Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A parau noa i te Parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore’

‘A parau noa i te Parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore’

‘A parau noa i te Parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore’

‘Faaîhia maira ratou i te varua maitai, ua parau noa ihora i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore.’—OHI. 4:31.

1, 2. No te aha e tutava ˈi i te riro ei mea aravihi i roto i te taviniraa?

 E TORU mahana hou to ˈna poheraa, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira.” Hou to ˈna maueraa i nia i te raˈi, ua faaue Iesu tei faatiahia mai ia ratou ia ‘faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈna i parau atu.’ E ua fafau e tei pihai iho oia ia ratou “e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.”—Mat. 24:14; 26:1, 2; 28:19, 20.

2 Ei Ite no Iehova, te apiti rahi nei tatou i te hoê ohipa o tei haamata i te senekele matamua. Aita ˈtu e ohipa faufaa aˈe maori râ te pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. E faaora te reira i te taata. Mea faufaa roa ïa ia aravihi tatou i roto i te taviniraa! E faataa mai teie tumu parau e e nehenehe tatou e poro ma te mǎtaˈu ore maoti te aratairaa a te varua moˈa. E na tumu parau e piti i muri iho, e nafea te varua o Iehova e aratai ai ia tatou ia haapii ma te aravihi e ia poro ma te tuutuu ore.

E hinaarohia te mǎtaˈu ore

3. No te aha e titauhia ˈi te mǎtaˈu ore no te poro i te Basileia?

3 Mea fanaˈo roa tatou i to Iehova faaueraa mai e poro i te Basileia. E ere râ i te mea ohie noa. Te farii nei vetahi i te evanelia o te Basileia o te Atua, area e rave rahi ra, hoê â ïa to ratou huru e to te feia o te anotau o Noa. Ua parau Iesu: ‘Aore roa ratou i ite [aore ra tâuˈa], e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou.’ (Mat. 24:38, 39) Te vai atoa ra o te tâhitohito aore ra o te patoi mai. (Pet. 2, 3:3) Peneiaˈe te feia faatere, hoa haapiiraa, hoa ohipa, aore ra te fetii piri. Te faaruru atoa nei tatou i to tatou iho mau paruparu, mai te mamahu e te mǎtaˈu ia ore tatou e auhia. Mea rahi te mea e nehenehe e haafifi ia tatou ia faaite “hua ˈtu” i te parau a te Atua ma “te itoito.” (Eph. 6:19, 20) E titauhia te mǎtaˈu ore no te na reira ma te tuutuu ore. Eaha ïa te tauturu mai?

4. (a) Eaha te mǎtaˈu ore? (b) Mea nafea te aposetolo Paulo i itoito â ˈi i te paraparau i to Tesalonia?

4 E “faaite hua, faaite papu, huna ore” te auraa o te taˈo Heleni tei hurihia ei “mǎtaˈu ore.” Te horoa ra teie taˈo i te manaˈo o “te itoito, te tiaturi, . . . te riaria ore.” E ere te reira i te huru iria aore ra huru etaeta. (Kol. 4:6) A faaite ai tatou i te mǎtaˈu ore, e hinaaro atoa tatou e parahi hau noa e te taata taitahi. (Roma 12:18) Hau atu â, a poro ai tatou i te evanelia o te Basileia o te Atua, e titauhia ia paraparau tatou ma te mǎtaˈu ore e ia faatano atoa i te parau, ia ore hoi te taata e huru ê. No te faatupu i te mǎtaˈu ore e tano, ia tutava ïa tatou i te faahotu i te tahi atu mau huru maitatai, eiaha râ maoti noa to tatou puai. I muri aˈe i to te aposetolo Paulo e to ˈna mau hoa ‘hamani-ino-raahia i Philipi,’ mea nafea ratou ‘i itoito â ˈi’ i te paraparau i to Tesalonia? Ua papai Paulo: “I to matou Atua.” (A taio i te Tesalonia 1, 2:2.) E nehenehe te Atua ra o Iehova e faaore i to tatou mǎtaˈu e e faaitoito ia tatou.

