Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Ia pohe te ino’ ma te haavî i te riri

‘Ia pohe te ino’ ma te haavî i te riri

‘Ia pohe te ino’ ma te haavî i te riri

‘E au mau here e, eiaha e tahoo, ia pohe râ te ino i te maitai.’—ROMA 12:19, 21.

1, 2. Eaha te hiˈoraa maitai ta te tahi mau horopatete Ite i horoa?

 TE TERE ra te hoê pǔpǔ e 34 Ite no Iehova no te haere i te avariraa o te hoê amaa. Ua tau atura ratou no tei manaˈohia hoê hora titoraa mori. Ua tiai râ ratou e 44 hora fifi roa, ua ino hoi te matini o te manureva. E rave rahi horopatete tei iria i te mau rave ohipa no te mea aita i ravai te maa, te pape, e te vahi haumitiraa i tera tauraa manureva nainai. Ua vai hau noa râ te mau taeae e tuahine.

2 Ua tapae atura te mau Ite i te tuhaa hopea o te avariraa. Noa ˈtu te rohirohi, ua faaea ratou i muri iho no te tauaparau e te mau taeae. I muri aˈe, ua faaroo ratou e ua ite te taata i to ratou faaoromai e hitahita ore. Ua parau te tahi horopatete i te taiete manureva, “Ahani aita tera na 34 Kerisetiano, ua huehue ïa i te tauraa manureva.”

Te oraraa i roto i te hoê ao iria

3, 4. (a) Eaha te faahopearaa o te iria i nia i te taata, e no afea mai te reira? (b) E nehenehe anei ta Kaina e haavî i to ˈna riri? A faataa.

3 No te mau faateimaharaa o te oraraa i roto i teie nei ao ino e riri ai te taata. (Deut. 28:34) No reira e tupu pinepine ai te hae e te haavîraa uˈana. E tupu te tamaˈi i te fenua iho e i rotopu i te mau fenua. No te mau peapea e tatamaˈi ai te mau utuafare. E ere no teie nei tera riri e haavîraa uˈana. Ua taparahi Kaina, te matahiapo a Adamu raua Eva, i to ˈna teina ia Abela no to ˈna pohehae. Ua rave Kaina i tera ohipa ino roa noa ˈtu e ua aˈo Iehova ia ˈna ia haavî i to ˈna riri e ua fafau e haamaitai ia ˈna ia na reira oia.—A taio i te Genese 4:6-8.

4 Noa ˈtu e ua fanauhia Kaina ei taata hara, e nehenehe oia e maiti eiaha e riri. O ˈna noa iho â te tumu o tera haavîraa uˈana. No tatou atoa te taata hara, mea fifi roa ia haapae i te riri e te haerea iria. E e faateimaha roa ˈtu â te tahi atu mau fifi i teie ‘anotau ati rahi.’ (Tim. 2, 3:1) Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e hepohepo no te mau fifi i te pae moni. Ia au i te tahi mau taatiraa mutoi e totiare, tera te tahi tumu i rahi ai te iria e te haavîraa uˈana i te fare.

5, 6. E nehenehe tatou e peehia i teihea huru o teie nei ao no nia i te riri?

5 E mea “miimii,” “teoteo,” e te “iria” te rahiraa o te taata ta tatou e farerei. Mea ohie roa ia peehia tatou i teie mau huru iino a riri hanoa ˈi tatou. (Tim. 2, 3:2-5) E pinepine te mau hohoˈa taviri e ta te afata teata i te haafaahiahia i te tahooraa e te faariro i te haavîraa uˈana ei ravea tano no te faaafaro i te mau fifi. Ia mataitai te taata i te mau hohoˈa matauhia, e tiai ratou i te taime e taparahi pohe roa ˈi te taata hauti maitai i te taata ohipa ino, a na ô atu ai: “Tera ta oe maa.”

6 Te paturu nei teie huru feruriraa i ‘te varua o teie nei ao’ e o Satani to ˈna faatere î i te riri, eiaha râ ta te Atua huru raveraa. (Kor. 1, 2:12; Eph. 2:2; Apo. 12:12) Te turai nei teie varua i te taata ia haamâha i to ratou mau hinaaro tia ore o te tino e te patoi nei i te varua moˈa o te Atua e ta ˈna hotu. Te haapii mau nei te Kerisetianoraa eiaha e tahoo ia faatihaehaehia tatou. (A taio i te Mataio 5:39, 44, 45.) E nafea ïa tatou e faaohipa roa ˈi i te mau haapiiraa a Iesu?

