Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tapi noa i te huru oraraa maitai roa ˈˈe!

A tapi noa i te huru oraraa maitai roa ˈˈe!

A tapi noa i te huru oraraa maitai roa ˈˈe!

“Te ora nei tatou, e te pohe nei hoi, no te Fatu â tatou.”—ROMA 14:8.

1. Eaha ta Iesu i haapii atu no nia i te huru oraraa maitai roa ˈˈe?

 TE HINAARO ra Iehova ia fanaˈo tatou i te huru oraraa maitai roa ˈˈe. Ua rau te huru oraraa o te taata, hoê anaˈe râ te mea maitai roa ˈˈe. Aita ˈtu e faaohiparaa maitai aˈe i to tatou oraraa, maori râ te haapaoraa i te Parau a te Atua e te haapiiraahia tatou e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haamori i te Atua ma te varua e te parau mau, e ua faaue atu ia faariro i te taata ei pǐpǐ. (Mat. 28:19, 20; Ioa. 4:24) Ia pee tatou i te mau faaueraa a Iesu, e oaoa ïa Iehova o te haamaitai ia tatou.

2. Ua aha e rave rahi i mua i te poroi o te Basileia i te senekele matamua, e eaha te auraa e mau i ‘te parau’?

2 Ia pûpû te mau taata haehaa ia ratou i te Atua e ia bapetizo ia ratou, e tano ia parau atu, “A tapi noa i te huru oraraa maitai roa ˈˈe!” I te senekele matamua, e tausani taata no te mau nunaa ê tei farii i te parau mau e tei haapapu i mua i te taatoaraa i to ratou ati-maite-raa i te Atua ma te bapetizo ia ratou. (Ohi. 2:41) Te mau ra i taua mau pǐpǐ matamua ra i ‘te parau,’ aore ra eˈa. (Ohi. 9:2; 19:23) Te reira iho â, no te mea ua farii te feia tei riro mai ei pǐpǐ na te Mesia i te hoê huru oraraa tei niuhia i nia i te faaroo ia Iesu e te peeraa i to ˈna hiˈoraa.—Pet. 1, 2:21.

3. No te aha te nunaa o Iehova e bapetizo ai ia ratou, e ehia tei na reira i na ahuru matahiti i mairi aˈenei?

3 Ua rahi oioi te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ i teie anotau hopea e te ravehia nei te reira i e 230 tiahapa fenua. I na ahuru matahiti i mairi aˈenei, hau atu i te 2 700 000 taata tei faaoti e tavini ia Iehova e tei bapetizohia ei taipe o ta ratou pûpûraa ia ˈna. E 5 000 tiahapa ïa taata i te faito au noa i te mau hebedoma atoa! Ua niuhia te faaotiraa e bapetizo i nia i te here i te Atua, te ite i te mau Papai, e te faaroo i te mau haapiiraa Bibilia. E taahiraa faufaa roa te bapetizoraa o to tatou oraraa, e haamataraa hoi te reira o te hoê taairaa piri roa e o Iehova. E faaiteraa atoa i te tiaturi e e tauturu mai oia ia tavini ia ˈna ma te haapao maitai, mai ia ˈna i tauturu i ta ˈna mau tavini i tahito ra ia haere na nia i to ˈna eˈa.—Isa. 30:21.

No te aha mea faufaa roa ˈi te bapetizoraa?

4, 5. A faahiti i te tahi mau haamaitairaa o te bapetizoraa.

4 Ua ite paha oe o vai te Atua, ua taui i to oe oraraa, e e taata poro bapetizo-ore-hia oe i teie nei. Mea maitai ïa taua haereraa i mua ra. Teie râ, ua pûpû anei oe ia oe i te Atua i roto i te pure, a tiai atu ai i te bapetizoraa? Maoti ta oe haapiiraa i te Bibilia, ua ite paha oe e mea tia ia niu i to oe oraraa i nia i te arueraa ia Iehova, eiaha i nia i te faatia-noa-raa i to oe mau hinaaro aore ra te titauraa i te mau taoˈa materia. (A taio i te Salamo 148:11-13; Luka 12:15) Eaha ïa te tahi mau haamaitairaa o te bapetizoraa?

