Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E mahanahana tatou i te mau mea pae varua

E mahanahana tatou i te mau mea pae varua

E mahanahana tatou i te mau mea pae varua

‘A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e noaa hoi ia outou te ora.’—MAT. 11:29.

1. Eaha ta te Atua i faanaho i te mouˈa Sinai, e no te aha?

 I TE haamauraahia te faufaa o te Ture i te mouˈa Sinai, ua faanahohia te Sabati hebedoma. Ua faaue Iehova i te nunaa Iseraela na roto ia Mose: “E rave oe i ta oe ohipa i na mahana e ono ra, area te mahana hitu ra, e faaea noa oe i te reira; ia faaea atoa to puaa, e ta oe asini, e ia mâha noa na te tamaiti a to tavini vahine, e te taata ê atoa hoi.” (Exo. 23:12) No to Iehova tapitapi i te feia i raro aˈe i te Ture, ua faanaho oia ma te here i te hoê mahana faaearaa ia “mâha noa” to ˈna nunaa.

2. Mea nafea Iseraela i maitai ai i te haapaoraa i te Sabati?

2 E mahana faafaaearaa noa anei te Sabati? E ere, e mahana faufaa roa i roto i te haamoriraa a Iseraela ia Iehova. Maoti te Sabati e nehenehe ai te mau metua tane e haapii i to ratou utuafare ia ‘haapao i te parau a Iehova i te raveraa i te parau-tia.’ (Gen. 18:19) Ua riro atoa te reira ei taime e amuimui ai te mau utuafare e hoa no te feruri maite i te mau ohipa a Iehova e ia oaoa ratou. (Isa. 58:13, 14) Hau atu â, ua tohu atea te Sabati i te tau e tupu ai te tamǎrûraa mau i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia. (Roma 8:21) E i teie tau? Ihea e e nafea te mau Kerisetiano mau, o te anaanatae ra i te mau huru raveraa a Iehova, e tamǎrûhia ˈi?

E mahanahana tatou i te amuimuiraa Kerisetiano

3. Mea nafea te mau Kerisetiano o te senekele matamua i turu ai te tahi i te tahi, e eaha te faahopearaa?

3 Ua faataa te aposetolo Paulo i te amuiraa Kerisetiano ei ‘pou e ei tumu o te parau mau.’ (Tim. 1, 3:15) Ua turu-rahi-hia te mau Kerisetiano matamua na roto i te faaitoitoraa e te patururaa te tahi i te tahi ma te here. (Eph. 4:11, 12, 16) Ua itoito roa Paulo i te haereraa ˈtu te mau melo o te amuiraa no Korinetia e farerei ia ˈna i Ephesia. Teie te faahopearaa ia au i ta ˈna i parau: ‘Te oaoa nei au ia Setephano i tae mai, ia Phoratunato e ia Ahaiko, ua haamahanahana mai hoi ratou ia ˈu.’ (Kor. 1, 16:17, 18) I to Tito haereraa atoa i Korinetia e tavini i to reira mau taeae, ua papai atu Paulo i tera amuiraa: ‘Ua mauruuru oia ia outou atoa.’ (Kor. 2, 7:13) Oia atoa i teie mahana, te tamahanahana-mau-hia nei te mau Ite no Iehova e to ratou mau hoa Kerisetiano faaitoito.

4. E nafea tatou e mahanahana ˈi i te mau putuputuraa a te amuiraa?

4 Ua ite iho â outou e e faatupu te mau putuputuraa a te amuiraa i te oaoa rahi. I reira tatou e ‘mahanahana ˈi i te faaroo’ o te tahi e te tahi. (Roma 1:12) E ere to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano i te mau taata ta tatou i matau mai tera noa. E hoa mau ratou, ta tatou e here e e faatura ra. E oaoa e e mahanahana rahi tatou i te amui-tamau-raa e o ratou i ta tatou mau putuputuraa.—Philem. 7.

