Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau taeae, a ueue i ta te varua e a tapi i te hopoia!

E te mau taeae, a ueue i ta te varua e a tapi i te hopoia!

E te mau taeae, a ueue i ta te varua e a tapi i te hopoia!

‘O te ueue i ta te varua, o te ora mure ore ta ˈna e noaa.’—GAL. 6:8.

1, 2. E nafea te Mataio 9:37, 38 e tupu ai, eaha ïa te hinaarohia i roto i te mau amuiraa?

 TE ITE nei outou i te mau tupuraa e haamanaˈohia e a muri noa ˈtu! Te parare oioi nei te ohipa ta Iesu Mesia i tohu na. Ua parau oia: “Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave: e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.” (Mat. 9:37, 38) Te pahono nei te Atua ra o Iehova i teie pure ma te faahiahia mau. I te matahiti taviniraa 2009, e 2 031 amuiraa a te mau Ite no Iehova tei haamauhia i te ao nei, 105 298 ïa rahiraa amuiraa. I te faito au noa, e 757 taata tei bapetizohia i te mahana hoê!

2 No teie maraaraa e hinaarohia ˈi te mau taeae paari i te pae varua no te haapii e tiai i te mau amuiraa. (Eph. 4:11) I te mau ahuru matahiti i mairi, ua horoa mai Iehova i te mau tane aravihi no te haapao i te mau hinaaro o ta ˈna mau mamoe, e te tiaturi nei tatou e e na reira noa oia. Te haapapu maira te parau tohu o te Mika 5:5 e i te tau hopea, e itehia “na tavana toohitu, e na taata arii toovau,” e rave rahi roa ïa tane aravihi no te aratai i te nunaa o Iehova.

3. A faataa i te auraa e ‘ueue i ta te varua.’

3 Mai te peu e e tane Kerisetiano oe, eaha te tauturu ia oe ia tapi i te mau hopoia i roto i te amuiraa? Mea faufaa ia ‘ueue i ta te varua.’ (Gal. 6:8) Te auraa ïa e vaiiho i te varua moˈa ia ohipa i nia ia oe. A faaoti papu eiaha e ‘ueue i ta te tino.’ Eiaha roa e vaiiho i te oraraa ohie, te faafaaearaa, e te faaanaanataeraa ia faaiti i to oe hinaaro e haa rahi atu â i roto i te taviniraa i te Atua. Ia “ueue” te mau Kerisetiano atoa ‘i ta te varua,’ e ia na reira atoa te mau tane e faaî ai ratou i te mau titauraa no te amo i te mau hopoia i roto i te amuiraa. No te mau tane Kerisetiano iho â râ teie tumu parau, no te mea te hinaaro-rahi-hia ra te mau tavini tauturu e matahiapo i teie mahana. No reira, outou te mau taeae, te faaitoito nei matou ia outou ia feruri maitai ma te pure.

A tapi i te ohipa maitai

4, 5. Te faaitoitohia ra te mau tane bapetizohia ia tapi i teihea mau hopoia i roto i te amuiraa, e e nafea ïa ratou?

4 Eita te hoê tane Kerisetiano e riro ei tiaau mai tera noa. E titauhia ia tapi oia i teie “ohipa maitai.” (Tim. 1, 3:1) O te taviniraa ïa i to ˈna mau hoa Kerisetiano ma te tâuˈa mau i to ratou mau hinaaro. (A taio i te Isaia 32:1, 2.) E ere te hoê tane o te tapi i te reira ma te manaˈo turai maitai i te mea nounou toroa. E hinaaro mau râ oia e haamaitai ia vetahi ê eiaha ia ˈna iho.

5 Te tapi nei te hoê taeae i te hopoia tavini tauturu e tiaau ma te tutava i te faaî i te mau titauraa Bibilia. (Tim. 1, 3:1-10, 12, 13; Tito 1:5-9) Mai te peu e e tane bapetizohia oe, a uiui: ‘Te apiti roa ra anei au i te pororaa e te tauturu ra anei au ia vetahi ê ia na reira atoa? Te faaitoito ra anei au i to ˈu mau hoa Kerisetiano ma te anaanatae mau ia ratou? Ua matauhia anei au ei taata tuatapapa i te Parau a te Atua? Te haamaitai ra anei au i ta ˈu mau pahonoraa? Te haapao maitai ra anei au i ta ˈu mau hopoia i horoahia mai e te mau matahiapo?’ (Tim. 2, 4:5) Mea tano ia feruri maitai i teie mau uiraa.