5 Ei Kerisetiano pûpûhia, e tumu faufaa to to oe oraraa. E oaoa oe no te mea te rave ra oe i te hinaaro o te Atua. (Roma 12:1, 2) E faahotu te varua moˈa o Iehova i roto ia oe i te mau huru maitatai mai te hau e te faaroo. (Gal. 5:22, 23) E pahono te Atua i ta oe mau pure e e haamaitai i ta oe mau tutavaraa no te faaau i to oe oraraa i nia i ta ˈna Parau. E taviniraa oaoa ta oe e e papu atu â to oe tiaturiraa i te ora mure ore ia ora oe ma te fariihia e te Atua. Hau atu â, ia pûpû e ia bapetizo oe ia oe e itehia ˈi e te hinaaro mau ra oe e riro ei Ite no Iehova.—Isa. 43:10-12.

6. E faaite to tatou bapetizoraa i te aha?

6 Ma te pûpû e ma te bapetizo ia tatou e ite ai te taata e no Iehova tatou. Ua papai te aposetolo Paulo: “Aore roa hoi te hoê o tatou e ora nei ei faatupu i ta ˈna iho, e aore roa e taata e pohe nei ei faatupu i ta ˈna iho. Te ora nei tatou, i ora ïa tatou ei faatupu i ta te Fatu; e te pohe nei tatou, i pohe ïa tatou ei faatupu i ta te Fatu: e teie nei, te ora nei tatou, e te pohe nei hoi, no te Fatu â tatou.” (Roma 14:7, 8) Ua haamaitai te Atua ia tatou i te tiamâraa e maiti. Ia faaoti papu tatou e tapi i teie huru oraraa no to tatou here i te Atua, e oaoa ïa to ˈna aau. (Mas. 27:11) To tatou bapetizoraa, e taipe ïa o ta tatou pûpûraa i te Atua e e faaiteraa atoa i te taata e o Iehova to tatou Faatere. Te turu ra ïa tatou i to ˈna mana arii o te ao taatoa. (Ohi. 5:29, 32) Tei pihai iho ïa Iehova ia tatou. (A taio i te Salamo 118:6.) Maoti atoa te bapetizoraa e fanaˈo ai tatou e rave rahi atu â haamaitairaa pae varua i teie nei e a muri aˈe.

Haamaitaihia i te hoê fetii taeae î i te here

7-9. (a) Eaha ta Iesu i haapapu i te feia tei haapae i te mau mea atoa no te pee ia ˈna? (b) E nafea ta Iesu i fafau i roto i te Mareko 10:29, 30 e tupu ai?

7 Ua parau te aposetolo Petero ia Iesu: “Inaha matou, ua faarue i te mau mea atoa e ua pee mai ia oe; e eaha ta matou nei utua?” (Mat. 19:27) Ua hinaaro Petero e ite eaha te tiai maira ia ˈna e i te tahi atu mau pǐpǐ a Iesu. E haapaeraa rahi hoi ta ratou i rave no te apiti roa i te pororaa i te Basileia. (Mat. 4:18-22) Eaha ta Iesu i haapapu atu?

8 Ia au i ta Mareko faatiaraa, ua faaite Iesu e e riro ta ˈna mau pǐpǐ ei melo o te hoê fetii taeae pae varua. Ua na ô oia: “Aore roa e taata i faarue i to ˈna fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te mau tamarii, e te fenua, no ˈu e no te evanelia nei, e ore ai i te noaa ta ˈna e hanere atu i teie nei ao, i te fare, i te taeae, i te tuahine, i te metua vahine, i te tamarii, i te fenua, e te hamani ino; e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.” (Mar. 10:29, 30) Ua farii te mau Kerisetiano o te senekele matamua, mai ia Ludia, Akuila, Perisila e Gaio, i to ratou mau hoa i roto i te faaroo i to ratou “fare.” E mai ta Iesu i fafau, ua riro ratou ei ‘taeae, tuahine, e metua vahine’ no ratou.—Ohi. 16:14, 15; 18:2-4; Ioa. 3, 1, 5-8.

