Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaitoito noa anaˈe i te amuiraa

E faaitoito noa anaˈe i te amuiraa

E faaitoito noa anaˈe i te amuiraa

“E haamahanahana outou ia outou iho, e e faatupu i te maitai te tahi i te tahi.”—TES. 1, 5:11.

1. Eaha te mau haamaitairaa i te riroraa ei melo o te amuiraa Kerisetiano, eaha atoa râ te mau fifi?

 OIA mau e haamaitairaa rahi te riroraa ei melo o te amuiraa Kerisetiano. E taairaa maitai to oe e o Iehova. No to oe tiaturi i ta ˈna Parau ei aratai, eita oe e roohia i te mau faahopearaa ino o te hoê oraraa Kerisetiano ore. Mea rahi to oe hoa mau e hinaaro ra i to oe maitai. Ua rau iho â te haamaitairaa. Te faaû nei râ te rahiraa o te mau Kerisetiano i te fifi e rave rau. Te hinaaro ra paha vetahi o ratou i te tauturu no te maramarama i te mau mea hohonu o te Parau a te Atua. Te maˈihia ra aore ra te hepohepo ra vetahi. Te faaruru ra te tahi atu i te mau faahopearaa o te mau faaotiraa paari ore. E te ora nei hoi tatou i roto i te hoê ao paieti ore.

2. E nafea tatou ia faaruru to tatou mau taeae e tuahine i te fifi, e no te aha?

2 Eita roa tatou e au ia ite i to tatou mau hoa Kerisetiano ia mauiui aore ra ia û i te ati. Ua faaau te aposetolo Paulo i te amuiraa i te hoê tino ma te parau e “ia mauiui te hoê melo ra, e mauiui atoa te mau melo atoa.” (Kor. 1, 12:12, 26) I roto i teie huru tupuraa, ia tauturu ïa tatou i to tatou mau taeae e tuahine. Mea rahi te faatiaraa Bibilia e faaite ra e ua tauturu te mau melo o te amuiraa ia vetahi ê ia faaruru i te mau fifi e ia upootia mai. A hiˈopoa ˈi tatou i te reira, a feruri e nafea oe e tauturu ai ia au i tei faataahia. E nafea oe e tauturu ai i to oe mau taeae e tuahine ia tavini noa ia Iehova, a faaitoito atu ai i ta ˈna amuiraa?

‘Ua aratai raua ia ˈna i to raua utuafare’

3, 4. Mea nafea to Akuila raua Perisila tautururaa ia Apolo?

3 I to Apolo faaearaa i Ephesia, e taata poro evanelia itoito aˈena oia. Te faatia ra te Ohipa: “No te anaanatae o to ˈna aau, ua parau atura, e haapii maite atura i te parau a te Fatu [Iesu], o te bapetizo a Ioane anaˈe ra ta ˈna i ite.” Aita o Apolo i ite i te bapetizoraa ‘i te iˈoa o te Metua, o te Tamaiti e o te varua maitai,’ te auraa ïa ua porohia o ˈna hou te Penetekose 33 e te mau pǐpǐ a Ioane Bapetizo aore ra te mau pǐpǐ a Iesu. Noa ˈtu e e taata itoito roa o Apolo, aita oia i taa i te tahi mau mea faufaa. Mea nafea te amuiraa e te mau hoa Kerisetiano i tauturu ai ia ˈna?—Ohi. 1:4, 5; 18:25; Mat. 28:19.

4 Ua faaroo na hoa faaipoipo Kerisetiano o Akuila raua Perisila ia Apolo i te paraparauraa ma te mǎtaˈu ore i roto i te sunago, ua aratai raua ia ˈna i ǒ raua, e ua haapii maite ia ˈna. (A taio i te Ohipa 18:24-26.) E huru raveraa î i te here teie. Oia mau, ua paraparau raua ia Apolo ma te faatura no te tauturu ia ˈna eiaha oia ia manaˈo e te faahapa ra raua ia ˈna. Aita hoi Apolo i ite i te haamataraa o te amuiraa Kerisetiano. Ua mauruuru iho â ïa oia i na hoa apî i to raua faaiteraa i teie mau mea faufaa. Ua “tauturu rahi” atura oia i to ˈna mau taeae i Ahaia e ua horoa i te hoê faaiteraa puai.—Ohi. 18:27, 28.

