Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te aha ra te Atua?

Te aha ra te Atua?

Te aha ra te Atua?

“Eaha oe, e Iehova, i faaatea ˈi? eaha oe i tapuni ai i te taime ahoaho nei?” *SALAMO 10:1.

TE ORA nei tatou i “te taime ahoaho,” ta te mau parau apî ïa e haapapu ra. E ia atihia tatou, no te ohipa ino, no te hoê ati purumu ino mau, aore ra no te pohe o te hoê taata herehia, e uiui mau paha tatou: Te ite mai ra anei te Atua? Te tâuˈa mai ra anei oia? Teihea roa hoi oia?

Teie râ, ua feruri anei oe e e mea hape paha ta tatou mau tiairaa i te Atua? Ei hiˈoraa: A feruri na i te hoê tamarii iti e faariri ra no te mea ua haere to ˈna papa i te ohipa. Te mihi ra o ˈna i to ˈna papa ia hoˈi mai i te fare. Te manaˈo ra te tamarii e ua faaruehia oia. I te mahana taatoa, e uiui noa oia, “Teihea hoi o papa?”

E ite ohie tatou i te hape i roto i te feruriraa o te tamarii. I taua taime ra, te ohipa ra hoi to ˈna papa no te maitai o te utuafare taatoa. Hoê â ïa, ua hape paha to tatou huru feruriraa a parau ai tatou “Teihea hoi te Atua”?

Te hinaaro mau ra paha vetahi ia faautua te Atua i te feia i rave i te ohipa ino. No te tahi atu, e Papa Noela o te raˈi noa ïa Oia, o te horoa i te mau ô: te hoê ohipa, te hoê apiti, aore ra te manuïaraa i te pere moni.

Ia au i teie na manaˈo, mai te peu e eita te Atua e faatitiaifaro oioi i te hoê ohipa aore ra e horoa mai i ta tatou e ani ra, aita ïa oia e tâuˈa ra i to tatou mauiui e hinaaro. Mea hape roa râ tera manaˈo! I teie taime, te ohipa nei te Atua ra o Iehova no te maitai o te fetii taata taatoa, eiaha râ mai ta e rave rahi e ani ra.

Te aha ra ïa te Atua? No te pahono atu, e mea tia ia hoˈi tatou i te omuaraa o te tuatapaparaa, a tuino-roa-hia ˈi te mau taairaa i rotopu i te taata e te Atua. E ere râ no a muri noa ˈtu!

Te mau faahopearaa ino o te hara

A feruri na i te hoê fare tei tuinohia a tau matahiti aˈenei. Ua marua te tafare, te tarere ra te mau opani, e i rapaeau mai, ua tuinohia ïa. E fare maitai hoi i na mua ˈˈe, aita râ i vai maoro. Ia hiˈohia te ino, e ere i te ohipa nainai ia tataî; eita e oti taue!

I teie nei, a hiˈo na i te tupuraa ino o te huitaata fatata a 6 000 matahiti aˈenei, a turai ai te hoê mea ora varua, Satani, ia Adamu raua Eva ia orure hau i te Atua. E taata tia roa hoi raua i mutaaiho, ma te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu e to raua huaai. (Genese 1:28) I to raua râ hararaa, mai te huru ra ïa e ua faaino Adamu raua Eva i te fetii taata aita i fanauhia ˈtura.

Eiaha e haafaufaa ore i te mau faahopearaa ino o taua orure hau ra. Te na ô ra te Bibilia: “No te taata hoê ra [Adamu] i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe.” (Roma 5:12) No te hara tatou e pohe ai. Na te hara atoa i tuino i to tatou mau taairaa e to tatou Atua Poiete, e ia tatou i te pae tino, feruriraa, e huru aau. Hoê â ïa to tatou tupuraa e tera fare paparari. “Aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea,” te faaotiraa tano ïa a Ioba parau-tia i te tupuraa o te taata.—Ioba 14:1.

