Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau vahine, no te aha e auraro ai i ta outou iho tane?

E te mau vahine, no te aha e auraro ai i ta outou iho tane?

E te mau vahine, no te aha e auraro ai i ta outou iho tane?

“To te vahine ra upoo, o te tane ïa.”—KOR. 1, 11:3.

1, 2. (a) Eaha ta te aposetolo Paulo i papai no nia i te faanahoraa a Iehova o te tiaraa upoo e te auraroraa? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

 NA Iehova i faanaho i ta te aposetolo Paulo i papai e “o te Mesia te upoo o te taata atoa” e “to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” (Kor. 1, 11:3) I to na mua ˈtu tumu parau, e fanaˈoraa taa ê e e oaoaraa no Iesu ia auraro i te Atua ra o Iehova ei Upoo. O te Mesia te upoo o te mau tane Kerisetiano. Mea hamani maitai, mǎrû, aumihi, e mea miimii ore te Mesia i nia i te taata. Ia na reira atoa ïa te mau tane o te amuiraa i nia ia vetahi ê, ta ratou iho â râ vahine.

2 E te mau vahine? O vai to ratou upoo? Ua papai Paulo: “To te vahine ra upoo, o te tane ïa.” E nafea te mau vahine ia hiˈo i teie parau faaurua? E tano atoa anei teie faaueraa tumu e ere anaˈe te tane i te Ite? E titau anei te auraroraa i te tiaraa upoo o te tane ia mamû noa te vahine ia ravehia te mau faaotiraa? E nafea te hoê vahine e haamaitai-rahi-hia ˈi?

‘E hamani au i te tahi tauturu no ˈna’

3, 4. No te aha e faanahoraa maitai ai te tiaraa upoo i roto i te faaipoiporaa?

3 Na te Atua i faaoti o vai te upoo o te utuafare. I muri aˈe i to ˈna poieteraa ia Adamu, ua parau oia: “E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra; e hamani au i te tahi tauturu au na ˈna.” I muri aˈe i to Eva poieteraahia, ua oaoa roa o Adamu e e apiti e e tauturu to ˈna. Ua parau oia: “I teie nei, e ivi teie no to ˈu nei ivi, e iˈo hoi no to ˈu nei iˈo.” (Gen. 2:18-24) E tiaturiraa faahiahia to Adamu raua Eva e riro ei metua no te hoê nunaa taata tia roa, o te ora e a muri noa ˈtu ma te oaoa i roto i te paradaiso i te fenua.

4 No te orure-hau-raa to tatou na metua i te ô i Edene, aita ˈtura te taata i haapao faahou ma te tia roa i te faanahoraa o te tiaraa upoo. (A taio i te Roma 5:12.) Ua hiˈo noa râ te Atua i te tane ei upoo no te vahine. Ia faaohipa maitai te tane i to ˈna tiaraa upoo e ia auraro ta ˈna vahine i te reira, e maitai e e oaoa roa to raua faaipoiporaa. Hoê â ïa faahopearaa e ta Iesu i ite i to ˈna auraroraa ia Iehova ei Upoo no ˈna. I to ˈna oraraa hou a riro ai ei taata, ua ‘oaoa tamau maite Iesu i mua i te aro o Iehova.’ (Mas. 8:30) No te huru tia ore, eita te mau tane e nehenehe faahou e riro ei upoo tia roa e eita te mau vahine e auraro atu ma te tia roa. Ia rave maite râ te mau tane e ta ratou iho vahine i tei maraa ia ratou, e ite ïa ratou i te oaoa rahi i roto i te faaipoiporaa i teie nei.

5. No te aha mea maitai ai ia faaohipa na apiti i te aˈoraa a te Roma 12:10?

5 Ia manuïa to raua faaipoiporaa, mea faufaa roa ia faaohipa te tane e ta ˈna vahine i teie aˈoraa Bibilia no te mau Kerisetiano atoa: “Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra; i te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.” (Roma 12:10) Mea maitai atoa ia tutava na apiti i te ‘hamani maitai te tahi i te tahi, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore i te hara te tahi e te tahi.’—Eph. 4:32.