Hiˈoraa maitai e te mea ino

7. Eaha tei tupu i to Simeona raua Levi oreraa e haavî i to raua riri?

7 Te aˈo pinepine nei te Bibilia ia haavî i te riri. E hiˈoraa faufaa atoa to roto e faaite ra eaha te tupu ia haavî tatou i to tatou riri e ia ore tatou e na reira. A hiˈo na i tei tupu i to Simeona raua Levi na tamaiti a Iakoba tahooraa i te maferaraahia Dina to raua tuahine e Sekema. Ua ‘inoino roa raua e ua riri roa.’ (Gen. 34:7) I muri iho, ua haere te tahi atu mau tamaiti a Iakoba e aro i te oire o Sekema, ua rave i ta ratou mau taoˈa e ua hopoi tîtî i te mau vahine e te mau tamarii. Ua na reira Simeona raua Levi no Dina e no to raua atoa paha teoteo e te haama. Ua manaˈo raua e ua faaino Sekema i to raua roo e to Iakoba to raua metua. Eaha râ to Iakoba manaˈo i ta raua i rave?

8. Eaha ta te faatiaraa no nia ia Simeona raua Levi e faaite ra no nia i te tahooraa?

8 Ua peapea roa Iakoba no te maferaraahia Dina, ua faahapa râ oia i te tahooraa ta ˈna na tamaiti. Ua imi Simeona raua Levi i te otoheraa ma te parau: “E rave mai hoi oia i to mâua tuahine mai te rave i te faaturi ra?” (Gen. 34:31) E ere râ tera anaˈe, aita Iehova i mauruuru. E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua tohu Iakoba e no to Simeona raua Levi riri e ta raua taparahiraa taata, e purara ê to raua huaai i rotopu i te mau opu o Iseraela. (A taio i te Genese 49:5-7.) Aita mau â te Atua e to raua metua i mauruuru i to raua riri vî ore.

9. I teihea taime i fatata ˈi Davida i te taparahi i te taata no to ˈna riri?

9 Mea huru taa ê no te arii Davida. E rave rahi taime to ˈna neheneheraa e tahoo, aita râ oia i na reira. (Sam. 1, 24:3-7) I te hoê râ mahana, ua fatata oia i te taparahi i te taata no to ˈna riri. Ua avau Nabala ona i te mau taata o Davida, tei paruru hoi i ta ˈna mau nǎnǎ e tiai. Ua ineine Davida i te tahoo uˈana no te mea paha ua faainohia to ˈna mau taata. Te haere ra ratou e taparahi ia Nabala e to ˈna utuafare. Ua faaara te hoê taurearea ia Abigaila, te vahine ite maitai i te parau a Nabala, i te ohipa i tupu e ia imi oioi oia i te ravea. I reira iho, ua ohi oia i te maa rau e ua haere ia Davida ra. Ua tatarahapa haehaa oia no to Nabala maamaa e ua haamanaˈo ia Davida i to ˈna mǎtaˈu ia Iehova. Ua taui atura Davida i to ˈna manaˈo e ua na ô: “Ia ora na hoi oe i ta oe parau maitai, e ia ora hoi oe o tei tapea mai ia ˈu i teie nei mahana, ia ore ia manii te toto ia ˈu.”—Sam. 1, 25:2-35.

Te haerea Kerisetiano

10. E faaite te mau Kerisetiano i teihea haerea i mua i te tahoo?

10 Te faaite maitai ra ta Simeona raua Levi i rave e te ohipa i tupu i rotopu ia Davida e o Abigaila e mea au ore roa na Iehova te riri vî ore e te haavîraa uˈana. E haamaitai râ oia i te mau tutavaraa e faatupu i te hau. Ua papai te aposetolo Paulo: “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei. E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu. E teie nei, te poia ra to enemi, faaamu atu ia ˈna; e te poihâ ra, faainu atu ia ˈna; te haapue ra hoi oe i te auahi arahu i nia iho i tana upoo i reira. Eiaha ia pohe i te ino, ia pohe râ te ino ia oe i te maitai.”—Roma 12:18-21. *

