Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E mou anei te fenua?

E mou anei te fenua?

E mou anei te fenua?

“MEA au roa na te taata te mau hohoˈa taviri no nia iho â i te hopea o teie nei ao,” ia au i te papai vea John Scalzi. Eaha ïa te tumu? Teie to Scalzi manaˈo: “No to tatou hoi mǎtaˈu i teie mau mea.” Tera atoa anei to oe manaˈo? E tumu mau anei e mǎtaˈu ai tatou e nafea e afea paha te fenua e te mau mea ora atoa e mou ai?

Fatata pauroa te mahana, e faaroo tatou i te parau no te mau ati natura o te faaino rahi i te mau fenua rau. Pinepine tatou i te mataitai i te mau hohoˈa o teie mau pau rahi i roto i te afata teata e te Internet. Ia patahia na nia iho e na nia iho noa te mau hohoˈa o te mau tino taata pohe mau e te mau vahi tei parari mau, e mea ohie ïa ia manaˈo i te hopea o teie nei ao ei haamǎtaˈuraa mau e eiaha noa râ ei aamu hohoˈa taviri.

No te faariaria ˈtu â ia tatou, te feruri ra te feia aivanaa e nafea paha te fenua e mou ai. Te faaite atea ra vetahi i ta ratou e parau ra te taio mahana e mou ai te fenua. I Mati 2008, te faatia ra te hoê vea e ua tohu e piti aivanaa ihi reva teitei e i roto 7,59 miria matahiti, e ura to tatou paraneta i te mahana e aita faahou.—Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

E mou roa anei te fenua ia tae i te hoê mahana?

E taio mahana haamouraa anei to te paraneta?

Te haapapu maira te Bibilia: “Te ore nei te tahi ui, e te itea maira te tahi; area te fenua nei te vai noa nei â ïa.” (Koheleta 1:4) “I haamau” na te Atua ra o Iehova “i te tumu o te fenua, ia ore roa ia aueue” e ua hamani oia i te reira ia vai e a muri noa ˈtu. (Salamo 104:5) Mea fifi roa anei ia tiaturi i teie mau parau faaurua a te Atua? No te aha e tiaturi ai e e ore te fenua e mou, noa ˈtu e mea ê te faataaraa a te mau aivanaa?

A manaˈo na i te mau taoˈa i nia i te mau paˈepaˈe o te hoê fare toa, e taio mahana hoperaa to nia iho i te tahi. Na vai i manaˈo i tera taio mahana? Na te fatu fare toa noa anei? Aita. Na te taata hamani i faaoti i tera taio mahana. E tiaturi iho â ïa tatou i tera taio mahana no te mea o ˈna anaˈe tei ite maitai i teie mau taoˈa. E tiaturi atu â ïa tatou i te Atua tei hamani i to tatou paraneta! Te faaite maitai ra ta ˈna Parau e ‘ua haamau oia i te fenua’ ia vai e a muri noa ˈtu. Aita roa ïa e taio mahana haamouraa!—Salamo 119:90.

E nehenehe anei râ tera mau taata haapao ore e tuino i te paraneta e aita ˈtura e ravea faahou? Eita roa ˈtu! Taa ê atu i te taata hamani taoˈa, e oti ia Iehova te mau mea atoa. (Ioba 42:2) No reira oia i haapapu ai: “Te parau no roto i to ˈu nei vaha . . . e noaa hoi te mea i faaue atu ai au.” (Isaia 55:11) Ua papu ia tatou e eita te Atua “tei hamani ia tatou” e vaiiho i te tahi mea ia faataupupu i ta ˈna opuaraa no te fenua. (Salamo 95:6) Eaha taua opuaraa ra, e e nafea te Atua e faatupu ai i te reira?

Na te Basileia o te Atua e faatupu i ta ˈna opuaraa

Hau atu i te haapapuraa e e ore roa te fenua e mou, te parau atoa mai ra te Bibilia e ‘ua hamani oia ia taatahia.’ (Isaia 45:18) Noa ˈtu e ua taatahia te fenua e tausani matahiti i te maoro, aita te opuaraa a te Atua i tupu.

