Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E piri te taairaa i te parau mǎrû maitai

E piri te taairaa i te parau mǎrû maitai

E piri te taairaa i te parau mǎrû maitai

“Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou.”—KOL. 4:6.

1, 2. Eaha te ohipa maitai i tupu no te parau mǎrû maitai a te hoê taeae?

 TE FAATIA ra te hoê taeae: “I roto i te pororaa, ua farerei au i te hoê tane tei ruru te vaha e te tino taatoa no to ˈna riri. Ua tamata vau i te tamǎrû ia ˈna ma te faahiti i te mau Papai, ua rahi roa ˈtu râ to ˈna riri. Ua avau atoa mai ta ˈna vahine e mau tamarii, e ua taa ia ˈu e mea maitai ia haere au. Ua haapapu vau i te utuafare e ma te hau vau i te haereraa mai e e hoˈi ai. Ua faaite atu vau i te Galatia 5:22 e te 23 o te faahiti ra i te here, te mǎrû, te hitahita ore, e te hau. Ua vaiiho atura vau ia ratou.

2 “Te poro ra vau i te tahi atu pae o te purumu i to ˈu iteraa ia ratou e parahirahi ra i mua i to ratou fare. Ua tarape mai ratou. ‘Eaha râ teie?’ ta ˈu ïa i manaˈo. Te tapea ra te tane i te hoê farii pape toetoe e ua pûpû mai maa pape. Ua tatarahapa oia no to ˈna huru iria e ua haapopou mai no to ˈu faaroo puai. Ua afaro atura matou.”

3. No te aha eiaha ˈi tatou e riri no te huru o vetahi ê?

3 E farerei iho â tatou i te taata iria i roto i teie nei ao teimaha rahi e i roto atoa i te pororaa. Mea faufaa roa ïa ia faaite tatou i “te mǎrû e te auraro maite.” (Pet. 1, 3:15) Ahiri te taeae tei faahitihia aˈenei i riri no te iria e te ino o te fatu fare, eita ïa teie taata e mǎrû mai. E riri atu â paha ïa oia. Mea maitai râ te faahopearaa no te mea ua haavî te taeae ia ˈna ma te parau mǎrû maitai.

Eaha te parau mǎrû maitai?

4. No te aha mea faufaa ˈi ia parau mǎrû maitai?

4 I nia i to tatou huru i te taata i rapae aore ra i roto i te amuiraa, e tae noa ˈtu te mau melo utuafare, mea faufaa roa ia pee i te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti.” (Kol. 4:6) Mea titauhia ia parau ma te au maite ia tupu te tauaparauraa maitai e te hau.

5. E ere te tauaparauraa maitai i te aha? A horoa i te hoê hiˈoraa.

5 E ere te tauaparauraa maitai i te faaite-ru-noa-raa i to oe manaˈo e huru aau, ia inoino iho â râ oe. Ia au i te mau Papai, e tapao te riri vî ore o te paruparu, eiaha râ o te puai. (A taio i te Maseli 25:28 *; 29:11.) E “mamahu rahi” to Mose i to te taata atoa i ora na. Ua riri râ oia e aita i faahanahana i te Atua no te orure hau a te nunaa Iseraela. Ua faaite roa oia i to ˈna inoino, aita râ Iehova i mauruuru. I muri aˈe i to ˈna aratairaa ia Iseraela e 40 matahiti i te maoro, aita Iehova i faatia ia ˈna ia faahaere ia ratou i te Fenua tǎpǔhia.—Num. 12:3; 20:10, 12; Sal. 106:32.

6. Eaha te parau ma te paari?

6 Te haapopou ra te Bibilia i te parau ma te ru ore e te paari, aore ra ite maitai. “Te rahi ra te parau ra, eita e ore te hara; i parauhia ˈi e paari to ˈna to tei tapea i to ˈna vaha.” (Mas. 10:19; 17:27) E ere te paari i te oreraa e faaite i to ˈna manaˈo. Tera râ, o te parau-mǎrû-maitai-raa, ma te faaohipa i te vaha no te rapaau eiaha râ no te haamauiui.—A taio i te Maseli 12:18; 18:21.