6. Eaha te hoê ravea e faaî ai i te mau titauraa no te amo i te mau hopoia i roto i te amuiraa?

6 Te tahi atu ravea e faaî ai i te mau titauraa no te amo i te mau hopoia i roto i te amuiraa, ‘ia faaitoitohia mai ïa outou i te taata roto ra e te varua o te Atua.’ (Eph. 3:16) Eita e faatupuhia te hoê maitiraa i roto i te amuiraa ia riro mai te hoê taeae ei tavini tauturu aore ra matahiapo. E hiˈohia râ ta ˈna mau haereraa i mua i te pae varua. E nafea e raea ˈi te reira? Te hoê ravea, o te ‘haapao-noa-raa ïa i ta te varua’ e te faatupuraa i ta ˈna hotu. (Gal. 5:16, 22, 23) E “ite te taata atoa i te tupuraa o to oe ite” a faaite ai oe i te mau huru maitatai pae varua no te amo i te mau hopoia hau e a faaohipa ˈi oe i te mau aˈoraa no te haamaitai atu â.—Tim. 1, 4:15.

Mea titauhia te manaˈo haapae

7. Eaha te titauhia no te tavini ia vetahi ê?

7 No te tavini ia vetahi ê, ia haa e ia faaite i te manaˈo haapae e tia ˈi. E tiai pae varua te mau tiaau Kerisetiano o te haapeapea roa nei no te mau fifi o te nǎnǎ. A tapao na i te huru aau o te aposetolo Paulo no nia i ta ˈna mau hopoia ei tiai. Ua parau oia i to ˈna mau hoa Kerisetiano i Korinetia: “I papai . . . au i te parau ia outou ma te pohe rahi e te mauiui rahi aau, e ma te roimata rahi hoi; e ere ra e ei faaotoraa ˈtu ia outou, ia ite râ outou i te rahi o to ˈu nei aroha ia outou na.” (Kor. 2, 2:4) Ua haa mau â Paulo ma to ˈna aau atoa.

8, 9. A horoa i te tahi mau hiˈoraa Bibilia e faaite ra mea nafea to te tahi mau tane tâuˈaraa i to vetahi ê hinaaro.

8 Ua faaite noa te mau tane tei ohipa no te maitai o te mau tavini a Iehova i te manaˈo haapae. Ei hiˈoraa, eita tatou e nehenehe e manaˈo ia Noa e parau ra i to ˈna utuafare: ‘E haere atu vau ia oti te araka. A faaara mai.’ Aore ra ia Mose e na ô ra ia Iseraela i Aiphiti: ‘E farerei atu vau ia outou i te miti Uteute. A imi noa ˈtu i te ravea.’ Aore ra ia Iosua e parau ra: ‘Ia mairi te patu o Ieriko, a faaara mai.’ Aore ra ia Isaia e tohu ra i te hoê taata, a na ô atu ai: ‘Teie o mea! O ˈna ta oe e tono.’—Isa. 6:9.

9 O Iesu Mesia to tatou hiˈoraa maitai roa ˈˈe, ua vaiiho hoi oia i te varua o te Atua ia turai ia ˈna. Ua farii maitai oia i ta ˈna hopoia ei Faaora i te huitaata. (Ioa. 3:16) E turai iho â to Iesu here pipiri ore ia tatou ia na reira atoa, e ere anei? No nia i to ˈna huru aau no te nǎnǎ, ua parau te hoê taeae mea maoro to ˈna taviniraa ei matahiapo: “Ua putapû roa vau i ta Iesu i parau ia Petero, A tiai i tau mau mamoe. I te roaraa o te mau matahiti, ua taa ia ˈu e e nehenehe mau â te tahi noa mau parau î i te here aore ra te tahi noa ohipa hamani maitai e faaitoito i te hoê taata. Mea au roa na ˈu e tiaau i te nǎnǎ.”—Ioa. 21:16.

10. Na te aha e turai i te mau tane Kerisetiano ia pee i te hiˈoraa o Iesu, tei tavini ia vetahi ê?

10 E hinaaro iho â te mau tane bapetizohia o te amuiraa e faaite i nia i te nǎnǎ a te Atua i te huru o Iesu, tei parau: “Na ˈu outou e faaora,” aore ra tamahanahana. (Mat. 11:28) Na te faaroo i te Atua e te here i te amuiraa e turai ia ratou ia tapi i teie ohipa maitai, ma te ore e manaˈo e e haapaeraa rahi roa aore ra e pau rahi te taime. Aita paha te hoê taeae e hinaaro roa ra e tavini i te amuiraa, e nafea râ oia e hinaaro ai?