5. Te pûpû ra e rave rahi taata poro i te Basileia i teihea tauturu î i te here, e eaha te itehia mai?

5 Te mauruuru roa ra e rave rahi o te amuiraa Kerisetiano i teie mahana i tei tauturu ia ratou ia maramarama i te Bibilia. Mea rahi te piahi e tei haapii ia ratou tei riro ei hoa. I te rahiraa o te taime, mea titauhia ia tauaparau tamau e te taata e rave rahi avaˈe i te maoro ia ite ratou i te parau mau. Teie râ, ua ineine te mau taata poro i te Basileia i te rave i tera haapaeraa no te mea e ohipa ora tera. (Ioa. 17:3) Auê te oaoa e te iteraa i te taata ia taa i te parau mau, ia ora ia au i te reira, e ia faaohipa i to ratou oraraa no te rave i te hinaaro o Iehova!

“E taata roo maitai”

6, 7. (a) No te aha Paulo i maiti ai ia Timoteo no te apee ia ˈna? (b) Ua tauturuhia Timoteo ia riro mai ei aha?

6 I to na aposetolo Paulo e Sila ratereraa i Lusetera i te piti o te tere mitionare, ua farerei raua i te hoê taurearea e 20 matahiti paha o Timoteo te iˈoa. “E taata roo maitai . . . oia i te mau taeae i Lusetera e Ikonio.” E Kerisetiano pûpûhia Eunike te metua vahine o Timoteo, e o Loidi to ˈna tupuna vahine, to ˈna râ metua tane e ere ïa. (Tim. 2, 1:5) Ua matau paha Paulo i teie utuafare i to ˈna tere matamua i reira tau matahiti na mua ˈtu. Te anaanatae taa ê nei râ te aposetolo ia Timoteo no te mea e e taurearea maitai roa. No reira, ua apee Timoteo ia Paulo i roto i te taviniraa mitionare ma te turuhia e te tino matahiapo o ta ˈna amuiraa.—A taio i te Ohipa 16:1-3.

7 Mea rahi ta Timoteo i haapii mai i to ˈna hoa paari. Ua haere maitai oia i mua i tono ai Paulo ia ˈna, ma te haapeapea ore, i te mau amuiraa ei tia no ˈna. Fatata 15 matahiti to Timoteo apeeraa ia Paulo e ua riro teie taurearea papu ore e mamahu paha ei tiaau aravihi.—Phil. 2:19-22; Tim. 1, 1:3.

8, 9. Eaha ta te mau melo o te amuiraa e rave no te faaitoito i te feia apî? A horoa i te hoê hiˈoraa.

8 E ohipa faufaa ta te feia apî e nehenehe e rave i roto i te amuiraa Kerisetiano i teie mahana. Ia faaitoitohia e ia haapaohia ratou e te mau hoa maitai i te pae varua, e nehenehe ratou e tapi e e farii i te mau hopoia rahi i roto i te nunaa o Iehova. A hiˈo na i roto i ta oe amuiraa! Aita anei e taata apî vata mai ia Timoteo? Ia tauturuhia e ia faaitoitohia ratou e riro mai paha ˈi ratou ei pionie, melo o te Betela, mitionare, aore ra tiaau ratere. E nafea oe e tauturu ai ia ratou ia tapi i teie mau fa?

9 Ma te mauruuru, te haamanaˈo ra Martin melo o te utuafare o te Betela e 20 matahiti i te maoro, i to te hoê tiaau haaati anaanataeraa ia ˈna a 30 matahiti i teie nei a poro ai raua. Ua faatia te tiaau ma te oaoa rahi i ta ˈna taviniraa i te Betela i to ˈna apîraa. Ua faaitoito oia ia Martin ia feruri e e vata anei o ˈna no tera taviniraa i roto i te faanahonahoraa a Iehova. Te manaˈo ra Martin e ua ohipa roa teie aparauraa putapû i nia i ta ˈna mau faaotiraa i rave. Peneiaˈe e na reira atoa te feia apî ia paraparau atu oe no nia i te mau fa pae varua.

“E haamahanahana ˈtu i te aau taiâ”

10. Ua roohia Epapherodito i te aha, e no te aha?

10 Na Philipi atu to Epapherodito haereraa i Roma e hiˈo i te aposetolo Paulo tei tapeahia no to ˈna faaroo, mea atea hoi e te rohirohi. Ua tonohia o ˈna e to Philipi e afai i ta ratou ô. Ua faaoti atoa oia e faaea ˈtu no te tauturu ia Paulo ia au i tei maraa ia ˈna i roto i teie tupuraa fifi. I Roma râ, ua maˈihia o Epapherodito e ua “fatata i te pohe.” Ua hepohepo roa oia, aita hoi i tupu ta ˈna i opua e rave.—Phil. 2:25-27.