5. Mea nafea to Iehova horoaraa i te mǎtaˈu ore ia Petero, Ioane, e te tahi atu mau pǐpǐ?

5 I mua i te “hui tavana [o te taata], e te feia paari, e te mau papai parau,” ua parau na aposetolo Petero e Ioane: “E mea tia i te Atua ia faaroo atu ia outou eiaha i te Atua, a haamanaˈo iho ïa outou. E ore hoi matou e tia ia ore ia parau i ta matou i hiˈo aˈenei, e ta matou i faaroo aˈenei.” Aita raua e to raua mau hoa Kerisetiano i pure i te Atua ia faaea te hamani-ino-raa, ua taparu râ ratou: “E hiˈo mai oe, e te Fatu, i ta ratou nei haamǎtaˈuraa mai; e faaitoito mai i to mau tavini ia parau noa i to parau ma te mǎtaˈu ore.” (Ohi. 4:5, 19, 20, 29) Mea nafea Iehova i te pahonoraa i ta ratou aniraa? (A taio i te Ohipa 4:31.) Ua tauturu Iehova ia ratou ia itoito â maoti to ˈna varua, ia tatou atoa i teie mahana. E nafea ïa e noaa mai ai te varua o te Atua, o te aratai hoi ia tatou i roto i te taviniraa?

Ia noaa mai te mǎtaˈu ore

6, 7. E nafea tatou e fanaˈo ai i te varua moˈa o te Atua? A horoa i te tahi hiˈoraa.

6 No te fanaˈo i te varua maitai, aore ra moˈa o te Atua, e ani tatou i te reira. Ua parau Iesu i te feia e faaroo ra ia ˈna: ‘Te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, ino noa ˈi outou na, e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te varua maitai i te feia i ani atu ia ˈna.’ (Luka 11:13) E mea maitai hoi ia ani tamau tatou i te varua moˈa i roto i te pure. E taiâ paha tatou i te tahi mau tuhaa o te taviniraa, mai te pororaa na te aroâ, na te mau vahi tapihooraa, aore ra ma te faanaho-ore-hia. E nehenehe tatou e pure ia Iehova no te ani i to ˈna varua e ia tauturu mai ia itoito â.—Tes. 1, 5:17.

7 O ta te hoê vahine Kerisetiano ïa o Rosa te iˈoa i rave i ta ˈna vahi raveraa ohipa. a I te hoê mahana, te taio ra te hoê vahine haapii tamarii i te hoê parau faaite no ǒ mai i te hoê fare haapiiraa no nia i te rave-ino-raa i te tamarii. Ua horuhoru roa oia e ua parau, “Te haere nei teie ao ihea?” Eita ta Rosa e nehenehe e vaiiho i taua taime maitai ra no te horoa i te hoê faaiteraa. Ua aha oia ia noaa ia ˈna te itoito no te paraparau? “Ua pure au ia Iehova ia tauturu mai to ˈna varua ia ˈu,” ta Rosa ïa i parau. Ua horoa ˈtura oia i te hoê faaiteraa maitai e ua faanaho i te tamau i te aparauraa. A hiˈo atoa na ia Milane, te hoê tamahine e pae matahiti e faaea ra i New York. Te parau ra oia: “Hou vau e haere ai i te haapiiraa, e pure noa iho â mâua to ˈu mama ia Iehova.” No te ani i te aha? Te itoito ia faaite Milane i to ˈna tiaraa e ia paraparau no to ˈna Atua! “Ua tauturu te reira ia Milane ia faataa i ta ˈna mau tiaturiraa no nia i te mau oroa e ia ore e apiti atu ia tupu te reira,” ta to ˈna ïa mama e parau ra. Aita anei teie na hiˈoraa e faaite ra e e tauturu te pure ia tatou ia itoito â?

8. Eaha ta te peropheta Ieremia e haapii maira no nia i te mǎtaˈu ore?

8 A feruri atoa na i tei tauturu i te peropheta Ieremia ia noaa te mǎtaˈu ore. I to Iehova faatoroaraa ia ˈna ei peropheta no te mau nunaa, ua pahono Ieremia: “Aore hoi au i ite i te parau; e tamaiti iti hoi au.” (Ier. 1:4-6) I muri aˈe râ, no to ˈna tuutuu ore e to ˈna itoito rahi i roto i ta ˈna pororaa, ua hiˈo e rave rahi ia ˈna mai te hoê taata e tohu noa i te ati. (Ier. 38:4) Hau atu i te 65 matahiti to ˈna faaite-haere-raa i te mau haavaraa a Iehova ma te mǎtaˈu ore. No te mea ua matau-maitai-hia oia i Iseraela no te reira, ua manaˈo vetahi e i to Iesu pororaa ma te mǎtaˈu ore e 600 tiahapa matahiti i muri aˈe, o Ieremia oia tei faatiahia mai. (Mat. 16:13, 14) Mea nafea to te peropheta Ieremia tei taiâ i te omuaraa, haavîraa i to ˈna mamahu? Ua parau oia: “Riro atura [te parau a te Atua] mai te auahi ama i roto i tau aau ra, ua opanihia i roto i to ˈu ra mau ivi; rohirohi aˈera vau i te faaoromai-noa-raa.” (Ier. 20:9) Ua ohipa mau â te parau a Iehova i nia ia Ieremia e ua turai ia ˈna ia paraparau.

