Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Te parau nei te varua e te vahine faaipoipo apî, E haere mai’

‘Te parau nei te varua e te vahine faaipoipo apî, E haere mai’

‘Te parau nei te varua e te vahine faaipoipo apî, E haere mai’

‘Te parau nei te varua e te vahine faaipoipo apî, E haere mai. . . . O tei poihâ ra, a haere mai. E tei hinaaro ra, a rave noa mai oia i te pape ora.’—APO. 22:17.

1, 2. I teihea parahiraa o to tatou oraraa e tuu ai i te mau ohipa tei taaihia i te Basileia, e no te aha?

 I TEIHEA parahiraa o to tatou oraraa e tuu ai i te mau ohipa tei taaihia i te Basileia? Ua aˈo Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘mata na i te imi i te basileia,’ ma te haapapu e ia na reira ratou, e horoa ˈtu te Atua i te mau mea ta ratou e hinaaro mau. (Mat. 6:25-33) Ua faaau oia i te Basileia o te Atua i te hoê poe maitai roa tei itehia mai e te hoê taata hohoo. ‘Ua hoo atura oia i te mau taoˈa atoa na ˈna ra e ua hoo mai i taua poe ra.’ (Mat. 13:45, 46) Eiaha anei ïa tatou e haafaufaa roa i te pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ?

2 Te faataa ra to na mua ˈtu tumu parau e piti e ia poro tatou ma te mǎtaˈu ore e ia faaohipa maitai i te Bibilia i roto i te taviniraa, te arataihia ra ïa tatou e te varua o te Atua. E tuhaa faufaa atoa ta taua varua ra i roto i ta tatou pororaa tamau i te Basileia. E hiˈo mai tatou e nafea.

E titau-manihini-raa!

3. Te titau-manihini-hia ra te taata atoa “e haere mai” e inu i teihea huru pape?

3 E titau-manihini-raa tei faataehia i te taata maoti te varua moˈa. (A taio i te Apokalupo 22:17.) “E haere mai” ïa e inu i te hoê huru pape taa ê roa ia mâha te poihâ. E ere teie i te pape mau ta tatou i matau e mea faufaa roa hoi no te atuatu i te ora i te fenua nei. Te manaˈo ra râ Iesu i te tahi atu huru pape ia ˈna i parau i te hoê vahine Samaria i te hoê apoo pape: “Area te inu i te pape e horoahia ˈtu e au nei, e ore roa ïa oia e poihâ faahou, e riro râ taua pape e horoahia ˈtu e au na ˈna ra, ei pape pihaa i roto ia ˈna iho, e tia i te pihaaraa e tae noa ˈtu i te ora mure ore.” (Ioa. 4:14) E horoa te pape faahiahia roa tei titau-manihini-hia i te taata ia inu, i te ora mure ore.

4. No te aha i hinaarohia ˈi te pape ora, e te faahohoˈa ra te reira i te aha?

4 Ua hinaarohia taua pape ora ra i to te taata matamua ra o Adamu raua ta ˈna vahine o Eva faaroo-ore-raa ia Iehova, te Atua iho i poiete ia raua. (Gen. 2:16, 17; 3:1-6) Ua tiahihia raua i rapaeau i te ô i Edene ia ore Adamu e “faatoro . . . i tana rima, e rave atoa i to te raau ora ra, e e amu, ia ora roa oia.” (Gen. 3:22) Ei metua o te huitaata, ua faaô mai Adamu i te pohe i rotopu i te nunaa taata atoa. (Roma 5:12) Te faahohoˈa ra te pape ora i te mau faanahoraa atoa a te Atua o te faatiamâ i te taata faaroo i te hara e te pohe e o te horoa i te ora mure ore tia roa i roto i te paradaiso i te fenua. Maoti te tusia taraehara o Iesu Mesia e tupu ai te reira.—Mat. 20:28; Ioa. 3:16; Ioa. 1, 4:9, 10.

5. O vai te titau manihini ra e haere mai e ‘rave noa i te pape ora’? A faataa.

5 O vai te titau manihini ra e haere mai e ‘rave noa i te pape ora’? I te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, e fanaˈo roa te huitaata i te mau faanahoraa atoa no te ora maoti Iesu. Te faataahia ra te reira mai “te hoê pape ora tahe ra, mai te kerehe ra te ateate, no roto mai i te terono o te Atua e to te Arenio.” (Apo. 22:1) No ǒ mai ïa ia Iehova, te tumu o te ora, te pape o te horoa i te ora. (Sal. 36:9) Na ˈna e horoa ra i taua pape ra na roto i “te Arenio” ra o Iesu Mesia. (Ioa. 1:29) Na roto i teie pape tahe taipe e faaore ai Iehova i te ino atoa ta te huitaata e faaruru ra no te faaroo-ore-raa Adamu. Oia, o te Atua ra o Iehova te titau manihini ra “e haere mai.”