11. (a) No te aha tatou e ore ai e maere ia hepohepo vetahi o te amuiraa? (b) Eaha ta Paulo i faaitoito no nia ia Epapherodito?

11 I teie mahana te hepohepo ra te taata no te mau faateimaharaa rau. Ia au i te hoê faanahonahoraa, fatata 1 i nia e 5 taata te hepohepo i te hoê taime o to ratou oraraa. E hepohepo atoa te mau tavini a Iehova. E nehenehe te hoê taata e taiâ no te mau fifi ia aupuru i to ˈna utuafare, te maˈi, te toaruaruraa no ta ˈna mau hapa, e te vai ra ˈtu â. E nafea to Philipi e tauturu ai ia Epapherodito? Ua papai Paulo: “E farii mai outou ia ˈna i te Fatu nei ma te oaoa, e mai ia ˈna atoa te huru ra, ia tura ˈtu ïa ia outou. No te mea i fatata oia i te pohe i te ohipa a te Mesia nei, aore i haapao i to ˈna iho ora, ia faanavai oia i to outou hamani maitai ia ˈu nei.”—Phil. 2:29, 30.

12. Eaha te tamahanahana i te mau taeae hepohepo?

12 E nehenehe atoa ïa tatou e faaitoito i te mau taeae toaruaru aore ra hepohepo ma te faahiti i te mau mea maitai i to ratou taviniraa ia Iehova. Ua taui roa paha ratou no te riro mai ei Kerisetiano aore ra ei tavini taime taatoa. Te haafaufaa ra tatou i tera mau tutavaraa, ma te haapapu e o Iehova atoa. Aita paha e maraa faahou ra i te tahi mau tavini taiva ore ruhiruhia aore ra maˈimaˈi, ia rave mai na mua ˈˈe. Ia faatura râ tatou paatoa ia ratou no ta ratou mau matahiti taviniraa. Noa ˈtu eaha te tupuraa, te aˈo ra Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore atoa: “E haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu, ia maoro te faaoromai i te taata atoa.”—Tes. 1, 5:14.

“E faaore atu outou i ta ˈna hara, e e haamahanahana ˈtu”

13, 14. (a) Eaha ta te amuiraa no Korinetia i rave, e no te aha? (b) Eaha te faahopearaa o te tiavaruraa?

13 I roto i te amuiraa no Korinetia i te senekele matamua, ua taiata te hoê tane ma te tatarahapa ore. E nehenehe to ˈna haerea e haaviivii i te amuiraa. Ua turori to rapaeau. No reira Paulo i faaue ai ia tiavaruhia taua taata ra i rapae i te amuiraa.—Kor. 1, 5:1, 7, 11-13.

14 E faahopearaa maitai to tera faaueraa. Ua paruruhia te amuiraa i teie haaviiviiraa, e ua farii tera taata i ta ˈna hara e ua tatarahapa mau. Ua faaite Paulo i roto i te piti o ta ˈna rata i taua amuiraa ra ia faahoˈihia mai tera taata no to ˈna huru haerea e au i te tatarahapa. E ere râ tera anaˈe. Ua faaue atoa oia i te amuiraa ia ‘faaore atu i te hara a te taata tei tatarahapa e ia haamahanahana ˈtu, o te horomii-noa-hia e te oto rahi.’—A taio i te Korinetia 2, 2:5-8.

15. E nafea tatou ia faahoˈihia mai te feia hara tatarahapa i roto i te amuiraa?

15 Eaha ta teie faatiaraa e haapii maira? Mea peapea ia tiavaruhia te tahi mau taata. Ua faaino ratou i te iˈoa o te Atua e te amuiraa. Ua hara atoa paha ratou ia tatou iho. E hiˈopoa te mau matahiapo tei maitihia i te tupuraa o tei hara e tei tatarahapa. Ia faaoti ratou ia au i te aratairaa a Iehova e faahoˈi mai ia ˈna i roto i te amuiraa, e tapao faaite ïa e ua faaore Iehova i ta ˈna hara. (Mat. 18:17-20) Eiaha anei ïa tatou e pee ia Iehova? Ia etaeta tatou ma te aroha ore, te patoi ra ïa tatou ia Iehova. Ia vai hau e ia tahoê noa te amuiraa a te Atua e ia farii mai o ˈna, ‘e faaite papu tatou i to tatou aroha’ i te feia hara tei tatarahapa mau e tei faahoˈihia mai, e ere anei?—Mat. 6:14, 15; Luka 15:7.