11. Mea nafea to te hoê tuahine haapiiraa i te haavî i to ˈna riri?

11 E nehenehe tatou e faaohipa i teie aˈoraa. Ei hiˈoraa, ua parau te hoê tuahine i te hoê matahiapo e mea pae tahi ta ˈna paoti ohipa apî e te etaeta. Ua riri oia ia ˈna e ua hinaaro e faarue i ta ˈna ohipa. Ua aˈo te matahiapo ia ˈna eiaha e ru. Ua taa ia ˈna e ua rahi roa ˈtu â to te tuahine fifi no to ˈna riri i te huru ino o ta ˈna paoti. (Tito 3:1-3) Ua faataa te matahiapo e noa ˈtu e e noaa mai ta ˈna ohipa apî, e titauhia ia taui oia i to ˈna huru i mua i te ino o te taata. Ua faaitoito oia ia ˈna ia haa i nia i ta ˈna paoti mai ta ˈna e hinaaro ia na reira atoa mai oia, mai ta Iesu i haapii mai. (A taio i te Luka 6:31.) Ua farii te tuahine e tamata. Te faahopearaa? I muri aˈe, ua mǎrû mai te paoti e ua haapopou atoa i te tuahine no ta ˈna ohipa.

12. No te aha mea mauiui roa ˈi ia peapea te mau Kerisetiano?

12 Eita tatou e maere ia peapea tatou e te hoê taata i rapae i te amuiraa Kerisetiano. Ua ite tatou e mea ino roa te oraraa i roto i te ao a Satani e ia tutava ïa tatou ia ore ia riri i te feia rave hara. (Sal. 37:1-11; Koh. 8:12, 13; 12:13, 14) Ia peapea râ tatou e te hoê taata o te amuiraa, mea mauiui roa. Te haamanaˈo ra te hoê tuahine, “I to ˈu haereraa mai i te parau mau, mea fifi roa no ˈu ia farii e e taata hara te mau tavini a Iehova.” Ia faarue tatou i teie ao aroha ore, te tiaturi ra tatou e e hamani maitai te melo atoa o te amuiraa te tahi i te tahi. Ia parau aore ra ia rave te hoê Kerisetiano e hopoia iho â râ ta ˈna i roto i te amuiraa, i te tahi mea tano ore aore ra ma te feruri ore, e mauiui aore ra e riri tatou. E ui paha tatou, ‘Eaha hoi teie mau mea e tupu ai i roto i te nunaa o Iehova?’ Ua tupu hoi te reira i rotopu i te mau Kerisetiano faatavaihia i te tau o te mau aposetolo. (Gal. 2:11-14; 5:15; Iak. 3:14, 15) Mai te peu e o tatou tera, e nafea ïa?

13. No te aha e e nafea e tutava ˈi i te faaore i te peapea?

13 Ua parau te tuahine tei faahitihia mai nei: “Ua haapii au i te pure no te taata atoa e haamauiui mai. E tauturu noa te reira.” Mai ta tatou i taio, ua haapii mai Iesu ia pure no te feia e hamani ino mai. (Mat. 5:44) Ia pure atu â ïa tatou no to tatou mau taeae e tuahine! E hinaaro te hoê metua tane ia here ta ˈna mau tamarii te tahi i te tahi, te hinaaro atoa ra Iehova ia here ïa ta ˈna mau tavini te tahi i te tahi. Te tiai ru nei tatou i te tau e ora amui ai tatou ma te hau e te oaoa a muri noa ˈtu. Te haapii nei Iehova ia tatou ia na reira i teie nei â. Te hinaaro ra oia ia rave amui tatou i ta ˈna ohipa rahi. Ia faaafaro ïa tatou i te peapea aore ra ia “faaore” noa ˈtu i te hara e ia vai hoê noa. (A taio i te Maseli 19:11.) Eiaha tatou e faaatea ê mai i to tatou mau taeae ia peapea tatou, e tauturu râ tatou te tahi i te tahi ia vai noa i roto i te nunaa o te Atua, ta ˈna e paruru ra i to ˈna “pue rima mure ore.”—Deut. 33:27, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti.

E maitai te noaa ia mǎrû tatou i te taata atoa

14. E nafea tatou e aro ai i te faaamahamaharaa a Satani?

14 No te haafifi ia tatou ia haaparare i te evanelia, te tamata uˈana nei Satani e ta ˈna mau demoni i te faahuehue e te faaamahamaha i te mau utuafare e amuiraa oaoa. Ua ite ratou e mea ino roa te faahopearaa. (Mat. 12:25) No te aro i to ratou mana ino, ia pee ïa tatou i te aˈoraa a Paulo: “E ore . . . te tavini o te Fatu nei e tia ia mârô; ia mǎrû râ oia i te taata atoa.” (Tim. 2, 2:24) Ia haamanaˈo tatou e ‘e ere i te taata ta tatou e aro nei, i te mau varua iino râ.’ No te upootia, ia rave ïa tatou i te haana tamaˈi pae varua, mai “te faaineineraa o te evanelia ra o te hau.”—Eph. 6:12-18.

