Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te taata tei taui i te oraraa o te huitaata

Te taata tei taui i te oraraa o te huitaata

Te taata tei taui i te oraraa o te huitaata

E miria taata tei ora e tei pohe i ǒ nei. Ua morohi oioi te parau o te rahiraa. E mea iti râ tei ohipa i nia i te tuatapaparaa, e i nia i to oe atoa paha oraraa o te mau mahana atoa.

E ARA oe i te poipoi e e tuama oe i te mori. I te mea e ua maˈihia oe, rave atura oe i te raau o te tauturu ia oe ia aro i te maˈi haapê. E rave ïa oe i te hoê vea a hoˈi faahou atu ai i nia i to oe roˈi. No hiti noa maira te mahana, e ua ohipa aˈena te mau itearaa a te tahi mau taata tuiroo i nia ia oe.

Michael Faraday Fanauhia i 1791, o teie taata hiˈopoa Beretane i te mau puai o te taoˈa te tumu o te matini uira e o te matini e taui i te ito ei uira. Auaa ta ˈna mau itearaa i faaohipa roa ˈtu â ˈi te taata i te uira.

Ts’ai Lun Te parauhia ra e na Ts’ai Lun, tia mana i te aorai a te emepera Tinito, i haamaitai atu â i te hamaniraa papie i te area 105 o to tatou tau. I teie mahana, te hamani-rahi-hia ra te papie.

Johannes Gutenberg I te area matahiti 1450, ua hamani teie taata Heremani i te matini neneiraa matamua ma te ravea faanahoraa reta. Maoti teie ravea i mâmâ ˈi te neneiraa ia fanaˈo te rahiraa i te mau parau apî rau.

Alexander Fleming I 1928, ua itea i teie taata maimi Ekosia i te raau aro maˈi ta ˈna i parau te “pénicilline.” I teie nei, te faaohipa-rahi-hia nei te reira no te aro i te maˈi haapê bateria.

Mea papu, maoti te mau itearaa e ravea apî a te tahi mau taata i fanaˈo ai tau miria taata i te tahi mau maitai aore ra i te ea maitai aˈe.

Hoê râ taata tei taa ê roa i te tahi atu. Aita oia i matauhia no te tahi itearaa i te pae o te ihi aore ra rapaauraa. Ua vaiiho mai râ teie taata riirii, tei pohe fatata a 2 000 matahiti aˈenei, i te hoê poroi tamahanahana e o te tiaturiraa puai mau. Ia faitohia te ohiparaa a ta ˈna poroi i nia i te oraraa o te taata, e farii iho â e rave rahi e o ˈna tei taui i te oraraa o te huitaata.

O Iesu Mesia taua taata ra. Eaha ta ˈna poroi? E eaha te faahopearaa i nia i to oe oraraa?