Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha te Atua i ho mai ai i te ora mure ore?

No te aha te Atua i ho mai ai i te ora mure ore?

Uiraa a te feia taio . . .

No te aha te Atua i ho mai ai i te ora mure ore?

▪ Te parau ra te Bibilia e te pûpû mai nei te Atua i te ravea e noaa ˈi ia tatou te “ora mure ore.” (Ioane 6:40) Eaha râ tei turai ia ˈna ia na reira? No te parau-tia noa anei?

E titau te parau-tia ia haa i nia i te taata ma te au e te tia. E au mau anei ia tatou te ora? Aita. Te na ô ra te Bibilia: “Aita mau e taata parau-tia i te fenua nei, o tei rave i te parau maitai, e aore roa e hara.” (Koheleta 7:20) E utua te hara. Ua faaara te Atua i te taata matamua, o Adamu, e i te mahana oia e hara ˈi e pohe iho â oia. (Genese 2:17) I muri aˈe, ua turaihia te aposetolo Paulo ia papai: “E utua te pohe no te hara.” (Roma 6:23) E au mau â hoi i te huaai a Adamu te pohe, no te aha ïa te Atua i pûpû ai i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu?

E ô horoa noa te ora mure ore. E tapao te reira o te here e te hamani maitai rahi e te faito ore o te Atua. Te parau ra te Bibilia: “No te hara . . . a te taata hoê ra, i mana ˈi te pohe i taua taata hoê ra: te feia hoi i noaa ia ratou te maitai rahi, e te parau-tia i horoahia maira, e rahi atu ïa to ratou mana i te ora i te taata hoê ra, ia Iesu Mesia.”—Roma 5:17.

E au ia tatou paatoa te pohe. Ua opua râ te Atua i te horoa i te ora mure ore i te feia e here ia ˈna. Mea tano anei? Te na ô ra te Bibilia: “Eaha ta tatou parau? E parau-tia ore anei ta te Atua? Eiaha roa ïa. Ua parau hoi oia ia Mose e, E faaherehere au i ta ˈu i hinaaro i te faaherehere ra, e aroha hoi au i ta ˈu hinaaro i te aroha ra. . . . O vai hoi oe a mârô atu i te Atua?”—Roma 9:14-20.

I te tahi mau fenua, e nehenehe te hoê tia mana teitei aore ra te hoê haava e faaore i te faautuaraa etaeta e amohia ra e te hoê taata ohipa ino. Ia haapao mau taua taata ra i te mau titauraa a te haava e ia taui oia i to ˈna huru e haerea, e faaoti paha te haava aore ra te peretiteni i te faaiti aore ra i te faaore roa i ta ˈna utua. E faaiteraa paha ïa te reira o te maitai rahi.

Oia atoa, e nehenehe Iehova e maiti eiaha e titau i te taata hara atoa i te utua i au ia ratou. No to ˈna râ here, e nehenehe oia e horoa i te ora mure ore i te feia e here ra ia ˈna e e pee ra i ta ˈna mau ture aveia. Te parau ra te Bibilia: “E ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.”—Ohipa 10:34, 35.

Te faaiteraa rahi roa ˈˈe o te here o Iehova no tatou, o to ˈna ïa tonoraa mai i ta ˈna Tamaiti ia mauiui e ia pohe no tatou. Ua na ô Iesu no to ˈna Metua: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.”—Ioane 3:16.

Te feia atoa e here ia Iehova e e rave i to ˈna hinaaro, e farii-atoa-hia ïa ratou e o ˈna, noa ˈtu to ratou oraraa i na mua ˈˈe. Te auraa ïa, e faaiteraa na mua roa te tiaturiraa o te ora mure ore o te maitai rahi o te Atua e o to ˈna here rahi roa ˈˈe.

[Parau iti faaôhia i te api 11]

E faaiteraa na mua roa te reira o te maitai rahi o te Atua e o to ˈna here rahi roa ˈˈe