9. No te aha te parau a te Atua e nehenehe ai e ohipa i nia ia tatou mai i nia ia Ieremia?

9 Ua papai te aposetolo Paulo i te mau Hebera: “E mea ora . . . te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupû-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu . . . te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau.” (Heb. 4:12) E nehenehe te poroi, aore ra parau, a te Atua e ohipa i nia ia tatou mai i nia ia Ieremia. A haamanaˈo e noa ˈtu e ua faaohipahia te taata no te papai i te Bibilia, e ere râ te reira i te haapueraa o te paari o te taata. E buka faaurua hoi e te Atua. Te taio nei tatou i roto i te Petero 2, 1:21: ‘E ere i to te hinaaro o te taata i tae mai ai te tohu i tahito ra; o te mau taata moˈa râ o te Atua tei parau i ta te varua maitai i tuu mai ia ratou.’ Ia rave tatou i te taime no te haapii hohonu i te Bibilia, e î to tatou feruriraa i te poroi faaurua e te varua moˈa. (A taio i te Korinetia 1, 2:10.) E nehenehe taua poroi ra e riro “mai te auahi ama” i roto ia tatou, a ore atu ai e tia ia tapea noa na tatou.

10, 11. (a) E nafea ia haapii i te Bibilia ia hinaaro tatou e poro ma te mǎtaˈu ore? (b) A faahiti hoê aˈe taahiraa ta oe e opua ra e rave no te haamaitai i ta oe iho haapiiraa.

10 Ia ohipa puai ta tatou iho haapiiraa Bibilia i nia ia tatou, mea faufaa ia putapû to tatou aau i te poroi o te Bibilia. Ei hiˈoraa, i roto i te hoê orama, ua faauehia te peropheta Ezekiela e amu i te hoê otaro e poroi etaeta to roto ta ˈna e faaite i te hoê nunaa faaroo ore. Ia taa maitai ïa ia ˈna te poroi e ia riro te reira ei tuhaa no ˈna. E riro ïa te faaiteraa i taua poroi ra ei ohipa au, mai te tamataraa i te meli.—A taio i te Ezekiela 2:8–3:4, 7-9.

11 Hoê â tupuraa to tatou e to Ezekiela. I teie mahana, e rave rahi aita e hinaaro ra e faaroo i ta te Bibilia e parau ra. Ia faaite noa tatou i te parau a te Atua, mea faufaa ia haapii i te mau Papai ma te taa maitai e ma te tiaturi i te poroi i roto. Ia rave tamau tatou i te reira, eiaha i te tahi noa mau taime. Ia hinaaro tatou mai te papai salamo tei himene: “E tiahia mai te parau a tau vaha i reira, e te manaˈo o tau aau, i mua i te aro, e Iehova, e tau haapuraa e tau ora.” (Sal. 19:14) Mea faufaa mau â ia rave i te taime no te feruriruri i ta tatou e taio ra, ia putapû roa hoi to tatou aau i te pue parau mau Bibilia! Ia tutava iho â tatou i te haamaitai i ta tatou iho haapiiraa. b

12. No te aha te mau putuputuraa Kerisetiano e tauturu ai ia tatou ia arataihia e te varua moˈa?

12 E fanaˈo atoa tatou i te varua moˈa o Iehova ia “haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa.” (Heb. 10:24, 25) Te faaitoitoraa tatou i te haere tamau i te mau putuputuraa Kerisetiano, i te faaroo maitai e i te faaohipa i ta tatou e haapii ra, e ravea maitai ïa e arataihia ˈi tatou e te varua. Inaha, aita anei te varua o Iehova e horoa ra i te aratairaa na roto i te ekalesia, aore ra amuiraa?—A taio i te Apokalupo 3:6.

Maitai o te mǎtaˈu ore

13. Eaha ta tatou e haapii mai i te pororaa a te mau Kerisetiano o te senekele matamua?

13 O te varua moˈa te puai rahi roa ˈˈe i te ao taatoa, o te nehenehe e horoa i te mana i te taata no te rave i te hinaaro o Iehova. Arataihia e te varua, ua rave te mau Kerisetiano o te senekele matamua i te hoê ohipa pororaa rahi. Ua poro ratou i te evanelia “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kol. 1:23) E feia ‘haapii-ore-hia hoi te rahiraa o ratou e te itea ore.’ Mea papu ïa e ua turaihia ratou e te hoê puai rahi.—Ohi. 4:13.