9 I teie mahana, te tupu rahi nei ta Iesu parau. “Te fenua” ta ta ˈna mau pǐpǐ i faarue, o te imiraa ïa ta te tavini e rave rahi, mai te mau mitionare, melo o te Betela, tavini nunaa rau, e te tahi atu â, i haapae noa no te paturu i te mau ohipa tei taaihia i te Basileia i te mau fenua rau. Mea rahi te taeae e tuahine tei vaiiho i to ratou fare no te faaohie i to ratou oraraa, e mea oaoa ia faaroo e ua aupuru mau â Iehova ia ratou e te oaoa ra ratou i te tavini ia ˈna. (Ohi. 20:35) Hau atu â, e nehenehe te mau tavini bapetizohia atoa a Iehova e fanaˈo i te haamaitairaa e ‘mata na i te imi i te basileia o te Atua e ta ˈna parau-tia’ ei melo o te fetii taeae Kerisetiano i te ao nei.—Mat. 6:33.

Paruruhia i raro aˈe i “te tapoˈi”

10, 11. Eaha “te tapoˈi o te Teitei,” e e nafea e parahi ai i raro aˈe i te reira?

10 E haamaitairaa rahi atu â to te pûpûraa ia tatou e te bapetizoraa, te parahiraa ïa i raro aˈe i “te tapoˈi o te Teitei.” (A taio i te Salamo 91:1.) E vahi taipe teie e paruruhia ˈi tatou, e huru tupuraa e ore ai tatou e fifi i te pae varua. O te feia anaˈe o te hiˈo i te mau mea mai te Atua e o te tiaturi ia ˈna te ite i teie haapuraa. Ma te ora ia au i ta tatou pûpûraa e ma te tiaturi roa ia Iehova, te na ô ra ïa tatou ia ˈna: “To ˈu ïa haapuraa e to ˈu pare, tau Atua, e ta ˈu e tiaturi nei.” (Sal. 91:2) E riro ïa te Atua ra o Iehova ei parahiraa papu no tatou. (Sal. 91:9) Te vai ra anei te hoê vahi maitai aˈe i teie?

11 Te auraa atoa o te parahiraa i raro aˈe i “te tapoˈi” o Iehova, ua haamaitaihia ïa tatou i te fanaˈoraa taa ê e faatupu i te taairaa piri e o ˈna. E haamata te reira e te pûpûraa ia tatou e te bapetizoraa. I muri iho, e haapaari tatou i to tatou taairaa e te Atua ma te haafatata ˈtu ia ˈna na roto i te haapiiraa Bibilia, te pure haavare ore, e te auraro taatoa. (Iak. 4:8) Aita ˈtu e taata piri roa ˈˈe ia Iehova maori râ Iesu. Aita roa ˈtu to ˈna tiaturi i te Atua Poiete i aueue. (Ioa. 8:29) Eiaha roa ïa tatou e feaa ia Iehova aore ra i to ˈna hinaaro e to ˈna puai no te tauturu mai ia tapea i ta tatou euhe. (Koh. 5:4) Te haapapu maitai ra te mau faanahoraa pae varua ta te Atua i rave no to ˈna nunaa, e te here mau ra oia ia tatou e te hinaaro ra oia ia manuïa tatou i te tavini ia ˈna.

E poihere anaˈe i to tatou paradaiso pae varua

12, 13. (a) Eaha te paradaiso pae varua? (b) E nafea e tauturu ai i te feia tae apî mai?