E “mea au . . . na Iehova te parau-tia” e e Atua oaoa oia. (Timoteo 1, 1:11; Salamo 37:28) Teie ta ˈna opuaraa, ia ora te taata atoa ma te oaoa e te tiamâ i te parau-tia ore. No te faatupu i te reira, ua tohu oia e haamau i te hoê Basileia i te raˈi no te faatere i te fenua taatoa. (Daniela 2:44) I to Iesu parahiraa i te fenua, ua paraparau pinepine oia no nia i te faatereraa a te Basileia o te Atua. Ua faaitoito oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure no te reira no te mea ua ite o ˈna i te mau haamaitairaa atoa no te fenua a muri aˈe i raro aˈe i te faatereraa a taua Basileia ra. (Luka 11:2; Mataio 24:14) Eaha te tahi o teie mau haamaitairaa?

Rahi te hau e te ino ore no te mea ua fafau te Atua e faaore roa i te tamaˈi.—Salamo 46:9.

Rahi te maa no te taatoaraa.—Salamo 72:16.

Aita e haapeapearaa faahou no te ea no te mea “e ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.”—Isaia 33:24.

Aore e oto faahou, no te mea “e ore roa te pohe.”—Apokalupo 21:4.

Ua fafau te Atua e e patu to ˈna nunaa i to ratou iho mau fare, e ora ratou ma te panoonoo ore a ‘oaoa ˈi e a muri noa ˈtu.’—Isaia 65:17-24.

Mea papu iho â e te tiai ru nei oe i teie huru oraraa tei faahitihia mai nei. E itoito rahi to Iehova e te hinaaro mau e faatupu i te mau mea atoa ta ˈna i tohu. (Isaia 9:6, 7) E manaˈo paha oe: ‘E rave rahi matahiti te papairaahia teie mau parau fafau a te Atua i roto i te Bibilia. No te aha aitâ ˈi i tupu atura?’

Maoti te faaoromai o te Atua e ora ˈi tatou

Ia papu mau ia oe e “aore Iehova i faaroaroa i ta ˈna i parau maira.” Te faataa ra te Bibilia e te faaoromai ra Iehova ia tatou ma te here. No reira tatou e faaitoitohia ˈi ia feruri i ‘te faaoromai rahi o to tatou Fatu ra ei ora no tatou.’ (Petero 2, 3:9, 15) No te aha râ mea titauhia ˈi te faaoromai o te Atua no te ora?

Na mua roa, ua ite te Atua e hou oia e horoa ˈi no te mau taata parau-tia i te hoê nohoraa maitai e te ino ore, e haamou oia i te feia e faaino ra i te fenua. (Apokalupo 11:18) No to Iehova hoi here i te taata, ‘aita roa oia i hinaaro ia pohe te hoê.’ No reira to tatou Metua i te raˈi e faaara ˈi ma te faaoromai ‘i te taata hara i to ˈna haerea ino’ e i hinaaro ai ia porohia te poroi o to ˈna Basileia i te mau fenua atoa. * (Ezekiela 3:17, 18) Te feia atoa e farii maitai ra i te faaararaa a te Atua e e faaau ra i to ratou oraraa i nia i te mau faaueraa tumu tia, e ora ïa a parahi atu ai e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso.

E fariu i te Atua no te ora

E “evanelia,” aore ra parau apî, mau â ta te Bibilia no tatou. (Mataio 24:14) Te faaite ra te reira i te parau aueue ore a te Atua e e ore roa te fenua e mou. Hau atu â, ia au i te mau parau tohu Bibilia, e nehenehe tatou e tiaturi e “no parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra.” Fatata, o te feia tia anaˈe, i te aro o te Atua, te ‘parahi i te fenua, te oaoa i te rahi o te hau.’ (Salamo 37:9-11, 29; Mataio 5:5; Apokalupo 21:3, 4) Te ani noa nei te Atua ma te faaoromai: “E hiˈo mai,” aore ra fariu, “outou ia ˈu ia ora, e te mau hopea mai o te fenua.” (Isaia 45:22) E nafea ïa oe?

No te aha e ore ai e faaoti e fariu i te Atua? Te faaitoito maira te Salamo 37:34: “E tiai atu ia Iehova, a haapao maite ai i to ˈna eˈa, e na ˈna oe e faateitei ia noaa ia oe te fenua.” E oaoa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia oe ia ite atu â i te opuaraa mure ore a te Atua no te fenua e e nafea ia ora no te ite mata roa ˈtu i te tupuraa o tera opuaraa.

[Nota i raro i te api]

^ Ei auraroraa i te faaueraa a Iesu i roto i te Mataio 28:19, 20, te haapii ra e hitu mirioni tiahapa Ite no Iehova i te taata no nia i te opuaraa rahi a te Atua no te fenua fatata hoê miria e te afa hora i te matahiti hoê i roto e 236 fenua.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 30]

NASA photo