A hinaaro maite e tavini

11. E nafea e hinaaro maite ai e tavini ia vetahi ê?

11 Aita paha outou e tapi ra i te hopoia no to outou manaˈo e eita e maraa, mea tano ïa ia ani i te varua moˈa na roto i te pure. (Luka 11:13) E tauturu te varua o Iehova ia outou ia upootia i nia i te mau fifi atoa. No ǒ mai i te Atua ra te hinaaro mau e tavini. Na to ˈna hoi varua e turai i te hoê taeae ia tapi i te hopoia e e horoa mai i te puai no teie taviniraa moˈa. (Phil. 2:13; Sal. 29:11) Mea tano ïa ia ani ia Iehova ia tauturu mai ia hinaaro maite i te mau hopoia i roto i te amuiraa.—A taio i te Salamo 25:4, 5.

12. E nafea e noaa ˈi te paari no te amo i te hopoia i horoahia mai?

12 E faaoti paha te hoê Kerisetiano eiaha e tapi i te hopoia ia ite oia e mea fifi roa e mea ohipa rahi ia haapao i te mau hinaaro o te nǎnǎ. E manaˈo atoa paha oia e te ere ra oia i te paari no te amo i te hopoia. E nehenehe e noaa mai ia ˈna te paari ma te tuatapapa maite i te Parau a te Atua e te mau papai Bibilia. E nehenehe oia e ui: ‘Te faataa ra anei au i te taime no te haapii i te Parau a te Atua e te pure ra anei au no te ani i te paari?’ Ua papai te pǐpǐ Iakobo: “Te ere ra . . . te hoê o outou i te ite [aore ra paari], e ani oia i te Atua ra, o tei horoa hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore; e e horoahia mai ta ˈna.” (Iak. 1:5) Te tiaturi ra anei outou i teie parau faaurua? Ei pahonoraa i ta Solomona pure, ua horoa ˈtu te Atua i te aau paari e te ite, a nehenehe ai oia e haroaroa i te mea maitai e te mea ino ia haava oia. (Arii 1, 3:7-14) E hiˈoraa otahi teie. E nehenehe râ tatou e tiaturi e e horoa te Atua i te paari i te mau tane e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa no te haapao maitai i ta ˈna nǎnǎ.—Mas. 2:6.

13, 14. (a) A faataa i te faahopearaa o “te aroha o te Mesia” i nia ia Paulo. (b) E nafea “te aroha o te Mesia” e ohipa ˈi i nia ia tatou?

13 Te tahi atu tauturu e hinaaro maite ai e tavini ia vetahi ê, o te feruri-maite-raa ïa i te mau mea atoa ta Iehova e ta ˈna Tamaiti i rave no tatou. A hiˈo na i te Korinetia 2, 5:14, 15. (A taio.) E nafea ‘tatou e riro ai i te aroha o te Mesia’? Ua putapû roa to tatou aau i te aroha o te Mesia, tei horoa i to ˈna ora no tatou ia au i te hinaaro o te Atua. Ua mauruuru roa tatou i te reira. Ua vaiiho Paulo i te aroha o te Mesia ia aratai i to ˈna oraraa. Aita ˈtura oia i manaˈo ia ˈna iho, ua tavini râ na mua roa i te Atua e to ˈna taata-tupu i roto e i rapae i te amuiraa.

14 E î roa tatou i te mauruuru ia feruri maite tatou i te aroha o te Mesia no te taata. Ua taa ia tatou e e ere i te mea tano ia ‘ueue i ta te tino’ ma te tapi i te mau fa miimii e te ora no te haamâha i to tatou iho mau hinaaro. E faatupu râ tatou i te tahi mau tauiraa i roto i to tatou oraraa no te rave na mua i te ohipa ta te Atua i horoa mai. E turaihia tatou ia “auraro” aroha ma te tavini i to tatou mau taeae. (A taio i te Galatia 5:13.) Ia faariro tatou ia tatou iho ei tavini haehaa no te mau taata bapetizohia o Iehova, e faatura iho â ïa tatou ia ratou. Eita mau â tatou e pee i te huru faahapahapa o Satani.—Apo. 12:10.

Ia tutava te utuafare taatoa

15, 16. Ia aha to ˈna utuafare mai te peu e te faaî ra te hoê tane i te mau titauraa no te riro ei tavini tauturu aore ra matahiapo?

15 Mai te peu e e tane faaipoipo te taeae e e tamarii ta ˈna, e hiˈohia te huru o to ˈna utuafare no te ite e te faaî ra anei oia i te mau titauraa no te riro ei tavini tauturu aore ra matahiapo. Ua taai-roa-hia te huru pae varua e te roo o to ˈna utuafare i te reira. Mea faufaa roa ïa ia turu te utuafare i to ratou upoo, oia hoi te metua tane, e tapi ra i te hopoia tavini tauturu aore ra matahiapo no te maitai o te amuiraa.—A taio i te Timoteo 1, 3:4, 5, 12.