12 Maoti atoa te pûpûraa ia tatou e te bapetizoraa e nehenehe ai tatou e parahi i roto i te paradaiso pae varua haamaitaihia. E huru tupuraa pae varua otahi teie o te mau Kerisetiano e parahi hau ra e te Atua ra o Iehova e te tahi i te tahi. (Sal. 29:11; Isa. 54:13) Aita e mea a teie nei ao e tano ia faaauhia i to tatou paradaiso pae varua. E ite-maitai-hia te reira i te mau tairururaa nunaa rau, i reira to tatou mau taeae e tuahine nunaa, reo e iri rau e amui ai i roto i te hau, te auhoêraa, e te here taeae.

13 Mea taa ê roa to tatou paradaiso pae varua i te mau tupuraa ino o teie nei ao i teie mahana. (A taio i te Isaia 65:13, 14.) E fanaˈoraa taa ê ta tatou e titau manihini ia vetahi ê ia tomo i roto i te paradaiso pae varua, ma te faaite atu i te poroi o te Basileia. E haamaitairaa atoa ia tauturu i te feia tei apiti aˈenei i te amuiraa e ia faaineine ia ratou no te taviniraa. Oia atoa i te feia tae apî mai ia au i te aratairaa a te mau matahiapo, mai ia Akuila raua Perisila o tei ‘faaite maite atu â i te parau a te Atua’ ia Apolo.—Ohi. 18:24-26.

Ia haapii-noa-hia tatou e Iesu

14, 15. Eaha te tumu papu e haapii-noa-hia ˈi tatou e Iesu?

14 E tano ia haapii-noa-hia tatou e Iesu. Hou to ˈna oraraa ei taata, ua haa Iesu e to ˈna Metua ehia tausani matahiti i te maoro. (Mas. 8:22, 30) Ua ite oia e ua niuhia te huru oraraa maitai roa ˈˈe i nia i te taviniraa i te Atua e te faaiteraa i te parau mau. (Ioa. 18:37) Ua taa maitai ia ˈna e mea miimii e mea taotiahia te tahi atu mau huru oraraa. Ua ite oia e e tamata-roa-hia oia, a haapohehia ˈtu ai. (Mat. 20:18, 19; Heb. 4:15) Ei Hiˈoraa no tatou, ua haapii mai oia e nafea ia tapea i to tatou taiva ore.

15 I muri iti noa ˈˈe i to Iesu bapetizoraahia, ua faahema Satani ia ˈna ia faarue i te huru oraraa maitai roa ˈˈe. Aita râ oia i manuïa. (Mat. 4:1-11) Te haapii maira te reira e e tia ia tatou ia tapea i to tatou taiva ore noa ˈtu eaha ta Satani e rave. E tiatonu oia i te feia ua fatata i te bapetizohia e tei bapetizo-apî-hia. (Pet. 1, 5:8) E patoi mai paha to tatou fetii no te mea ua parauhia ia ratou te mau mea hape no nia i te mau Ite no Iehova e te manaˈo ra ratou e paruru ia tatou. Maoti râ teie mau tamataraa e tia ˈi ia tatou ia faaite i te mau huru maitatai Kerisetiano, mai te faatura e te faatano i te parau, ia pahono tatou i te mau uiraa e ia horoa i te faaiteraa. (Pet. 1, 3:15) E nehenehe teie mau tupuraa e ohipa maitai i nia i te feia o te faaroo ia tatou.—Tim. 1, 4:16.

A tapi noa i te huru oraraa maitai roa ˈˈe!

16, 17. (a) Eaha e toru titauraa tumu no te ora i roto i te Deuteronomi 30:19, 20? (b) Mea nafea to Iesu, Ioane, e Paulo tururaa i ta Mose i papai?

16 Fatata 1 500 matahiti hou Iesu i haere mai ai i te fenua, ua faaue Mose ia Iseraela ia maiti i te huru oraraa maitai roa ˈˈe. Ua na ô oia: “Te tiaoro nei au i te raˈi e te fenua ei ite no ˈu ia outou i teie nei mahana e ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna.” (Deut. 30:19, 20) Ua taiva Iseraela i te Atua, aita râ na titauraa tumu e toru no te ora ta Mose i faahiti i taui. Ua haamanaˈo Iesu e te tahi atu i te reira.