Ua faarue anei te Atua i te taata i to Adamu raua Eva hararaa? Aita roa ˈtu! Mai reira mai, ua ohipa noa to tatou Metua i te raˈi no te maitai o te fetii taata. Ia rahi aˈe to tatou mauruuru no ta ˈna e rave nei, a hiˈo na i na ohipa e toru e titauhia no te tataî i te hoê fare, e to te reira taairaa e ta te Atua i rave ia riro faahou mai te taata mai te matamua ra.

1 I muri aˈe i te hiˈopoaraa i te ino o te fare, e faaoti te fatu e tataî aore ra e vavahi.

I muri noa ˈˈe i te orureraa hau i Edene, ua faaite te Atua ra o Iehova i ta ˈna opuaraa, ia riro faahou mai te taata mai te matamua ra. Ua parau oia i te mea ora varua, te tumu hoi o taua orureraa hau ra: “E tuu [v]au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.”—Genese 3:15.

Ua fafau ïa Iehova e haamou i te tumu o te orureraa hau i Edene. (Roma 16:20; Apokalupo 12:9) Ua tohu atoa Oia e e faatiamâ mai te hoê “huaai,” aore ra huero, i te taata i te hara. * (Ioane 1, 3:8) Ua faaite roa ïa Iehova i ta ˈna e rave: eita te Atua e haamou i ta ˈna i poiete, e tataî râ oia. E titauhia râ te taime no te faahoˈi i te huitaata i te tia-roa-raa.

2 E tuu te hoê taata papai hohoˈa fare i te mau tataîraa atoa e rave i nia i te papie.

Ua horoa te Atua ra o Iehova i te mau faatureraa e te hohoˈa o te hoê hiero i reira Iseraela e haamori ai ia ˈna. Te na ô ra te Bibilia: “E ata anaˈe [te reira] no te tupu a muri aˈe.” (Kolosa 2:17) Mai te hohoˈa fare, te faahohoˈa ra te reira i te tahi mea rahi aˈe.

Ei hiˈoraa, ua pûpû Iseraela i te mau tusia animara ia faaorehia ta ratou mau hara. (Levitiko 17:11) Ua faahohoˈa te reira i te hoê tusia rahi aˈe e pûpûhia tau senekele i muri aˈe, o te faaore mau hoi i te hara a te huitaata. * Ua faataipe te hohoˈa o te sekene e te hiero i reira Iseraela e haamori ai i ta te Mesia fafauhia e rave, mai to ˈna pohe ei tusia e tae atu i to ˈna haereraa ˈtu i nia i te raˈi.

3 E maitihia te hoê taata patu fare o te pee i te hohoˈa no te tataî i te fare.

O Iesu te Mesia fafauhia o te pee i te hohoˈa o te mau tusia a to Iseraela e o te horoa i to ˈna iho ora no te hoo mai i te huitaata. Ua parau hoi Ioane Bapetizo ia Iesu “te Arenio a te Atua, o tei hopoi ê atu i te hara o te ao.” (Ioane 1:29) Ua farii Iesu i tera ohipa ma te aau tae a parau ai oia: “I pou mai nei . . . au mai te raˈi mai e haapao i to tei tono mai ia ˈu nei hinaaro, eiaha to ˈu iho hinaaro.”—Ioane 6:38.

Ua hinaaro te Atua e ia faaau Iesu i te hoê faufaa e ta ˈna mau pǐpǐ no te hoê Basileia, eiaha noa râ ‘no te horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.’ (Mataio 20:28; Luka 22:29, 30) E faaohipa te Atua i taua Basileia ra no te faatupu i ta ˈna opuaraa no te huitaata. Ua parauhia te poroi no nia i te Basileia o te Atua “te evanelia” no te mea te faataa ra te reira e ua haamau te Atua i te hoê faatereraa i nia i te raˈi no te faatere mai i te fenua!—Mataio 24:14; Daniela 2:44. *

Te tamau noa ra te tataîraa

Hou to ˈna haereraa i nia i te raˈi, ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: ‘E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te varua maitai. E inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.’—Mataio 28:19, 20.

Eita te tataîraa o te huitaata e hope e te pohe o Iesu. E tamau noa râ e tae roa ˈtu i “te hopea o teie nei ao,” i te taime e faatere ai te Basileia o te Atua i to tatou fenua. Ua fatata roa ïa te reira, i te mea e te tupu noa nei te tapao ta Iesu i tohu no nia i “te hopea o teie nei ao.” *Mataio 24:3-14; Luka 21:7-11; Timoteo 2, 3:1-5.