“E taime to te mamû noa, e taime to te parau”

7. E haapae tatou i teihea mau huru, e no te aha?

7 Ia parau mǎrû maitai tatou ma te ru ore i te mau hoa ohipa aore ra te feia i roto i te pororaa, oia atoa i roto i te amuiraa e i te fare. Ia taora parau tatou ma te riri uˈana e te tâuˈa ore i te mau faahopearaa, e ino ïa tatou e vetahi ê atoa i te pae varua, aau, e tino. (Mas. 18:6, 7) E titauhia ia haavî i te mau huru aau ino o to tatou natura tia ore. Mea ino te tairoiro, te faaooo, te faaino, e te hae. (Kol. 3:8; Iak. 1:20) E mutu hoi te taairaa faufaa roa e vetahi ê e o Iehova. Ua haapii mai Iesu: “O te taata i riri noa i tona taeae ra, e au ïa iana te haavaraa. E o te parau atu i tana taeae e, Raka, * e au iana te apooraa Sunederi. O te parau atu râ e: E tenana maamaa, e au iana te auahi i te po.”—Mat. 5:22, V.C.J.S.

8. Eaha te taime e faaite ai i to tatou huru aau, e nafea râ?

8 Te vai ra râ te tahi mau mea ta tatou e faaoti e mea maitai aˈe e tauaparau. Ua parau aore ra ua rave paha te hoê taeae i te tahi mea i inoino roa ˈi oe, a ore atu ai e moe ia oe. Eiaha ïa ia rahi mai te reira i roto i to oe aau. (Mas. 19:11) A haavî râ i te riri e a ohipa no te faaafaro i te peapea. Ua papai Paulo: “Eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.” No te mea te manaˈo noa ra oe i tera fifi, a farerei i to oe taeae ma te mǎrû i te taime au. (A taio i te Ephesia 4:26, 27, 31, 32.) A paraparau roa ˈtu ia ˈna ma te mǎrû maitai râ ia hau orua.—Lev. 19:17; Mat. 18:15.

9. No te aha e haavî ai i to tatou huru aau hou a farerei ai i tei hapa mai?

9 Ia maiti maitai iho â ïa oe i te taime tano. “E taime to te mamû noa, e taime to te parau.” (Koh. 3:1, 7) Hau atu â, “te imi ra te aau o te feia parau-tia ra i te parau ia parau.” (Mas. 15:28) E tiai rii paha ïa no te faaafaro i te peapea. Aita anaˈe, e rahi roa ˈtu â te fifi mai te peu e te inoino noa ra te tahi. E ere atoa hoi i te mea maitai ia tiai maoro roa.

E piri te taairaa i te mau ohipa mǎrû maitai

10. E nafea te taairaa e maitai mai ai i te mau ohipa mǎrû maitai?

10 E tupu e e vai noa te taairaa hau ia parau mǎrû maitai e ia tauaparau ma te au. Ia rave tatou i tei maraa no te haamaitai i to tatou taairaa e vetahi ê, e maitai mai te aparauraa. E ohie noa te aparauraa ia imi mau tatou i te ravea no te hamani maitai ia vetahi ê, mai te tautururaa ˈtu, te horoaraa ˈtu i te tahi ô ma te aau tae e te titau-manihini-raa ˈtu. E ‘haapue te reira i te arahu’ ama i nia i te hoê taata, a faaite mai ai paha oia i te mau huru maitatai e a ohie atu ai te aparauraa.—Roma 12:20, 21.

11. Ua aha Iakoba ia hau raua Esau, e eaha te faahopearaa?

11 Ua ite maitai te patereareha Iakoba i te reira. Ua riri roa Esau to ˈna maehaa ia ˈna i horo ai oia no to ˈna mǎtaˈu ia taparahi Esau ia ˈna. E rave rahi matahiti i muri aˈe to Iakoba hoˈiraa. Ua haere mai Esau apeehia e 400 taata e farerei ia ˈna. Ua pure Iakoba ia Iehova no te ani i te tauturu. Ua hopoi atura oia e rave rahi nǎnǎ ei ô na Esau. Ua manuïa ta ˈna i opua. Ua mǎrû mai to Esau aau i to raua farereiraa e ua horo atu e tauahi ia Iakoba.—Gen. 27:41-44; 32:6, 11, 13-15; 33:4, 10.

A faaitoito ia vetahi ê ma te parau mǎrû maitai

12. No te aha tatou e parau mǎrû maitai ai e to tatou mau taeae?

12 E tavini te mau Kerisetiano i te Atua, eiaha râ i te taata. E hinaaro iho â tatou ia auhia mai tatou. E nehenehe ta tatou mau parau mǎrû maitai e haamâmâ i te mau mea e faateimaha ra i to tatou mau taeae e tuahine. E faateimaha roa ˈtu â râ te mau faahapahaparaa mauiui ia ratou, a manaˈo atu ai e ua ere ratou i te farii maitai a Iehova. No reira, e parau faaitoito ta tatou ma te aau tae e ‘ei parau maitai, e tupu ai te maitai au, e maitai ai te feia e faaroo ra.’—Eph. 4:29.