17 A tahi, ‘ia hinaaro tatou i to tatou Atua ra ia Iehova.’ E faaite tatou i te reira ma te ohipa ia au i to ˈna mau eˈa tia. (Mat. 22:37) Te piti, ‘ia faaroo tatou i to Iehova reo’ ma te haapii i ta ˈna Parau e ma te faaroo i ta ˈna mau faaueraa. (Ioa. 1, 5:3) Ia haere tamau ïa tatou i te mau putuputuraa Kerisetiano, i reira te Bibilia e hiˈopoahia ˈi. (Heb. 10:23-25) Te toru, ‘ia ati atu tatou ia Iehova.’ Noa ˈtu eaha te tupu mai, e faaohipa noa anaˈe i te faaroo i te Atua e e pee noa anaˈe i ta ˈna Tamaiti.—Kor. 2, 4:16-18.

18. (a) Mea nafea Te Pare Tiairaa i te faataaraa i te parau mau i 1914? (b) Eaha to tatou huru aau no te maramarama o te parau mau i teie mahana?

18 Auê ïa haamaitairaa ia ora ia au i te parau mau Bibilia! I 1914, ua piahia teie tatararaa faufaa i roto i Te Pare Tiairaa: “E ere anei tatou i te hoê nunaa haamaitaihia e te oaoa? E ere anei i te Atua haapao maitai to tatou? Mai te peu e ua haapii mai outou i te hoê mea maitai aˈe, aita e peu ia outou. Mai te peu e ua ite hoê o outou i te mea maitai aˈe, te tiaturi nei matou e e faaite mai o ˈna. Aita matou i ite i te hoê mea maitai aˈe aore ra e tuea i ta matou i ite i roto i te Parau a te Atua. . . . Aita e parau no te faataa i te hau, te oaoa e te mau haamaitairaa i roto i to matou aau e oraraa maoti te ite maramarama i te Atua mau. E haamâha roa te Faatiaraa o te Paari, te Parau-tia, te Puai e te Here o te Atua, i te mau hinaaro o to matou feruriraa e aau. Eita matou e imi atu â. Ta matou noa e hinaaro ra, e ite atu â ïa i to matou Atua.” (Te Pare Tiairaa o te 15 no Titema 1914, api 377-378, Beretane) Te mauruuru noa ra tatou no te maramarama e te parau mau pae varua. Ua tano mau â tatou i te oaoa i ‘te haere na te maramarama o Iehova.’—Isa. 2:5; Sal. 43:3; Mas. 4:18.

19. No te aha eiaha ˈi te feia e faaî ra i te mau titauraa no te bapetizoraa e tiai?

19 Te hinaaro ra paha oe e ‘haere na te maramarama o Iehova,’ aitâ râ oe i pûpû e i bapetizo atura ia oe. Eiaha ïa e tiai. A tutava i te faaî i te mau titauraa Bibilia no te bapetizoraa, te ravea hoê roa e faaite ai i te mauruuru no ta te Atua e ta te Mesia i rave no tatou. A horoa ia Iehova i ta oe mea faufaa roa ˈˈe, to oe ora. A faaite e ua faaoti papu oe e rave i to ˈna hinaaro ma te pee i ta ˈna Tamaiti. (Kor. 2, 5:14, 15) Tera iho â te huru oraraa maitai roa ˈˈe!

Eaha ta outou e pahono?

• E taipe to tatou bapetizoraa o te aha?

• Eaha te mau haamaitairaa o te pûpûraa ia tatou e te bapetizoraa?

• No te aha mea faufaa roa ˈi ia haapiihia tatou e Iesu?

• Eaha te tauturu mai ia tapi noa i te huru oraraa maitai roa ˈˈe?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 27]

E faaite to oe bapetizoraa e ua maiti oe i te huru oraraa maitai roa ˈˈe

[Hohoˈa i te api 28]

Tei raro aˈe anei oe i “te tapoˈi”?