“E maitai hoi au ia ˈna”

16. No te aha Paulo i inoino ai ia Mareko?

16 Te faaite ra te tahi atu faatiaraa Bibilia e eiaha e manaˈo ino i te feia tei hapa mai. Ei hiˈoraa, ua inoino roa te aposetolo Paulo ia Ioane o Mareko atoa te iˈoa. Eaha tei tupu? Ua apee Mareko ia Paulo raua Baranaba i te tere mitionare matamua no te tauturu ia raua. I te hoê râ mahana e no te tahi tumu papu ore, ua faarue oia i to ˈna na hoa e ua hoˈi i te fare. Ua inoino roa Paulo i ta ˈna faaotiraa i mârô ai raua Baranaba e rave faahou anei ia Mareko na muri iho ia raua i te piti o te tere. Aita Paulo i hinaaro ia apee o ˈna ia raua no ta ˈna i rave i te tere matamua.—A taio i te Ohipa 13:1-5, 13; 15:37, 38.

17, 18. Mea nafea tatou i ite ai e ua afaro to Paulo raua Mareko peapea, e eaha te haapiiraa?

17 Aita Mareko i toaruaru roa i to Paulo oreraa e rave ia ˈna, ua tamau hoi oia i ta ˈna taviniraa mitionare i te tahi atu tuhaa fenua e o Baranaba. (Ohi. 15:39) Ua itehia to ˈna haerea taiva ore e te tiaturihia i roto i ta Paulo i papai no nia ia ˈna tau matahiti i muri aˈe. Ua papai Paulo, tei tapeahia i Roma, ia Timoteo ia haere mai. Ua parau Paulo i roto i tera rata: “Aratai atoa mai oe ia Mareko, e maitai hoi au ia ˈna i te toroa nei.” (Tim. 2, 4:11) Ua papu ia Paulo i teie nei e ua maitai mai Mareko.

18 E haapiiraa ta tatou e huti mai i teie tupuraa. Ua faaite Mareko i te mau huru o te hoê mitionare maitai. Aita o ˈna i turori no to Paulo oreraa e rave ia ˈna. E taairaa piri roa to Mareko raua Paulo e o Iehova, e aita to raua riri i vai noa. I muri aˈe, ua farii Paulo e e tauturu faufaa mau o Mareko. No reira, ia faaafaro te mau taeae i to ratou peapea e ia ore te fifi, mea tano ia hiˈo i mua e ia tauturu ia vetahi ê ia haere i mua i roto i te parau mau. E itoito te amuiraa ia hiˈo tatou i te maitai o vetahi ê.

Te amuiraa e oe

19. E nafea te melo taitahi o te amuiraa Kerisetiano e tauturu ai te tahi i te tahi?

19 I teie ‘anotau ati rahi,’ e hinaaro oe i te tauturu a to oe mau taeae e tuahine o te amuiraa, e o ratou atoa ïa. (Tim. 2, 3:1) Aita te Kerisetiano taitahi i ite i te mau taime atoa e nafea ia faaruru i te mau tupuraa fifi. O Iehova râ, oia ïa. E nehenehe oia e faaohipa i te mau melo taa ê o te amuiraa, o oe atoa, no te tauturu ia vetahi ê ia rave i te haerea tano. (Isa. 30:20, 21; 32:1, 2) No reira, a haapao maitai i te faaitoitoraa a te aposetolo Paulo! “E haamahanahana [noa] outou ia outou iho, e e faatupu i te maitai te tahi i te tahi, mai ta outou â hoi e rave na.”—Tes. 1, 5:11.

Eaha ta outou e pahono?

• No te aha mea faufaa ˈi ia faaitoito ia vetahi ê i roto i te amuiraa Kerisetiano?

• E nehenehe outou e tauturu ia vetahi ê ia faaruru i teihea mau fifi?

• No te aha tatou e hinaaro ai i te tauturu a vetahi ê o ta tatou amuiraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Ia fifi te hoê hoa Kerisetiano, a tauturu atu

[Hohoˈa i te api 16]

E ohipa faufaa ta te feia apî e nehenehe e rave i roto i te amuiraa Kerisetiano i teie nei