16 E mauruuru Iehova ia haa amui te mau melo o te hoê utuafare Kerisetiano. (Eph. 3:14, 15) Ia vai faito noa te upoo o te utuafare no te amo i te mau hopoia a te amuiraa e no te haapao ‘maitai’ i to ˈna utuafare. No reira, mea faufaa roa ia haapii te hoê matahiapo aore ra tavini tauturu i te Bibilia e ta ˈna vahine e tamarii ia fanaˈo ratou i te haamoriraa utuafare i te mau hebedoma atoa. E titauhia ia apiti tamau oia i te taviniraa e o ratou. Mea faufaa atoa ïa ia turu te mau melo utuafare i te mau tutavaraa a to ratou upoo.

E amo faahou anei oe i te hopoia?

17, 18. (a) Ia ere te hoê taeae i ta ˈna hopoia, ia aha oia? (b) Ia faaite te hoê taeae e matahiapo aore ra e tavini tauturu oia na mua ˈˈe, i teihea huru?

17 Peneiaˈe e matahiapo aore ra e tavini tauturu oe na mua ˈˈe. Te here ra oe ia Iehova e mea papu e te tâuˈa noa ra oia ia oe. (Pet. 1, 5:6, 7) Ua parauhia anei ia oe e rave i te tahi mau tauiraa? A farii e a faaafaro i to oe hape maoti te tauturu a te Atua. Eiaha e inoino. Ei haerea paari e ei manaˈo maitai râ to oe. Ua parau te hoê matahiapo tei tavini e rave rahi matahiti e tei ere i ta ˈna hopoia: “Ua faaoti au e tamau i te haere i te mau putuputuraa, i te pororaa, e i te taio i te Bibilia mai ta ˈu i rave na ei matahiapo, e ua naea ia ˈu teie fa. Ua haapii au i te faaoromai no te mea ua manaˈo vau e e faahoˈihia mai ta ˈu hopoia i roto hoê aore ra e piti matahiti. Fatata râ e hitu matahiti i muri iho to ˈu tavini-faahou-raa ei matahiapo. I te roaraa o tera mau matahiti, ua tauturu rahi mai te faaitoitoraa eiaha e toaruaru e tamau râ i te tapi i te hopoia.”

18 Ahiri o oe tera, eiaha e toaruaru. A feruri i ta Iehova haamaitairaa i ta oe taviniraa e to oe utuafare. A haapaari i to oe utuafare i te pae varua, a haere e hiˈo i te feia maˈi, e a faaitoito i tei paruparu. A poihere iho â râ i ta oe fanaˈoraa taa ê e arue i te Atua e e faaite i te evanelia o te Basileia ei Ite no Iehova. *Sal. 145:1, 2; Isa. 43:10-12.

Ei manaˈo tano

19, 20. (a) Te faaitoitohia ra te mau tane bapetizohia atoa ia aha? (b) Eaha ta to muri nei tumu parau e faataa mai?

19 Te hinaaro-rahi-hia nei te mau tiaau e tavini tauturu i teie mahana. Te faaitoito nei matou i te mau tane bapetizohia atoa ia hiˈopoa faahou i to ratou huru tupuraa e ia ui, ‘Mai te peu e e ere au i te hoê tavini tauturu aore ra matahiapo, eaha te tumu?’ Na te varua o te Atua e tauturu ia outou ia noaa te manaˈo tano no nia i teie tumu parau faufaa roa.

20 O te amuiraa taatoa te maitai i te mau tutavaraa a to ratou mau hoa Kerisetiano tei haapae ia ratou. Ia rave tatou i te mau ohipa maitatai ma te aau horoa noa, e ooti tatou i te oaoa no te taviniraa ia vetahi ê e te ueueraa i ta te varua. Mai ta to muri nei tumu parau e faaite mai, eiaha tatou e faaoto i te varua moˈa o te Atua. E nafea ïa?

[Nota i raro i te api]

Eaha ta outou e pahono?

• Te haapapu ra te parau tohu o te Mika 5:5 i te aha?

• Eaha tei taaihia i te manaˈo haapae?

• E nafea e hinaaro maite ai e tavini ia vetahi ê?

• Eaha te faufaaraa ia turu te utuafare i te metua tane ia faaî i te mau titauraa no te mau tavini tauturu aore ra matahiapo?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

E nafea oia e tapi ai i te hopoia?