E ere anaˈe te apiti i te Ite

6, 7. Eaha te faahopearaa ia auraro te hoê vahine Kerisetiano i ta ˈna tane e ere i te Ite?

6 Aita paha to outou apiti e tavini ra ia Iehova, e nafea ïa? E pinepine, o te tane hoi. Eaha ïa te huru o ta ˈna vahine i nia ia ˈna? Te pahono ra te Bibilia: “E te mau vahine, e auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu.”—Pet. 1, 3:1, 2.

7 Te faaue ra te Parau a te Atua i te vahine ia auraro i ta ˈna tane e ere i te Ite. E nehenehe to ˈna haerea maitai e turai i ta ˈna tane ia feruri i te tumu e na reira ˈi oia. Ei faahopearaa, e hiˈopoa paha te tane i te mau tiaturiraa a ta ˈna vahine Kerisetiano a farii atu ai i te parau mau.

8, 9. Ia ore ta ˈna tane e ere i te Ite e tâuˈa i to ˈna haerea maitai, ia aha ïa te vahine Kerisetiano?

8 E nafea ia tâuˈa ore te tane e ere i te Ite i te haerea maitai o ta ˈna vahine? Te faaitoito ra te mau Papai i te vahine Ite ia faaite i te mau huru maitatai Kerisetiano noa ˈtu e mea fifi i te mau taime atoa. Ei hiˈoraa, te na ô ra te Korinetia 1, 13:4: “E faaoromairaa roa to te aroha.” No reira, mea maitai ia tamau noa te vahine Kerisetiano i te faaite i “te aau haehaa, e te mǎrû, ma te haamahuraa roa,” a faaoromai ai i te tupuraa ma te here. (Eph. 4:2) Maoti te puai ohipa o te Atua, to ˈna varua moˈa, e nehenehe e faahotu noa i te mau huru maitatai Kerisetiano i roto i te mau huru tupuraa fifi.

9 Ua papai Paulo: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i . . . tei tauturu mai ia ˈu.” (Phil. 4:13) Maoti te varua o te Atua, e tia i te apiti Kerisetiano ia rave i te mau mea eita e tupu na roto i te tahi atu ravea. Ei hiˈoraa, e hinaaro paha tei rave-ino-hia e to ˈna apiti e tahoo. Te faaue nei râ te Bibilia i te mau Kerisetiano atoa: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. . . . Ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.” (Roma 12:17-19) Te aˈo atoa maira te Tesalonia 1, 5:15: “E ara ia ore roa te hoê ia tahoo i te ino i te ino i te taata atoa ra; e titau maite râ i te maitai eiaha e faaea, i roto ia outou iho e te taata atoa.” Maoti te varua moˈa o Iehova, e tupu iho â te mau mea e ore e tia i to tatou noa puai. Mea tano mau ia pure i te Atua ia horoa mai i ta tatou e ere ra na roto i to ˈna varua moˈa.

10. Ua aha Iesu i to te taata faainoraa e rave-ino-raa ia ˈna?

10 Ua vaiiho mai Iesu i te hoê hiˈoraa maitai roa i roto i ta ˈna huru raveraa i te feia tei faaino e tei rave ino ia ˈna. Te na ô ra te Petero 1, 2:23: “[Aore] i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia pohe oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua pûpû râ ia ˈna iho ia ˈna no ˈna te manaˈo tia.” Te faaitoitohia ra tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa maitai. Eiaha e riri no te huru ino o te taata. Te aˈohia ra te mau Kerisetiano atoa e “ei aau mǎrû [to ratou], ei aau taua; eiaha e tahoo atu i te ino i te ino, e te faaino i te faaino.”—Pet. 1, 3:8, 9.

Ia mamû noa anei te vahine?