I roto e 236 fenua, te auraro nei te mau Ite no Iehova i ta Iesu faaueraa e poro i te evanelia o te Basileia o te Atua. Ua neneihia teie vea ta oe e taio ra no te tauturu ia oe ia ite hau atu â no nia i taua Basileia ra e ta te reira e faatupu. I te api 2 o Te Pare Tiairaa taitahi, teie tei papaihia: “Te tamahanahana ra teie vea i te taata na roto i te parau apî maitai e ua fatata te Basileia o te Atua, te hoê faatereraa mau i te raˈi, i te haamou i te ino atoa e i te faariro i te fenua ei paradaiso. Te faaitoito ra teie vea ia faatupu i te faaroo ia Iesu Mesia, o tei pohe ia nehenehe tatou e fanaˈo i te ora mure ore e o te faatere nei ei Arii o te Basileia o te Atua.”

Te faaroo noa nei outou i te mau ohipa totoa aore ra ati natura, e te faaruru nei paha outou i te ati. E haapapu râ te hoê haapiiraa Bibilia e aita te Atua i faarue i te huitaata e ‘aita oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.’ (Ohipa 17:27) E e tupu iho â ta ˈna i fafau e faahoˈi mai i te mea ta to tatou na metua matamua i ere.—Isaia 55:11.

[Nota i raro i te api]

^ O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia.

^ No te haamaramaramaraa hau o te Genese 3:15, a hiˈo i te pene 19 o te buka E haafatata ˈtu ia Iehova, piahia e te mau Ite no Iehova.

^ No te mau haamaramaramaraa hau, a hiˈo i te pene 5 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? piahia e te mau Ite no Iehova.

^ No te mau haamaramaramaraa hau no nia i te Basileia o te Atua, a hiˈo i te pene 8 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?

^ No te mau haamaramaramaraa hau, a hiˈo i te pene 9 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?

[Tapura/Hohoˈa i te api 7]

(Hiˈo i te papai)

‘E hohoˈa no te mea mau’—Ta te sekene e faahohoˈa ra

TE FATA

To te Atua hinaaro e farii i te tusia o Iesu.—HEBERA 13:10-12.

TE TAHUˈA RAHI

Iesu.—HEBERA 9:11.

1 I te Mahana Taraehara, e pûpû te tahuˈa rahi i te hoê tusia no te hara a te nunaa.—LEVITIKO 16:15, 29-31.

1 I te 14 no Nisana 33 o to tatou tau, ua pûpû Iesu i to ˈna ora no tatou.—HEBERA 10:5-10; IOANE 1, 2:1, 2.

TE VAHI MOˈA

To Iesu tiaraa faatavaihia i te varua a vai ai oia i te fenua.—MATAIO 3:16, 17; ROMA 8:14-17; HEBERA 5:4-6.

TE PARURU

To Iesu tino iˈo, te paruru e faataa ê ra i te oraraa i te fenua i te oraraa i te raˈi.—KORINETIA 1, 15:44, 50; HEBERA 6:19, 20; 10:19, 20.

2 E na roto atu te tahuˈa rahi i te paruru e faataa ê ra i te vahi Moˈa i te vahi Moˈa Roa.

2 I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua na roto atu Iesu i te paruru i te haereraa ˈtu i nia i te raˈi no te faaite “ia ˈna iho i mua i te aro o te Atua no tatou.”—HEBERA 9:24-28.

TE VAHI MOˈA ROA

Te raˈi.—HEBERA 9:24.

3 I roto i te vahi Moˈa Roa, e pîpî te tahuˈa rahi i te toto o te tusia i mua i te afata o te faufaa.—LEVITIKO 16:12-14.

3 Ma te faaite atu i te faufaa o to ˈna toto i haamaniihia, ua horoa Iesu i te taraehara mau no ta tatou mau hara.—HEBERA 9:12, 24; PETERO 1, 3:21, 22.