6. Inafea te “pape ora” i te haamataraa i te tahe?

6 E tahe te “pape ora” i roto i to ˈna auraa taatoa i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia. Ua haamata râ te reira i “te mahana o te Fatu” i te faateronoraahia “te Arenio” i nia i te raˈi i 1914. (Apo. 1:10) I muri aˈe i te reira, ua ravehia te tahi mau faanahoraa no te ora. Ua taaihia te reira i te Parau a te Atua, te Bibilia, te faaauhia ra hoi te poroi i roto i te “pape.” (Eph. 5:26) O te taata atoa te titau-manihini-hia ra e ‘rave i te pape ora’ ma te faaroo e te farii i te evanelia o te Basileia. O vai râ te titau manihini nei i te mahana o te Fatu?

Te na ô ra “te vahine faaipoipo apî, E haere mai”

7. I “te mahana o te Fatu,” o vai te feia matamua tei titau manihini “e haere mai,” e ia vai ma?

7 O te mau melo o te pǔpǔ o te vahine faaipoipo apî, te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua, te feia matamua i titau manihini “e haere mai.” Ia vai ma? E ere iho â ïa ia ratou iho. I te feia râ e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua i muri aˈe i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.”—A taio i te Apokalupo 16:14, 16.

8. Eaha te faaite ra e mai 1918 mai â to te mau Kerisetiano faatavaihia faataeraa i ta Iehova titau-manihini-raa?

8 Mai 1918 mai â to te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia titau-manihini-raa i te taata. I reira i vauvauhia ˈi te oreroraa parau no te taatoaraa “E ore roa te mau mirioni taata e ora ra i teie nei e pohe.” Ua horoa te reira i te tiaturiraa e e rave rahi te ora i nia i te hoê fenua paradaiso i muri aˈe i te tamaˈi o Aramagedo. I 1922, i te tairururaa a te Feia haapii Bibilia i Cedar Point, Ohio, Marite, ua aˈo te hoê oreroraa parau i te feia e faaroo ra ia “faaite i te Arii e to ˈna basileia.” Ua tauturu te reira i te toea o te pǔpǔ o te vahine faaipoipo apî ia titau manihini i te taata e rave rahi atu â. I 1929, te hohora ra Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati (Beretane) i te tumu parau “Titau-manihini-raa hamani maitai” niuhia i nia i te Apokalupo 22:17. Teie te hoê tuhaa o taua tumu parau ra: “Ua tahoê te pǔpǔ o te toea haapao maitai [i Tei Teitei] no te titau manihini ma te hamani maitai ‘e haere mai.’ Ia faaitehia teie poroi i te feia e imi ra i te parau-tia e te parau mau. Ia ravehia te reira i teie tau.” Te tamau nei te pǔpǔ o te vahine faaipoipo apî i te faatae i taua titau-manihini-raa ra e tae roa mai i teie mahana.

“O tei faaroo ra, a parau atoa oia e, E haere mai”

9, 10. E nafea te feia e faaroo i te titau-manihini-raa e parau atoa ˈi, “E haere mai”?

9 E te feia ïa e faaroo i te titau-manihini-raa “e haere mai”? Ia parau atoa ïa ratou, “E haere mai.” Ei hiˈoraa, te na ô ra Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 1932 (Beretane) i te api 232: “Ia faaitoito te feia faatavaihia i te mau taata atoa e apiti i te pororaa o te evanelia o te basileia. Aita e faufaa ia riro ratou ei feia faatavaihia a te Fatu no te faaite i ta ˈna poroi. Mea tamahanahana mau no te mau Ite no Iehova ia ite i teie nei e e tia ia ratou ia afai i te pape ora i te hoê pǔpǔ taata o te nehenehe e ora ˈtu i Aramagedo e e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua.”

10 No nia i te hopoia a te feia e faaroo i te titau-manihini-raa e parau atoa, “E haere mai,” te na ô ra Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 1934 (Beretane), i te api 249: “Noa ˈtu e e ere ratou i te mau Ite no Iehova faatavaihia i te varua, e titauhia ia apee te mau melo o te pǔpǔ a Iehonadaba i te mau Kerisetiano o te pǔpǔ taipe a Iehu, oia hoi te feia faatavaihia, e ia faaite i te poroi o te Basileia.” I 1935, ua taahia o vai ma te “feia rahi roa” o te Apokalupo 7:9-17. Ua paturu rahi te reira i te faataeraa i ta te Atua titau-manihini-raa. Mai reira mai, ua pahono atu te mau tavini mau o te rahi noa ˈtura, hau atu i te hitu mirioni i teie nei. I muri aˈe i to ratou faarooraa i te poroi, ua pûpû ratou ia ratou i te Atua, ua bapetizohia i roto i te pape, e ua apiti i te pǔpǔ o te vahine faaipoipo apî no te titau manihini ia vetahi ê ia ‘haere mai e inu noa i te pape ora.’

