i te pae varua, eiaha râ i to ˈna mana faatere. Ia faaite ïa te mau Kerisetiano atoa i tera huru haereraa i mua.

7. Ia aha te amuiraa taatoa?

7 Mai i te tau o Timoteo, ua rau te hopoia i roto i te amuiraa i teie mahana. E matahiapo aore ra e tavini tauturu vetahi. Area te tahi atu, e pionie ïa, e tiaau ratere, e melo o te Betela, aore ra e mitionare. Te apiti ra te mau matahiapo i te mau porotarama haapiiraa rau i roto atoa i te mau tairururaa. O te mau Kerisetiano atoa râ—tane, vahine, e taurearea—te nehenehe e faaite i ta ratou haereraa i mua pae varua i te taata atoa. (Mat. 5:16) Ia na reira atoa hoi te mau Kerisetiano e hopoia taa ê ta ratou, mai ia Timoteo.

Ei parau maitai roa ta tatou

8. Eaha te faahopearaa o ta tatou huru paraparau i nia i ta tatou haamoriraa?

8 Ia horoa Timoteo i te hiˈoraa maitai i te parau. E nafea ia faaite i ta tatou haereraa i mua i roto i taua tuhaa ra? E faaite ta tatou huru paraparau i to tatou huru mau. No reira Iesu i parau ai: “No te î o te aau . . . i parau ai te vaha.” (Mat. 12:34) Ua taa atoa ia Iakobo taeae o Iesu i te faahopearaa o ta tatou huru paraparau i nia i to tatou paieti, aore ra haamoriraa. Ua papai oia: “Te manaˈo râ te hoê taata i roto ia outou, e e paieti to ˈna, e aore i tapea i to ˈna vaha, te haavare ra râ i to ˈna iho aau, e paieti haavare to ˈna.”—Iak. 1:26.

9. E nafea e itehia ˈi e e parau maitai ta tatou?

9 E faaite ta tatou huru paraparau ia vetahi ê i roto i te amuiraa eaha te huru o ta tatou haereraa i mua pae varua. E tutava ïa te mau Kerisetiano feruriraa paari i te patu, tamǎrû, tamahanahana, e i te faaitoito atu, eiaha râ e parau i te mau mea faatura ore, faaino, faahapa, e te mauiui. (Mas. 12:18; Eph. 4:29; Tim. 1, 6:3-5, 20) E faaite to tatou ineineraa i te paraparau no te paturu i te mau ture aveia teitei a te Atua e to tatou hinaaro e haapao i te reira, i to tatou ati-maite-raa i te Atua. (Roma 1:15, 16) E ite iho â te feia aau tia e nafea tatou e faaohipa ˈi i te ô e paraparau, a pee mai atu ai i to tatou hiˈoraa.—Phil. 4:8, 9.

Ei haerea maitai roa to tatou e te viivii ore

10. No te aha mea faufaa roa ˈi te faaroo haavare ore no te haere i mua?

10 Ei hiˈoraa maitai, eita e navai ia parau noa te hoê Kerisetiano i te mau mea faaitoito. Ia na reira oia, ma te ore râ e rave, te haavarevare ra ïa oia. Ua ite maitai Paulo i te huru haavarevare o te mau Pharisea e te faahopearaa ino o te reira. Ua faaara pinepine oia ia Timoteo ia ara i te huru haavare e te faahua. (Tim. 1, 1:5; 4:1, 2) E ere râ Timoteo mai tera. I roto i te piti o ta ˈna rata ia Timoteo, ua papai Paulo: “Te manaˈo atoa nei . . . au i te faaroo haavare ore i roto ia oe na.” (Tim. 2, 1:5) E mea tia râ ia faaite Timoteo ia vetahi ê e e Kerisetiano haavare ore oia. Ei haerea maitai roa to ˈna e tia ˈi.

11. Eaha ta Paulo i papai ia Timoteo no nia i te taoˈa rahi?

11 I roto i ta ˈna na rata e piti ia Timoteo, ua horoa Paulo i te mau aˈoraa i roto e rave rau tuhaa o te haerea. Ei hiˈoraa, eiaha Timoteo e tapi i te taoˈa rahi. Ua papai Paulo: “O te nounou moni . . . te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.” (Tim. 1, 6:10) Te hinaaro i te taoˈa rahi, e tapao ïa o te paruparu pae varua. Te mau Kerisetiano râ e mauruuru ra i ‘te maa e te ahu,’ te hoê oraraa au noa, te faaite ra ïa i ta ratou haereraa i mua.—Tim. 1, 6:6-8; Phil. 4:11-12; Sal. 121:1, 2.

12. E nafea ia faaite i ta tatou haereraa i mua i roto i to tatou oraraa?

12 Ua faahiti Paulo ia Timoteo i te faufaaraa ia “faanehenehe [te mau vahine Kerisetiano] ia ratou iho i te ahu e au ra, ma te faaieie ore, e te haapao maitai.” (Tim. 1, 2:9) E hiˈoraa maitai roa te mau vahine ieie ore e te haapao maitai i roto i ta ratou maitiraa i te ahu e te faaneheneheraa. Oia atoa i roto i te tahi atu mau tuhaa o to ratou oraraa. (Tim. 1, 3:11) No te mau tane Kerisetiano atoa teie faaueraa tumu. Ua aˈo Paulo i te mau tiaau ia faaite i “te itoito, e te haapao maitai, e te haerea nehenehe.” (Tim. 1, 3:2) E ite te taata atoa i ta tatou haereraa i mua ia faaite tatou i teie mau huru maitatai i roto i ta tatou mau ohipa i te mau mahana atoa.