14. Eaha te tauturu mai ia ‘anaanatae to tatou aau’ maoti te varua?

14 Ia pee tatou i te aratairaa a te varua moˈa, e rave ïa tatou i ta tatou taviniraa ma te itoito. Ia amuihia te mau maitai o te pure-noa-raa no te ani i te varua, te rave-maite-raa i ta tatou iho haapiiraa, te feruriruriraa i roto i te pure i ta tatou e taio ra, e te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e ‘mahanahana ïa to tatou aau’ maoti te varua. (Roma 12:11) No nia i “te hoê ati Iuda o Apolo te iˈoa, . . . e taata parau maitai,” te na ô ra te Bibilia: “No te anaanatae o to ˈna aau [maoti te varua], ua parau atura, e haapii maite atura i te parau a te Fatu” ra o Iesu. (Ohi. 18:24, 25) Ia ‘itoito roa tatou i te varua,’ e î atu â tatou i te mǎtaˈu ore ia poro tatou na te mau fare e ma te faanaho-ore-hia.—Roma 12:11, V.C.J.S. c

15. Eaha te maitai ia î atu â i te mǎtaˈu ore i roto i te pororaa?

15 E faahopearaa maitai to te itoito rahi atu â i roto i te pororaa. E maitai atu â to tatou huru feruriraa no te mea te taa papu atu â ra ia tatou te faufaaraa o taua ohipa ra. E rahi mai to tatou anaanatae no te mea te oaoa roa ra tatou no to tatou aravihi i roto i te taviniraa. E e itoito atu â tatou no te mea ua papu maitai ia tatou e e ohipa ru teie.

16. Ia aha tatou mai te peu e ua iti mai to tatou itoito rahi no te taviniraa?

16 Ua iti mai anei to tatou itoito rahi no te taviniraa? E hiˈopoa maite anaˈe ïa ia tatou. Ua papai Paulo: “E imi maite ia outou iho i to outou faaroo; e hiˈopoa maite ia outou iho.” (Kor. 2, 13:5) A uiui: ‘Te itoito rahi noa ra anei au maoti te varua? Te ani ra anei au i te reira ia Iehova? Te faaite ra anei ta ˈu mau pure e te turui ra vau i nia ia ˈna no te rave i to ˈna hinaaro? Te haamauruuru ra anei au no te taviniraa ta ˈna i horoa mai? Mai te aha te huru o ta ˈu iho haapiiraa? Ehia taime e feruriruri ai au i ta ˈu e taio ra e e faaroo ra? Te apiti ra anei au i te mau putuputuraa a te amuiraa?’ Ia feruriruri oe i teie mau uiraa e ite ai oe eaha te mau tuhaa e haamaitai e e nafea.

A vaiiho i te varua o te Atua ia faaitoito ia outou

17, 18. (a) Te ravehia nei te pororaa i nia i teihea faito i teie mahana? (b) E nafea ia faaite i “te mǎtaˈu ore” i roto i te pororaa i te evanelia o te Basileia o te Atua?

17 Ua parau Iesu tei faatiahia mai i ta ˈna mau pǐpǐ: ‘E noaa to outou mana i te varua maitai ia haere mai i nia iho ia outou: e ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.’ (Ohi. 1:8) I teie mahana, te ravehia nei teie ohipa tei haamata i tera ra tau i nia i te hoê faito aita i itehia aˈenei. Hau atu i te hitu mirioni Ite no Iehova o te faaite haere nei i te poroi o te Basileia i e 230 tiahapa fenua, fatata 1,5 miria hora pororaa i te matahiti. Auê te oaoa ia apiti ma te itoito rahi i teie ohipa o te ore e rave-faahou-hia!

18 I teie mahana mai i te senekele matamua, te ravehia nei te pororaa i te ao nei i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua. Ia pee tatou i te reira, e faaite tatou i “te mǎtaˈu ore” i roto i te taviniraa. (Ohi. 28:31) No reira, e vaiiho anaˈe i te varua ia aratai ia tatou i roto i te pororaa i te evanelia o te Basileia o te Atua!

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te iˈoa.

b Ia faufaahia oe i ta oe iho taioraa e haapiiraa Bibilia, a hiˈo i te buka Tirez profit de l’École du ministère théocratique, na pene “Appliquez-vous à la lecture” e “Les bienfaits de l’étude,” api 21-32.

c Huriraa Katolika reo Tahiti.

Eaha ta outou i haapii?

• No te aha e hinaarohia ˈi te mǎtaˈu ore no te faaite i te parau a te Atua?

• Eaha tei tauturu i te mau pǐpǐ matamua ia poro ma te mǎtaˈu ore?

• E nafea e noaa mai ai te mǎtaˈu ore?

• Eaha te maitai o te mǎtaˈu ore?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

E nafea te metua e tauturu ai i ta ratou tamarii ia noaa mai te mǎtaˈu ore?

[Hohoˈa i te api 16]

E itoito â oe i roto i te taviniraa ma te pure poto noa