Te na ô ra ‘te varua, E haere mai’

11. I te senekele matamua, eaha te tuhaa a te varua moˈa i roto i te pororaa?

11 A poro ai Iesu i roto i te hoê sunago i Nazareta, ua hohora oia i te otaro a te peropheta Isaia e ua taio: ‘Tei nia iho ia ˈu te varua o Iehova, oia i faatahinu mai ia ˈu ei poro haere i te parau maitai i te taata rii, ua tono mai oia ia ˈu ei faaora i te feia aau oto, ei poro haere i te ora no te tîtî, e ia hiˈo faahou te matapo, e ei tuu hoi i te feia i paruparu, ei poro haere i te matahiti e itehia mai ai e Iehova.’ Ua faataa ˈtura Iesu e no ˈna teie mau parau, ma te na ô: “Teie nei parau i papaihia ta outou i faaroo iho nei, ua tupu ïa i teie nei mahana.” (Luka 4:17-21) Hou oia a maue ai i nia i te raˈi, ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ: ‘E noaa to outou mana i te varua maitai [aore ra moˈa] ia haere mai i nia iho ia outou: e ei ite hoi outou no ˈu e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.’ (Ohi. 1:8) I te senekele matamua, e tuhaa rahi ta te varua moˈa i roto i te pororaa.

12. Eaha te tuhaa a te varua o te Atua i roto i te titau-manihini-raa i te taata i teie tau?

12 Eaha te tuhaa a te varua moˈa o te Atua i roto i te titau-manihini-raa i te taata i teie tau? No ǒ mai ia Iehova ra te varua moˈa, ta ˈna e faaohipa ra no te haamahora i te aau e te feruriraa o te pǔpǔ o te vahine faaipoipo apî no te taa i ta ˈna Parau, te Bibilia. Te turai ra te varua ia ratou ia titau manihini e ia faataa i te pue parau mau Bibilia i te feia e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua. E te feia ïa e farii i te reira, e riro mai ei pǐpǐ a Iesu Mesia, e e titau manihini ia vetahi ê? Te ohipa atoa ra te varua i nia ia ratou. Ma te bapetizohia ‘i te iˈoa o te varua’ moˈa, te haa ra ratou ia au i te aratairaa a te reira e te tiaturi ra i ta ˈna tauturu. (Mat. 28:19) A manaˈo atoa na i te poroi e porohia ra e te feia faatavaihia e te feia rahi roa e maraa noa ˈtura. No roto mai te reira i te Bibilia, tei papaihia i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua. Maoti ïa te reira e faataehia ˈi te titau-manihini-raa. Na te reira hoi e aratai ra ia tatou. Eaha ïa te faahopearaa i nia i ta tatou apitiraa i te ohipa titau-manihini-raa i te taata?

‘Te parau nei ratou, E haere mai’

13. Eaha te auraa e ‘te parau nei te varua e te vahine faaipoipo apî, E haere mai’?

13 ‘Te parau nei te varua e te vahine faaipoipo apî, E haere mai.’ E faataeraa tamau ïa teie i ta te Atua titau-manihini-raa. E nafea ïa te feia e faaroo e e farii i te reira? E na ô atoa ratou, “E haere mai.” Te parauhia ra e te “haamori” ra te mau tavini mau e rahi noa ˈtura “i te rui e te ao i roto i to [Iehova] hiero.” (Apo. 7:9, 15) Eaha te auraa e ‘haamori i te rui e te ao’? (A taio i te Luka 2:36, 37; Ohipa 20:31; Tesalonia 2, 3:8.) E tamau ïa e e tutava uˈana i roto i te taviniraa, ia au i te hiˈoraa o te peropheta vahine ruhiruhia o Ana e te aposetolo Paulo.

14, 15. Mea nafea to Daniela faaiteraa i te faufaaraa o te hoê haamoriraa tamau?

14 Ua faaite atoa te peropheta Daniela i te faufaaraa o te hoê haamoriraa tamau. (A taio i te Daniela 6:4-10, 16.) Aita oia i taui i ta ˈna porotarama pae varua, e pure i te Atua mai ta ˈna i matau e ‘toru taime i te mahana hoê mai ta ˈna i na reira i mutaa ihora,’ hoê avaˈe i te maoro, noa ˈtu e e hurihia oia i roto i te apoo o te liona. Ua faaite maitai mau â ta ˈna mau ohipa i te taata e aita e mea faufaa aˈe maori râ te haamori-tamau-raa ia Iehova!—Mat. 5:16.