15. E nafea tatou i mua i te aroraa no rapae mai i te amuiraa?

15 Te aro uˈana nei to Iehova mau enemi i rapae i te amuiraa i to ˈna nunaa e parahi hau noa ra. Te hamani ino nei vetahi i te mau Ite no Iehova. Te faaino nei te tahi atu ia tatou i roto i te vea aore ra i mua i te haavaraa. Ua faaara hoi Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ. (Mat. 5:11, 12) E nafea ïa tatou? Eiaha roa “te ino e tahoohia i te ino,” i te parau aore ra te ohipa.—Roma 12:17; a taio i te Petero 1, 3:16.

16, 17. Ua faaruru te hoê amuiraa i teihea fifi?

16 ‘Ia pohe te ino ia tatou i te maitai’ e horoa ˈi tatou i te hoê faaiteraa maitai noa ˈtu eaha ta te Diabolo e rave. Ei hiˈoraa, ua tarahu te hoê amuiraa no te hoê motu Patitifa i te hoê piha no te Oroa haamanaˈoraa. I to ratou faarooraa i te reira, ua parau te mau tia faaroo i to ratou mau taata ia putuputu i tera piha no te pureraa i te taime e tupu ai ta tatou oroa. Ua faaue râ te mutoi rahi i te mau tia faaroo ia vata tera piha no te mau Ite. Ia tae râ i te hora, ua î roa te piha i to ratou mau taata e ua haamata ta ratou pureraa.

17 Ua ineine te mau mutoi i te faahaere i te taata i rapae. Ua haafatata ˈtu te orometua i te hoê matahiapo e ua ui: “Ua faanaho anei outou i te tahi mea taa ê i teie po?” Ua faataa ˈtu te taeae no nia i te Oroa haamanaˈoraa e ua pahono mai taua taata ra: “Aita hoi au i ite!” Ua na ô atura te hoê mutoi: “Ua parau atu hoi matou ia oe i teie poipoi!” Ua hiˈo atura te orometua i te matahiapo ma te parau faaooo: “E nafea ïa outou i teie nei? Ua î hoi te piha i te taata. E faaue anei outou i te mutoi ia tiahi ia matou?” I opua na oia e ia manaˈohia e o te mau Ite te hamani ino ra ia ratou! Ua aha to tatou mau taeae?

18. Ua aha te mau taeae i mua i te faatihaehaeraa, e eaha te faahopearaa?

18 Ua vaiiho te mau Ite ia faatere ratou i ta ratou pureraa afa hora. Ia oti ta ratou e faatupu ai te mau taeae i te Oroa haamanaˈoraa. Ua mairi te hora o te pureraa. I to ratou faarueraa mai, ua tupu atura te Oroa haamanaˈoraa. Ia poipoi aˈe, ua faanaho te faatereraa o taua motu ra i te hoê tomite titorotororaa. I muri aˈe i te hiˈopoaraa i te mau tupuraa, ua faahepo te tomite i teie faaroo ia faaite i mua i te huiraatira e o te orometua te tumu o te fifi, eiaha râ te mau Ite. Ua haamauruuru atoa te tomite i te mau Ite no Iehova no to ratou faaoromai i mua i teie fifi. E maitai tei noaa i te mau tutavaraa a te mau Ite ia ‘parahi hau noa i roto i te taata atoa.’

19. Eaha te tahi atu ravea e vai hau noa ˈi te tahi e te tahi?

19 O te parau mǎrû maitai te tahi atu ravea e vai hau noa ˈi te tahi e te tahi. E tuatapapa to muri nei tumu parau eaha te parau mǎrû maitai e e nafea ia faaohipa i te reira.

[Nota i raro i te api]

^ Te faahiti ra te “auahi arahu” i te hoê ravea tahito no te faatahe i te metara ma te haapue i te arahu ama na nia iho e na raro aˈe. E nehenehe te feia ino e mǎrû mai ma te faaite i te mau huru maitatai maoti to tatou hamani maitai.

E nehenehe anei outou e faataa?

• No te aha te taata o teie nei ao e riri roa ˈi i teie mahana?

• Eaha te mau hiˈoraa Bibilia e faaite ra i te mau faahopearaa ia haavî i te riri aore ra eita?

• E nafea tatou ia haamauiui mai te hoê Kerisetiano?

• E nafea tatou i mua i te aroraa no rapae mai i te amuiraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

No tahoo noa ˈtura Simeona raua Levi

[Hohoˈa i te api 22]

E nehenehe te taata e mǎrû mai maoti te hamani maitai