5. E nafea tatou e tamahanahana ˈi te tahi i te tahi i te mau tairururaa?

5 Te tahi atu tumu o te tamahanahanaraa, o ta tatou ïa mau tairururaa matahiti. I reira e horoahia ˈi te pape ora o te parau mau o te Parau a te Atua, te Bibilia, e e nehenehe atoa ˈi tatou e “mahora” i roto i ta tatou faahoaraa. (Kor. 2, 6:12, 13) Mea fifi paha no tatou ia farerei i te taata no te mamahu, e nafea ïa? Te tahi ravea no te haamatau i to tatou mau taeae e tuahine, o te horoaraa ïa i te rima tauturu i te tairururaa. I te hoê tairururaa nunaa rau, ua tauturu te hoê tuahine i te mau ratere e i te ohipa tamâraa. I muri aˈe, ua parau oia: “O to ˈu utuafare e maa hoa anaˈe ta ˈu i matau. I to ˈu râ tautururaa i te ohipa tamâraa, ua farerei au e rave rahi taeae e tuahine! Mea au roa!”

6. E nafea tatou e oaoa rahi ai i ta tatou tau faafaaearaa?

6 Ua matau te mau Iseraela i te haere i Ierusalema no te haamoriraa e toru oroa i te matahiti hoê. (Exo. 34:23) E pinepine ratou i te vaiiho i ta ratou mau faaapu e hoohooraa, e haere avae atu ai e rave rahi mahana na nia i te mau eˈa repo. Ia tae râ ratou i te hiero e ia ite i te taata i reira ia ‘haamaitai ia Iehova,’ e î ratou i “te oaoa rahi.” (Par. 2, 30:21) Ua ite atoa e rave rahi tavini a Iehova i teie mahana i te oaoa rahi i to ratou haereraa e to ratou utuafare e mataitai i te Betela, te mau fare a te amaa a te mau Ite no Iehova. E nehenehe atoa anei outou e na reira e to outou utuafare i ta outou tau faafaaearaa i mua nei?

7. (a) E nafea te amuimuiraa no te faaanaanatae e faaitoito ai? (b) E nafea te faaanaanataeraa e manuïa ˈi?

7 Ia amuimui atoa te hoê utuafare e to ratou mau hoa no te faaanaanatae, e nehenehe te reira e faaitoito mai. Ua parau te arii Solomona: “Aita . . . a te taata nei mea maitai i te ao nei, maori râ i te amu e te inu a oaoa ˈi; o tei horoahia mai ïa na ˈna i ta ˈna ra raveraa ohipa.” (Koh. 8:15) E haamâha te reira. Oia atoa, ia matau maitai tatou i to tatou mau hoa Kerisetiano e here atu â ˈi tatou ia ratou. Ia manuïa te faaanaanataeraa, mea tano eiaha ia rahi roa te taata ia hiˈopoa-maitai-hia te mau mea, te ava iho â râ.

E tamahanahana te taviniraa

8, 9. (a) Eaha te taa-ê-raa o te poroi a Iesu e ta te mau papai parau e Pharisea? (b) E nafea tatou e faufaahia ˈi i te pororaa i te pue parau mau Bibilia?

8 Mea itoito roa Iesu i roto i te taviniraa, e ua faaitoito i ta ˈna mau pǐpǐ ia na reira atoa. Ia au ïa i ta ˈna parau: “Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave: e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.” (Mat. 9:37, 38) Mea mahanahana mau â ta Iesu poroi, e “parau maitai” hoi. (Mat. 4:23; 24:14) Mea taa ê roa ïa i te mau ture teiaha ta te mau Pharisea i tuu i nia i te taata.—A taio i te Mataio 23:4, 23, 24.

9 A poro ai tatou i te poroi o te Basileia ia vetahi ê, e tauturu tatou i te haamâha i to ratou mau hinaaro pae varua. E i te hoê â taime, e maramarama ˈtu â tatou i te pue parau mau Bibilia ma te mauruuru rahi. Ua tano te parau a te papai salamo: “E haamaitai ia Iehova; e mea maitai te himene ei haamaitai i to tatou Atua, e mea popou ïa.” (Sal. 147:1) E nehenehe anei oe e oaoa ˈtu â i te arueraa ia Iehova i te taata-tupu?

10. Ua taaihia anei te manuïaraa o ta tatou taviniraa i te huru o te taata i mua i ta tatou poroi? A faataa.

10 Parau mau, mea farii roa te taata i te evanelia i te tahi mau tuhaa fenua, i te tahi atu râ, e ere ïa. (A taio i te Ohipa 18:1, 5-8.) Mai te peu e i to oe vahi mea iti te farii i te poroi o te Basileia, a manaˈo i te maitai ta oe e rave ra i roto i te taviniraa. A haamanaˈo e e ere i te mea faufaa ore ta oe tutavaraa tamau e faaite i te iˈoa o Iehova. (Kor. 1, 15:58) Hau atu â, aita te manuïaraa o ta tatou taviniraa i taaihia i te huru o te taata i mua i te evanelia. Ia papu ia tatou e na Iehova e faatae mai i te taata aau maitai ia ˈna ra, a nehenehe atu ai ratou e farii i te poroi o te Basileia.—Ioa. 6:44.