15 Ua vai Daniela i roto i te apoo o te liona e ao noa ˈtu. Ua haere te arii e hiˈo ia ˈna e ua pii atura: “E Daniela, e te tavini o te Atua ora ra, ua faaora anei to Atua ta oe i haamori tamau na ia oe i te mau liona?” Ua pahono aˈera Daniela: “E te arii e, ia ora oe e a muri noa ˈtu. Ua tono mai tau Atua i tana melahi, e ua opani oia i te vaha o te mau liona, e aita ratou i rave noa mai ia ˈu: no te mea te itea ra te haavare ore i roto ia ˈu nei i mua i tana aro; e ia oe atoa hoi, e te arii, aore roa hoi au i rave i te ino.” Ua haamaitai Iehova ia Daniela no ta ˈna taviniraa “tamau.”—Dan. 6:19-22.

16. Ia au i te hiˈoraa o Daniela, eaha te uiui no nia i ta tatou apitiraa i te taviniraa?

16 Aita Daniela i faaea i te haamori tamau ia Iehova, ua ineine râ oia i te pohe. E o tatou? Eaha te haapaeraa ta tatou e rave nei aore ra i ineine i te rave no te faaite tamau i te evanelia o te Basileia o te Atua? Eiaha te hoê avaˈe ia mairi aita tatou i paraparau ia vetahi ê no Iehova! Ia nehenehe, e mea maitai ia tutava tatou i te apiti i te taviniraa i te mau hebedoma atoa. Noa ˈtu e ua taotia-roa-hia tatou i te pae tino e e nehenehe tatou e poro 15 noa minuti i te avaˈe, e tapao tatou i te reira. No te aha? No te mea te hinaaro ra tatou e parau noa “e haere mai,” mai te varua e te vahine faaipoipo apî. E rave iho â tatou i te maraa ia tatou no te poro noa i te Basileia.

17. Eaha te mau taime maitatai e faatae ai i ta Iehova titau-manihini-raa?

17 E imi tatou i te faatae i ta Iehova titau-manihini-raa i te mau taime maitatai atoa, eiaha noa i te mau taime ta tatou i faataa no te pororaa. E fanaˈoraa taa ê ia titau manihini i te feia e poihâ ra ia ‘haere mai e rave noa i te pape ora’ i te tahi atu mau taime, mai te hoohooraa, te ratereraa, te tau faafaaearaa, te ohipa aore ra te haapiiraa! Noa ˈtu e e opani te mau faatereraa i te pororaa, eita tatou e faaea. E nehenehe tatou e rave i te tahi noa mau fare i te hoê taime, e taui atu ai i te vahi aore ra e poro atu â ma te faanaho-ore-hia.

A tamau i te parau, “E haere mai”

18, 19. E nafea ia faaite e te haafaufaa ra oe i te fanaˈoraa taa ê ei hoa rave ohipa no te Atua?

18 E 90 tiahapa matahiti i teie nei to te varua e te vahine faaipoipo apî titau-manihini-noa-raa “e haere mai” i te taata atoa e poihâ ra i te pape ora. Ua faaroo anei oe i te reira? A titau manihini atoa ïa ia vetahi ê.

19 Aita tatou i ite eaha te maororaa e faatae-noa-hia ˈi ta Iehova titau-manihini-raa î i te here. Ia farii râ tatou i te reira ma te parau atoa “e haere mai,” e riro ïa tatou ei hoa rave ohipa no te Atua. (Kor. 1, 3:6, 9) Mea fanaˈo tatou! E faaite anaˈe e te haafaufaa ra tatou i te reira e e ‘pûpû anaˈe i te tusia haamaitai i te Atua eiaha e tuutuu’ ma te poro tamau. (Heb. 13:15) O tatou e tiaturi nei e ora i te fenua, e amui anaˈe i te pǔpǔ o te vahine faaipoipo apî no te parau noa “e haere mai.” E ia “rave noa” e rave rahi atu â “i te pape ora”!

Eaha ta outou i haapii?

• O vai ma tei titau-manihini-hia “e haere mai”?

• No te aha e nehenehe ai e parau e no ǒ mai ia Iehova ra te titau-manihini-raa “e haere mai”?

• Eaha te tuhaa a te varua moˈa i roto i te titau-manihini-raa “e haere mai”?

• No te aha e tutava ˈi i te poro tamau?

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura/Hohoˈa i te api 23]

(Hiˈo i te papai)

A tamau i te parau, “E haere mai”

1914

5 100 taata poro

1918

Mea rahi te ora i roto i te paradaiso i te fenua

1922

“A faaite, a faaite, a faaite i te Arii e to ˈna basileia”

1929

Te parau ra te toea haapao maitai, “E haere mai”

1932

E ere o te feia faatavaihia anaˈe te titau manihini ra “e haere mai”

1934

Te titau-manihini-hia ra te pǔpǔ a Iehonadaba ia poro

1935

Ua itehia te “feia rahi roa”

2009

7 313 173 taata poro