11. Eaha te haamaitairaa rahi ta te tahi mau vahine Kerisetiano e fanaˈo?

11 E titau anei te auraroraa i ta ratou iho tane ei upoo ia mamû noa te mau vahine no nia i te mau ohipa utuafare aore ra te tahi atu? Eita roa ˈtu. Ua horoa Iehova e rave rahi fanaˈoraa taa ê na te mau tane e na te mau vahine atoa. A hiˈo na i te haamaitairaa rahi te riroraa na 144 000 ei arii e ei tahuˈa i te raˈi e te Mesia ia faatere mai oia i te fenua! E vahine atoa to roto. (Gal. 3:26-29) Ua horoa ïa Iehova i te tahi ohipa na te mau vahine i roto i ta ˈna faanahonahoraa.

12, 13. A horoa i te hoê hiˈoraa e faaite ra e i tohu na te tahi mau vahine.

12 I tahito ra, ei hiˈoraa, i tohu na te tahi mau vahine. Ua faaite atea te Ioela 2:28, 29: “E ninii atu [v]au i tau varua i nia i te taata atoa; e tohu hoi ta outou mau tamarii tamaroa e te mau tamahine . . . E nini[i] atu vau i tau varua i nia i te mau tavini tane, e i nia i te mau tavini vahine, ia tae i taua anotau ra.”

13 I roto i na 120 pǐpǐ a Iesu tei putuputu i roto i te hoê piha i nia i Ierusalema i te Penetekose 33, te vai ra te tane e te vahine atoa. Ua ninii te Atua i to ˈna varua i nia ia ratou paatoa. No reira Petero i faahiti ai i ta te peropheta Ioela i tohu na e i faatano ai i te reira i nia i te mau tane e te mau vahine atoa. Ua parau Petero: ‘O tei parauhia mai teie e Ioela peropheta, Te parau maira te Atua, ia tae i te mau mahana hopea, e ninii atu ai au i tau varua i nia iho i te taata atoa, e na to outou mau tamarii tamaroa e te mau tamahine e tohu. E ninii atu vau i tau varua i nia iho i tau mau tavini tane e tau mau tavini vahine i te reira mau mahana; e e tohu ratou.’—Ohi. 2:16-18.

14. Eaha te tuhaa rahi a te mau vahine i roto i te parareraa o te Kerisetianoraa matamua?

14 I te senekele matamua, e tuhaa rahi ta te mau vahine i roto i te parareraa o te Kerisetianoraa. Ua poro ratou i te Basileia o te Atua i te taata e ua rave i te mau mea tei taaihia i taua ohipa ra. (Luka 8:1-3) Ei hiˈoraa, ua faahiti te aposetolo Paulo ia Phebe ei tavini o te amuiraa i Keneherea. E i rotopu i te mau hoa ohipa ta ˈna i faatae i te aroha, ua faahiti oia i te tahi mau vahine haapao maitai, mai ia “Teruphaina, e ia Terophosa, o tei rave i te ohipa a te Fatu.” Oia atoa ia “Peresi herehia ra, o tei rave papu i te ohipa a te Fatu.”—Roma 16:1, 12.

15. Eaha te tuhaa a te mau vahine i roto i te parareraa o te Kerisetianoraa i to tatou tau?

15 I to tatou tau, mea rahi te vahine matahiti rau i roto i na hitu mirioni tiahapa taata e poro nei i te evanelia o te Basileia o te Atua e ati aˈe te ao nei. (Mat. 24:14) E rave rahi o ratou e tavini taime taatoa ïa, mitionare, e e melo o te Betela. Ua himene te papai salamo Davida: “Ua tuu mai te Fatu i te parau, e e pǔpǔ rahi te [mau vahine e] faaite ra” i te evanelia. (Sal. 68:11) E parau mau iho â teie! Te haafaufaa ra Iehova i te tuhaa a te mau vahine i roto i te faaite-haere-raa i te evanelia e te tupuraa o ta ˈna mau opuaraa. Ta ˈna titauraa ia auraro te mau vahine Kerisetiano, e ere ïa i te auraa e ia mamû noa ratou.