13. E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa viivii ore o Timoteo?

13 Ei hiˈoraa viivii ore atoa to Timoteo. I to ˈna faaohiparaa i teie parau, te faahitihiti ra Paulo i te hoê tuhaa taa maitai o te haerea, te peu morare i te pae taatiraa. Ia ore to Timoteo haerea i nia i te mau vahine ia faahapahia. Ia faariro oia i “te mau vahine paari ra mai te metua vahine, e te mau vahine apî ra ei tuahine ïa, ma te haapao maitai,” aore ra viivii ore. (Tim. 1, 4:12; 5:2) Te ite ra te Atua i te mau ohipa morare ore huna. Mea papu e itehia te reira e te taata i muri iho. E ite-atoa-hia râ te mau ohipa maitatai roa a te hoê Kerisetiano. (Tim. 1, 5:24, 25) E nehenehe ta te amuiraa taatoa e faaite i ta ratou haereraa i mua i te pae o te haerea e te viivii ore.

Mea faufaa roa te aroha e te faaroo

14. E nafea te Bibilia e haapapu ai i te faufaaraa ia aroha te tahi i te tahi?

14 O te aroha te hoê tuhaa faufaa o te Kerisetianoraa mau. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioa. 13:35) E nafea ia faaite i teie aroha? Te titau ru maira te Parau a te Atua ia faaoromai “te tahi i te tahi ma te aroha,” “ia hamani maitai . . . ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi,” e ia farii i te taata ěê. (Eph. 4:2, 32; Heb. 13:1, 2) Ua papai Paulo: “Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae.”—Roma 12:10.

15. No te aha mea faufaa roa ˈi ia aroha te taatoaraa, te mau tiaau Kerisetiano iho â râ?

15 Ahani mea etaeta e te aroha ore o Timoteo i nia i to ˈna mau hoa Kerisetiano, aore roa ïa e faufaa to te maitai ta ˈna i rave ei taata haapii e ei tiaau. (A taio i te Korinetia 1, 13:1-3.) Ua faaite râ oia i te aroha mau, ua farii maitai e ua hamani maitai i to ˈna mau taeae. E tapao ïa o ta ˈna haereraa i mua. Ua tano ïa Paulo i te faahitiraa i te aroha, i roto i ta ˈna rata, ei huru maitai ta Timoteo e faahotu.

16. No te aha mea faufaa ˈi ia faaite Timoteo i te faaroo puai?

16 I Ephesia, ua tamatahia to Timoteo faaroo. Te paturu ra vetahi i te mau haapiiraa tu ore i te parau mau Kerisetiano. Te haaparare ra te tahi atu i te mau “fabula” e te imi ra i te mau tiaturiraa aita roa ˈtu e faaitoito ra i te amuiraa i te pae varua. (A taio i te Timoteo 1, 1:3, 4.) Ua faataa Paulo i tera mau taata ei mea “teoteo . . . e te ite ore, ua aoaoa noa i te ui e te mârôraa parau.” (Tim. 1, 6:3, 4) E tâuˈa anei Timoteo i tera mau tiaturiraa atâta tei ô mai i roto i te amuiraa? Eita. Ua faaitoito hoi Paulo ia ˈna ia “rohi hua . . . i te rohiraa maitai ra i te faaroo” e ia fariu ê “i te parau rii paieti ore, aore e faufaa ra, e te parau mârôhia ra i haavarehia e e ite.” (Tim. 1, 6:12, 20, 21) Ua pee iho â Timoteo i ta Paulo aˈoraa paari.—Kor. 1, 10:12.

17. E nafea to tatou faaroo e tamatahia ˈi i teie mahana?

17 A tapao na e ua parauhia ia Timoteo e “ia tae i te mau tau a muri atu e faarue ai te tahi pae i te faaroo nei, i te faarooraa ˈtu i te mau varua haavare, e te parau [a] te mau demoni.” (Tim. 1, 4:1) Ia faaite te amuiraa taatoa, te feia atoa e hopoia ta ratou, i te faaroo aueue ore e te puai, mai ia Timoteo. E faaite tatou i ta tatou haereraa i mua e te hiˈoraa o te faaroo ma te rave i te hoê tiaraa aueue ore e te patoi oioi i te ohipa apotata.

A tutava i te faaite i ta oe haereraa i mua

18, 19. (a) E nafea ia faaite i ta oe haereraa i mua i te taata atoa? (b) Eaha te hiˈopoahia i mua nei?

18 Aita iho â te haereraa i mua a te hoê Kerisetiano mau i taaihia i to ˈna huru rapaeau, aravihi natura, aore ra tiaraa. Aita atoa i te rahiraa matahiti taviniraa i roto i te amuiraa. Maori râ i te faarooraa ia Iehova ma to tatou feruriraa e haerea e ta tatou parau. (Roma 16:19) Mea maitai ia pee tatou i te faaueraa e aroha te tahi i te tahi e e atuatu i te faaroo puai. E haamanaˈo papu anaˈe i ta Paulo i parau ia Timoteo e eiaha e faaea i te rave i te reira. E ite ïa te taata atoa i ta tatou haereraa i mua.

19 Te tahi atu huru maitai e itehia i roto i ta tatou haereraa i mua e to tatou feruriraa paari, o te oaoa ïa ta te varua moˈa o te Atua e faatupu. (Gal. 5:22, 23) E faataa to muri nei tumu parau e nafea ia faahotu e ia atuatu i te oaoa i te mau taime fifi.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha ta vetahi ê e haapii i ta tatou huru paraparau?

• E nafea ta tatou haereraa i mua e itehia ˈi i roto i to tatou haerea e huru viivii ore?

• No te aha ei aroha e ei faaroo maitai roa ˈi to te mau Kerisetiano?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

E taurearea feruriraa paari mau â o Timoteo

[Hohoˈa i te api 16]

Te ite ra anei vetahi ê i ta oe haereraa i mua?