E haapuai te haamoriraa utuafare

11. Ua horoa Iehova i teihea hopoia i te mau metua, e e nafea ratou e amo ai i te reira?

11 E hopoia na te mau metua mǎtaˈu i te Atua te haapiiraa i ta ratou mau tamarii no nia ia Iehova e ta ˈna mau huru raveraa. (Deut. 11:18, 19) Ei metua, a faanaho i te taime no te haapii i ta oe mau tamarii no nia i to tatou Metua î i te here i te raˈi. Ua horoa mai Iehova e rave rahi maa pae varua maitatai, mai te mau buka, vea, ripene video e haruharu no te tauturu ia oe ia amo i tera hopoia faufaa e ia haapao i te mau hinaaro o to oe utuafare.

12, 13. (a) E nafea te mau utuafare e faufaahia ˈi i te Arui haamoriraa utuafare? (b) Ia aha te mau metua ia haamâha te haamoriraa utuafare i to ratou mau hinaaro pae varua?

12 Hau atu â, ua faanaho te tavini haapao maitai e te paari i te Arui haamoriraa utuafare. E arui faataahia i te mau hebedoma atoa no te haapiiraa Bibilia utuafare. E rave rahi tei ite e ua tahoê te reira ia ratou, a here atu â ˈi ratou te tahi i te tahi e a piri roa ˈtu â ˈi to ratou taairaa e o Iehova. Ia aha râ te mau metua ia haamâha te haamoriraa utuafare i to ratou mau hinaaro pae varua?

13 Eiaha te tamarii ia fiu e ia taahoa i te haamoriraa utuafare. Te haamori nei hoi tatou i te Atua oaoa, e te hinaaro ra oia ia oaoa tatou i te haamori ia ˈna. (Tim. 1, 1:11; Phil. 4:4) E haamaitairaa mau te tauaparauraa i te pue parau mau Bibilia faufaa i te tahi atu arui. Ia faatanotano te mau metua i ta ratou huru haapiiraa, ma te imi i te mau ravea rau. Ei hiˈoraa, ua vaiiho na metua ia Brandon, ta raua tamaiti 10 matahiti, ia vauvau i te tumu parau “No te aha Iehova i faahohoˈa ˈi ia Satani i te hoê ophi?” I huru ê na Brandon i te faaauraahia te ophi ia Satani, no to ˈna au rahi i tera mau animara. I te tahi mau taime, e faatupu te tahi mau utuafare i te mau darama Bibilia. E taio te melo taitahi i ta ˈna tuhaa i roto i te Bibilia aore ra e hauti ratou i te tahi aamu. Mea arearea teie mau huru haapiiraa e e anaanatae atoa ta oe mau tamarii, a putapû atu ai to ratou aau i te mau faaueraa tumu Bibilia. a

A haapae i te mau mea teimaha

14, 15. (a) Mea nafea i rahi ai te hepohepo e te atâta o te oraraa i teie mau mahana hopea? (b) Te faaruru nei tatou i teihea faateimaharaa hau?

14 I teie mau mahana hopea o teie nei ao ino, ua rahi roa te hepohepo e te atâta o te oraraa. E mirioni taata tei ere i te ohipa e te fifi ra i te pae moni. E pinepine te feia e ohipa ta ratou i te manaˈo e mea iti roa ta ratou moni e toe mai, a fifi atu ai to ratou utuafare. (A hiˈo i te Hagai 1:4-6.) Te tutava ra te mau tia poritita e te tahi atu mau aratai i te aro i te totoaraa e te tahi atu mau ohipa ino ma te manuïa ore râ. Te toaruaru nei e rave rahi taata no ta ratou iho mau hara.—Sal. 38:4.