E piti vahine tei faaite i to raua manaˈo

16, 17. E nafea te hiˈoraa o Sara e faaite ai e eiaha te mau vahine faaipoipo e mamû noa?

16 Mai te peu e te horoa ra Iehova e rave rahi fanaˈoraa taa ê na te mau vahine, eiaha anei ïa te mau tane e tauaparau e ta ratou iho vahine hou a rave ai i te mau faaotiraa faufaa roa? E haerea paari ia na reira ratou. Te faahiti ra te mau Papai i te tahi mau tupuraa i paraparau ai aore ra i ohipa ˈi te mau vahine, aita hoi ta ratou iho tane i ani i to ratou manaˈo. Teie e piti hiˈoraa.

17 Ua parau Sara, te vahine a Aberahama te patereareha, ia tiahi i te piti o ta ˈna vahine e ta ˈna tamaiti no to raua faatura ore. “Mauiui roa aˈera Aberahama i taua parau ra,” mea ê râ to te Atua manaˈo. Ua parau oia ia Aberahama: “Eiaha oe e mauiui i te tamaiti na, e i to tavini vahine na; e faaroo oe i te reo o Sara.” (Gen. 21:8-12) Ua auraro Aberahama ia Iehova e ua faaroo ia Sara ma te rave i ta ˈna i ani.

18. Eaha ta Abigaila i rave?

18 A manaˈo atoa na ia Abigaila, te vahine a Nabala. I to Davida horo-ê-raa ia Saula arii pohehae, ua puhapa oia i pihai iho i te mau nǎnǎ a Nabala. Aita oia e to ˈna mau taata i rave i te tahi mea a tera taata ona, ua paruru atu râ. Area Nabala, ‘e taata mârô ïa e te rave i te parau iino’ e ua “avau” i te mau taata o Davida. E “taata faufaa ore” oia e “e parau maamaa ta ˈna.” I to te mau taata o Davida aniraa i te maa ma te faatura, aita Nabala i horoa ˈtu. Ua aha Abigaila i to ˈna faarooraa i te ohipa i tupu? Ma te ore e faaara ia Nabala, “ua rave ihora i na pane e piti hanere, e na hue uaina e piti, e na puaa mamoe ama ra e pae, e na farii keli tunu e pae, e na pueraa vine hoê hanere, e na ohu suke e piti hanere” e ua horoa ˈtura ia Davida e to ˈna mau taata. E ohipa maitai anei ta Abigaila i rave? Oia mau, ia au i te tahi mau mea i tupu i muri aˈe. Te parau ra te Bibilia: “Tairihia ihora Nabala e Iehova, pohe roa aˈera.” I muri aˈe, ua faaipoipo Davida ia Abigaila.—Sam. 1, 25:3, 14-19, 23-25, 38-42.

‘Te vahine e haamaitai-rahi-hia’

19, 20. No te aha te hoê vahine e au ai ia haamaitai-rahi-hia?

19 Te haapopou ra te mau Papai i te vahine faaipoipo o te rave i te mau mea mai ta Iehova e hinaaro. Te arue ra te Maseli i “te vahine maitai,” ma te na ô: “E ore te mau poe nei e au ia ˈna. Te tiaturi ra te aau o tana tane ra ia ˈna, e ore roa hoi ta ˈna taoˈa e faaani-ê-hia. E riro oia i te hamani maitai mai ia ˈna e ore e hamani ino, e mure noa ˈtu to ˈna aho.” Hau atu â, “e parau oia i te parau paari, e te ture ra i te hamani maitai tei tana arero. E hiˈo oia i te haapaoraa o to ˈna ra utuafare, e aore i amu i te maa i noaa i te faatau ra. E tia ta ˈna mau tamarii ma te faaora ia ˈna; e tana tane atoa, ma te haamaitai ia ˈna.”—Mas. 31:10-12, 26-28.

