Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha to te Atua manaˈo i te ava?

Eaha to te Atua manaˈo i te ava?

Eaha to te Atua manaˈo i te ava?

AITA to tatou Atua Poiete, o te hinaaro i te mea maitai roa ˈˈe no tatou, e opani ra i te inu tanotano noa i te ava. a Ua horoa hoi oia i te “uaina e oaoa ai te aau o te taata nei; e te monoˈi i hinuhinu ai to ˈna mata, e te pane e itoito ai” oia. (Salamo 104:15) I te hoê taime, ia oaoa ˈtu â te hoê oroa faaipoiporaa, ua taui Iesu i te pape ei “uaina maitai.”—Ioane 2:3-10.

Ua ite mau â te Atua Poiete i te faahopearaa o te ava i nia i te tino e te roro. I roto i te Bibilia, ‘te faaite maira to tatou Metua i te raˈi ra i te mea e maitai ai tatou,’ e te faaara puai maira oia no nia i te inu-hua-raa i te ava paari. (Isaia 48:17) Teie te tahi mau faaararaa haavare ore:

“Eiaha ia taero i te uaina e tupu ai te taiata.” (Ephesia 5:18) ‘E ore te taero ava e parahi i te basileia o te Atua.’ (Korinetia 1, 6:9-11) Te faahapa ra te Parau a te Atua i te “taero, te arapoanui, e mai tereiraˈtoa te huru.”—Galatia 5:19-21, V.C.J.S. b

E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau fifi atâta ia inu hua i te ava.

Fifi atâta o te inu-hua-raa

E faatupu iho â te ava i te tahi maitai, e taoˈa rii puai râ to roto o te haafifi i te tere-maitai-raa o to tatou feruriraa e tino. Teie te tahi mau ino o te inu-hua-raa:

E haafifi te inu-rahi-raa i te feruriraa o te taata inu, “e tupu hoi te manaˈo ino i roto i te aau.” (Maseli 23:33) Te faataa ra Allen, te taata inu rahi o te tumu parau i na mua ˈtu: “E ere te inu-hua-raa i te hoê maˈi o te tino, e maˈi râ o te feruriraa e o te haerea o te hoê taata. Eita oe e tâuˈa i te mauiui ta te reira e faatupu i nia i te tahi atu.”

E haaparuparu atoa te inu-hua-raa ia tatou iho. Te faaara ra te mau Papai: “Na . . . te uaina, e te taero, e afai è atu i te mafatu.” (Hosea 4:11, V.C.J.S.) E nafea? I raro aˈe i te mana ino o te ava, e riro te mau manaˈo e hinaaro ta tatou iho â e haavî noa nei ei mea tano, aore ra ei mea au atoa. E riro ta tatou faaotiraa e rave maite i te mea maitai ei mea papu ore. E tuino te ava i to tatou ara-maite-raa a ati atu ai tatou i te pae varua.

Ei hiˈoraa, i to ˈna tatamaˈiraa e ta ˈna vahine, ua haere atura John ma te riri i te vahi hooraa inu. Ua inu ê na oia tau hapaina no te tamǎrû i to ˈna riri a haafatata mai ai te hoê vahine ia ˈna. I muri aˈe tau hapaina iti â, ua haere atura raua, faaturi atura. E, tatarahapa roa aˈera John i te ohipa ta ˈna i ore roa i manaˈo e rave ahiri aita oia i haaparuparuhia e te ava.

Ia inu hua oe i te ava, eita te mau parau e ohipa e mau ia tapea. “O vai tei ati nei? O vai tei mâro?” ta te Bibilia e ui ra. “E ere anei te feia parahi maoro i te inuraa uaina ra e tei rearea i te inu haapau i te hapaina.” (Maseli 23:29, 30, V.C.J.S.) Ia inu hua oe, e riro oe “mai te taata i taoto i nia i te moana ra, e mai te pairati tiaruhe i moe te hoe faatere ia ˈna.” (Maseli 23:34, V.C.J.S.) E ara mai taua taata ra ‘ma te ite ore e ua tairihia oia.’—Maseli 23:35.

E faaino te inu-hua-raa i te ea. “Ia tae ra i te hopea ra, e au to [te ava] hohoni i to te ophi, parare atura hoi tona taero mai to te zepho ra.” (Maseli 23:32, V.C.J.S.) Ua haapapu te ihi rapaauraa i teie parau paari tahito. E raau taero o te nehenehe e haapohe te ava ia inu-rahi-hia. Teie te tahi mau faahopearaa: te maˈi mariri ai taata e rave rau, te hépatite alcoolique, te cirrhose o te upaa, te maˈi rama, te itiraa o te faito tihota i roto i te toto o te feia maˈi omaha tihota, te maˈi o te feto tei taaihia i te ava, te muturaa te hoê uaua i roto i te roro, aore ra te maˈi mafatu. No te hoê noa inu-hua-raa aore ra taeroraa, e nehenehe oe e topa i roto i te coma aore ra e pohe. Aita râ hoi te mau buka rapaauraa e faataa ra i te mau faahopearaa fifi roa ˈˈe o te inu-hua-raa.

Te fifi atâta rahi roa ˈˈe. Noa ˈtu e aita te hoê taata i taero, ia inu hua râ oia e fifi pae varua to muri iho. Te parau maitai ra te Bibilia: “E pohe te feia e ara i te poipoi ra, i te titauraa i te ava taero; o tei haamaoro i te parahiraa i te po, ia taero ratou i te uaina.” No te aha? Te faataa ra Isaia i te mau faahopearaa ino o te inu-hua-raa i nia i to tatou mau taairaa e te Atua: “Te ohipa a Iehova, aore ïa i haapaohia, e tei ravehia e tana rima, aore ïa ratou i hiˈo.”—Isaia 5:11, 12.

Te aˈo maira te Parau a te Atua eiaha “e amui . . . i te feia i taero i te uaina.” (Maseli 23:20) Te faaara-atoa-hia ra te mau vahine paari eiaha ia “inu hua i te uaina.” (Tito 2:3) No te aha? Ma te ite ore, e haamata mǎrû te taata i te inuinu maa vahi iti ava hau e a pinepine roa ˈtu ai. I te pae hopea, e ara mai paha te taata inu ma te ui, “e noaa faahou anei ia ˈu te uaina?” (Maseli 23:35) Afea e mea atâta ˈi no te hoê taata inu? Ia hiaai oia i te ava i te poipoi no te faaitoito mai ia ˈna no ta ˈna inu-rahi-raa i te po i mahemo.

Te faaara ra te Bibilia i te feia o te “inu rahi, i te uaina ra, e te amuiraa hauti ra, e te faataero i te ava . . . e faˈi ratou i te parau ia ˈna, i tei ineine i te haava mai i tei ora e tei pohe.” (Petero 1, 4:3, 5) E no nia i te tau fifi ta tatou e ora nei, ua faaara Iesu: “E ara . . . ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra [o Iehova] aore i manaˈohia . . . mai te marei.”—Luka 21:34, 35.

E nafea ïa te feia inu hua ia ore ratou ia ‘teimaha i te taero’?

[Nota i raro i te api]

a I roto i teie tumu parau, e faaohipahia te mau parau “ava” e “inu” no te pia, te uaina, e te tahi atu mau ava.

b Huriraa Katolika reo Tahiti.

[Hohoˈa i te mau api 4, 5]

E rave rahi fifi ia inu hua i te ava