15 Te faaû nei te mau Kerisetiano mau i te mau fifi e faateimaharaa a te ao a Satani. (Ioa. 1, 5:19) I te tahi mau taime, te faaruru nei paha te mau pǐpǐ a te Mesia i te mau hepohepo hau a tutava ˈi ratou i te taiva ore ia Iehova. Ua parau Iesu: “I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Ioa. 15:20) Teie râ, ia “hamani-ino-hia” tatou, ‘eita tatou e faarue-roa-hia.’ (Kor. 2, 4:9) No te aha ïa?

16. Eaha te tauturu ia tatou ia oaoa noa?

16 Ua parau Iesu: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora.” (Mat. 11:28) Ia tiaturi taatoa tatou i te hoo o te Mesia, tei roto ïa tatou i te rima o Iehova, ei auraa parau. Mea na reira e noaa ˈi ia tatou “te mana rahi maitai.” (Kor. 2, 4:7) E tauturu te varua moˈa o te Atua e e haapuai i to tatou faaroo, a faaoromai atu ai tatou i te mau tamataraa e te ati ma te oaoa noa.—Ioa. 14:26; Iak. 1:2-4.

17, 18. (a) Eiaha tatou ia aha? (b) Eaha te faahopearaa ia haafaufaa rahi tatou i te mau mea matauhia e faaoaoa ia tatou?

17 I teie mahana, eiaha te mau Kerisetiano mau ia maamaahia i te mau mea navenave o teie nei ao. (A taio i te Ephesia 2:2-5.) A hema hoi tatou i “te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei.” (Ioa. 1, 2:16) E vare atoa paha tatou i te manaˈo e e oaoa tatou i te raveraa i te mau hinaaro tia ore o te tino. (Roma 8:6) Ei hiˈoraa, ua inu rahi vetahi mau taata i te ava, ua mataitai i te mau hohoˈa faufau, e ua rave i te raau taero, te mau tuaro atâta aore ra te mau ohipa tia ore rau no te faanavenave ia ratou. E faahema “te mau ravea paari” a Satani ma te ruri ê i te manaˈo no nia i te faaoaoaraa.—Eph. 6:11.

18 Aita hoi e ino ia tamaa, ia inu, e ia faaanaanatae maitai ma te au. Eiaha râ e tuu i teie mau mea i te parahiraa matamua o to tatou oraraa. Mea faufaa roa te hitahita ore e ia vai faito noa, ia au iho â râ i te tau ta tatou e ora nei. E nehenehe tatou e teimaha i ta tatou iho mau tapiraa, a ‘toaruaru e a hotu ore ai tatou i te ite i to tatou Fatu ia Iesu Mesia.’—Pet. 2, 1:8.

19, 20. E nafea e itehia ˈi te tamǎrûraa mau?

19 Ia manaˈo tatou ia au i te mau faaueraa a Iehova, e taa ia tatou e mea poto te mau mea navenave atoa a teie nei ao. Ua ite Mose i te reira, ia na reira atoa ïa tatou. (Heb. 11:25) Ia rave tatou i te hinaaro o to tatou Metua i te raˈi e ite ai tatou i te tamǎrûraa mau, o te horoa mai i te oaoa e te mauruuru rahi vai maoro.—Mat. 5:6.

20 Ia mahanahana noa ïa tatou i te mau mea pae varua. Mea na reira tatou e ‘haapae ai i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, i te hiˈoraa ˈtu i taua maitai e tiaihia nei, oia te faraa hanahana mai o te Atua rahi e o to tatou Ora o Iesu Mesia.’ (Tito 2:12, 13) E faaoti papu anaˈe ïa e vai noa i raro aˈe i te zugo a Iesu ma te auraro i to ˈna mana faatere e ta ˈna aratairaa. E ite ïa tatou i te oaoa e te tamǎrûraa mau!

[Nota i raro i te api]

a Ei haamaramaramaraa hau e nafea ia haamau i te hoê haapiiraa utuafare anaanatae e te faufaa, a hiˈo i Ta tatou taviniraa i te Basileia no Titema 1990, api 1 e 8.

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea te nunaa o Iehova e tamahanahanahia ˈi i teie mahana?

• E nafea te taviniraa e tamahanahana ˈi ia tatou e te feia e faaroo mai?

• Ia aha te mau metua tane ia haamâha te haamoriraa utuafare i to ratou mau hinaaro pae varua?

• Eaha te faateimaha ia tatou i te pae varua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 31]

Ma te rave i ta Iesu zugo e ite ai tatou i te tamahanahanaraa rau