20 No te aha te hoê vahine e au ai ia haamaitai-rahi-hia? Te na ô ra te Maseli 31:30: “E mure â te nehenehe, e te purotu e mou ïa, o te vahine râ e mǎtaˈu ia Iehova ra, e haamaitai-rahi-hia ïa.” No te mǎtaˈu ia Iehova, e titau-atoa-hia ia auraro ma te aau tae i te tiaraa upoo ta ˈna i haamau. “To te vahine ra upoo, o te tane ïa,” mai ‘to te taata atoa upoo, o te Mesia ïa,’ e “to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.”—Kor. 1, 11:3.

Ia mauruuru no te ô a te Atua

21, 22. (a) Eaha te mau tumu e mauruuru ai na Kerisetiano faaipoipo i te Atua no te ô o te faaipoiporaa? (b) No te aha e faatura ˈi i ta Iehova faanahoraa o te mana faatere e te tiaraa upoo? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia.)

21 Mea rahi te tumu e mauruuru ai na Kerisetiano faaipoipo ia Iehova! E haamauruuru iho â râ raua ia ˈna no ta ˈna ô moˈa o te faaipoiporaa e hoê ai raua e e tavini ai ia ˈna ei apiti oaoa. (Ruta 1:9; Mika 6:8) Ua ite maitai oia, te Tumu o te faaipoiporaa, i tei titauhia ia oaoa na hoa faaipoipo. A rave noa i te mau mea mai ta te Atua e hinaaro, e riro ïa ‘te oaoa no ǒ ia ˈna ra ei maitai no orua,’ i roto atoa i teie nei ao arepurepu.—Neh. 8:10.

22 E faaohipa te hoê tane Kerisetiano e here ra i ta ˈna vahine mai ia ˈna iho, i to ˈna tiaraa upoo ma te mǎrû e te hamani maitai. E riro ta ˈna vahine paieti ei vahine au maitai mau, no te mea e turu e e faatura roa oia ia ˈna. Te mea faufaa roa ˈˈe râ, e faahanahana to raua faaipoiporaa maitai roa i to tatou Atua ra o Iehova e au ia aruehia.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha ta Iehova faanahoraa no nia i te tiaraa upoo e te auraroraa?

• No te aha ia faatura ˈi te feia faaipoipo te tahi i te tahi?

• Eaha te huru o te hoê vahine Kerisetiano i nia i ta ˈna tane e ere i te Ite?

• No te aha ia tauaparau ai te mau tane i ta ratou iho vahine hou a rave ai i te mau faaotiraa faufaa roa?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 22]

No te aha e faatura ˈi i te mana faatere?

Ua faanaho Iehova i te mana faatere e te tiaraa upoo no te maitai o te mau melahi e o te mau taata atoa. E nehenehe ïa ratou e faaohipa i to ratou tiamâraa e maiti e e faahanahana i te Atua, a tavini ai ia ˈna ma te tahoê e te au maite.—Sal. 133:1.

Te farii ra te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia i te mana faatere e te tiaraa upoo o Iesu Mesia. (Eph. 1:22, 23) No to ˈna mauruuru no te mana faatere o Iehova, “i raro atoa aˈe ïa te Tamaiti iho ia ˈna, i tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, ia riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa.” (Kor. 1, 15:27, 28) Mea tano mau ïa ia turu te mau taata tei pûpû ia ratou i te Atua i te tiaraa upoo i faanahohia i roto i te amuiraa e te utuafare! (Kor. 1, 11:3; Heb. 13:17) Ia na reira tatou e farii maitai e e haamaitai ai Iehova ia tatou.—Isa. 48:17.

[Hohoˈa i te api 19]

E tauturu te pure i te hoê vahine faaipoipo Kerisetiano ia faaite i te mau huru maitatai o te Atua

[Hohoˈa i te api 20]

Te haafaufaa ra Iehova i te tuhaa a te mau vahine i te patururaa i te mau ohipa a te Basileia