13. Ia haamanaˈo te mau matahiapo i te aha (a) ia aˈo ratou? (b) ia papai ratou?

13 Ia aupuru iho â râ te mau matahiapo i te nǎnǎ ma te “mǎrû” e te here. (Tes. 1, 2:7, 8) Ia horoa te mau matahiapo i te aˈoraa ia titauhia, ia na reira ratou ma te “mǎrû maite” i nia atoa i ‘te feia mârô.’ (Tim. 2, 2:24, 25) Ia papai atoa ratou ia titauhia, i te tahi atu tino matahiapo aore ra te amaa, ia horoa ïa ratou i to ratou manaˈo ma te au. Ia maiti maitai ïa ratou i te parau e tano, ia au i te Mataio 7:12.

E parau mǎrû maitai i roto i te utuafare

14. Eaha ta Paulo aˈoraa i te mau tane, e no te aha?

14 Mea ohie ia haamoe e e mauiui vetahi ê i ta tatou mau parau e to tatou hohoˈa mata e tino taatoa. Ei hiˈoraa, eita te tahi mau tane e ite e ua puta roa ta ratou iho vahine i ta ratou mau parau. Ua faatia te hoê tuahine, “E riaria vau ia iria mai ta ˈu tane.” E horuhoru aˈe te hoê vahine no te mau parau teimaha i te hoê tane e eita e moe hanoa ia ˈna. (Luka 2:19) Te mau parau iho â râ a te hoê taata ta te hoê vahine e here ra e e hinaaro ra e faatura. Ua aˈo Paulo i te mau tane: “E aroha outou i to outou mau vahine, e eiaha e iria ˈtu ia ratou.”—Kol. 3:19.

15. A faahohoˈa no te aha te hoê tane e poihere ai i ta ˈna vahine.

15 Ua faahohoˈa te hoê taeae e faaipoiporaa maitai to ˈna no te aha te hoê tane e poihere ai i ta ˈna vahine ei “farii paruparu.” “Ia tapea oe i te hoê farii parari hanoa taoˈa rahi, eiaha e haru haapuai, e afa hoi. Noa ˈtu e e tapirihia te afa, e ite-noa-hia te reira,” ta ˈna ïa i parau. “Ia vaha te hoê tane i ta ˈna vahine, e mauiui iho â oia. E mutu roa paha ïa to raua taairaa.”—A taio i te Petero 1, 3:7.

16. E nafea te hoê vahine e patu ai i to ˈna utuafare?

16 E itoito aore ra e toaruaru atoa te mau tane no te parau a vetahi ê, ta ratou atoa iho vahine. E tâuˈa “te vahine haapao maitai” i te mau huru aau o ta ˈna tane e “tiaturi” mau ra ia ˈna, mai ta ˈna e hinaaro ra ia na reira atoa mai ta ˈna tane. (Mas. 19:14; 31:11) E nehenehe mau â te hoê vahine e haamaitai aore ra e faaino i to ˈna utuafare. “Te patu ra te vahine paari i to ˈna ra utuafare; area te maamaa ra, te rave ra tana rima e vavahi i raro.”—Mas. 14:1.

17. (a) E nafea te mau tamarii ia paraparau i to ratou mau metua? (b) E nafea te mau metua e matahiapo ia paraparau i te mau tamarii, e no te aha?

17 Ia aparau atoa te mau metua e tamarii te tahi i te tahi ma te mǎrû maitai. (Mat. 15:4) Ia paraparau tatou i te mau tamarii ma te feruri maitai, eita tatou e “faariri” aore ra e “faaooo atu.” (Kol. 3:21; Eph. 6:4) Ia aˈo te mau metua e matahiapo i te mau tamarii ia titauhia, ma te faatura ïa. Mea na reira ratou e tauturu ai i te mau tamarii ia faaafaro i to ratou haerea e ia atuatu i to ratou taairaa e te Atua. Mea maitai aˈe te reira i te horoaraa ˈtu i te manaˈo e eita tatou e nehenehe e tauturu ia ratou, a manaˈo atu ai ratou e tera iho â ïa. Eita paha te mau tamarii e haamanaˈo i te mau aˈoraa atoa, e haamanaˈo râ ratou i ta vetahi ê huru paraparauraa ia ratou.

Ei parau maitai no roto mai i te aau

18. E nafea tatou e faaore ai i te inoino?

18 Te haavîraa i to tatou riri, e ere ïa i te faaite-noa-raa i te hohoˈa mata mǎrû. E ere atoa i te tapea-noa-raa i roto ia tatou i to tatou riri rahi. Mea teiaha roa ia tamata i te vai hau noa i rapae, area i roto ra, te ura ra ïa. Mai te huru ra e te tuu ra tatou i te tapoˈi i nia i te hoê titata e pihaa ra. E peepee te tapoˈi e e manii mai te pape i rapae. No reira, eiaha e tapea noa i roto ia oe i te riri, a paaina ˈtu ai i muri iho. A pure ia Iehova ia tauturu ia oe ia faaore i te inoino o to oe aau. Ia taui râ te varua o Iehova i to oe feruriraa e aau ia au i to ˈna hinaaro.—Roma 12:2; Eph. 4:23, 24.

19. E rave tatou i teihea mau mea ia ore ia tupu te tatamaˈiraa?

19 A rave i te mau mea e vî ai to oe riri. Mai te peu e te peapea ra oe e te tahi atu e te tupu maira to oe riri, mea maitai ia faaatea ê rii atu ia mǎrû mai oe. (Mas. 17:14) Ia haamata te tahi atu i te riri mai no ta oe i parau atu, a tamata roa i te paraparau mǎrû maitai. A haamanaˈo: “O te parau mǎrû ra tei faaore i te riri; area te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu.” (Mas. 15:1) E au te parau patiatia aore ra mauiui noa ˈtu mea na roto i te reo mǎrû i te vahie e huehia i nia i te auahi. (Mas. 26:21) Ia fifi oe i te tapea i to oe hitahita ore, ‘ia maine i te parau, ia maine i te riri.’ A pure ia Iehova ia tauturu to ˈna varua ia oe ia parau i te mau mea maitatai, eiaha râ te mea ino.—Iak. 1:19.

A faaore i te hara ma te aau atoa

20, 21. Eaha te tauturu ia tatou ia faaore i ta vetahi ê hara, e no te aha e na reira ˈi?

20 Eita ta tatou e nehenehe e haavî i to tatou vaha ma te tia roa. (Iak. 3:2) Noa ˈtu ta ratou mau tutavaraa, e nehenehe te mau melo utuafare e to tatou mau taeae e tuahine here o te amuiraa e taora parau ma te feruri ore i te tahi taime, a mauiui atu ai tatou. Eiaha e riri vave, a feruri râ ma te faaoromai no te aha ratou i na ô ai. (A taio i te Koheleta 7:8, 9.) Peneiaˈe te teimaha ra ratou, te taiâ ra, te hepohepo ra, aore ra te fifi ra e aita oe i ite.

21 No teie mau mea eita e tano ia iria. E tauturu râ te reira ia tatou ia taa no te aha te taata e parau ai e e rave ai i te mau mea tano ore i te tahi mau taime e ia faaore i ta ratou hara. Ua parau e ua rave hoi tatou paatoa i te mau mea tei haamauiui ia vetahi ê. Te tiaturi nei tatou e e faaore noa mai ratou i ta tatou hara. (Koh. 7:21, 22) Ua parau Iesu e ia faaore tatou i ta vetahi ê hara e tia ˈi, ia faaore mai hoi te Atua i ta tatou iho. (Mat. 6:14, 15; 18:21, 22, 35) No reira, ia ru tatou i te tatarahapa e i te faaore i ta vetahi ê hara. E vai noa ïa te here, te “tatua nehenehe roa,” i roto i to tatou utuafare e i roto i te amuiraa.—Kol. 3:14.

22. No te aha e hoona ˈi ta tatou tutavaraa ia parau mǎrû maitai?

22 A fatata ˈi te hopea o teie nei ao iria, e mea fifi roa ˈtu â ia oaoa e ia vai hoê noa. E tauturu te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu faufaa o te Parau a te Atua ia tatou ia faaohipa i to tatou vaha no te hamani maitai, eiaha râ no te faaino. E fanaˈo tatou i te hau rahi i roto i te amuiraa e i roto i te utuafare, e e faaite to tatou hiˈoraa ia vetahi ê e e Atua oaoa o Iehova.—Tim. 1, 1:11.

[Nota i raro i te api]

^ Maseli 25:28 (V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti): “Mai te oire atea noa e te aua ore hia ra, oiaˈtoa te taata aore e tapea i tona ra manao ia parau oia.”

^ E taˈo Heleni “Raka” e faataa ra i te hoê taata neneva. E parau faaino mau â.

E nehenehe anei outou e faataa?

• No te aha mea faufaa ˈi ia maiti i te taime au no te faaafaro i te fifi?

• No te aha ia parau “mǎrû maitai” noa ˈi te mau melo utuafare te tahi i te tahi?

• E nafea tatou e ore ai e haamauiui na roto i te parau?

• Eaha te tauturu ia tatou ia faaore i te hara?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

A tiai ia mǎrû mai oe e a aparau i te taime au

[Hohoˈa i te api 26]

Ia parau mǎrû maite noa te hoê tane i ta ˈna vahine