Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hara—Eaha tei taui?

Te hara—Eaha tei taui?

Te hara—Eaha tei taui?

“AITA te taata i teie mahana e au ra i te manaˈo e ua faautuahia ratou no te hoê hara i ravehia e to tatou na metua matamua. Aita râ hoi te taata i ite eaha mau te hara. . . . Ua hara paha te mau taata mai ia Adolf Hitler e Josef Stalin, area o tatou, aita ta tatou e hapa.”—The Wall Street Journal.

Ia au i teie mau parau, e au ra e aita te taata i teie mahana e taa faahou ra eaha te hara. No te aha hoi? Eaha tei taui? Inaha, eaha taua hara ra ta te taata e faahapahapa rahi nei?

E piti huru hara—te hara i tutuuhia mai e ta te taata iho hara. Te matamua, tei roto ïa ia tatou, auhia anei e tatou aore ra aita. E te piti, o ta tatou ïa e rave ma te opua. E hiˈopoa maite anaˈe i te hara taitahi.

Tafetafetahia e te hara matamua?

Te na ô ra te Bibilia e ua tutuuhia mai te toparaa i te pae morare—te hara matamua—a to tatou na metua matamua i te huitaata taatoa. Ua fanauhia mai ïa tatou paatoa ma te poraohia e te huru tia ore. “E hara anaˈe â te mau parau-tia ore atoa nei,” ta te Bibilia e parau ra.—Ioane 1, 5:17.

No te taata haere pure e rave rahi râ e mea fifi ia taa e ia farii e ua fanauhia te taatoaraa ei taata tia ore no te tahi hara tahito ta ratou i ore hoi i apiti atu e i rave. Ia au i te orometua tuatapapa faaroo o Edward Oakes, ua faatupu tera haapiiraa i te “tahi maereraa, patoiraa, aore ra i te hoê huru taviniraa parau vaha noa o te ore e faahape roa ra i te haapiiraa. Aita râ e taahia ra ihea roa te reira e vai ai i te roto i te hoê oraraa paieti.”

Hoê tumu e haafifi ra i te taata ia farii i te manaˈo o te hara matamua, o ta te mau ekalesia ïa i haapii no nia i te reira. Ei hiˈoraa, i te apooraa no Trente (1545-1563), ua faautua te ekalesia i te tahi noa ˈtu taata e patoi e e mea titauhia ia bapetizohia te hoê aiû fanau apî no te faaoreraa i ta ˈna mau hara. Ia pohe noa ˈtu oia ma te ore e bapetizohia, ia au i te feia maimi i te pae faaroo, e ore roa ˈtu teie aiû e tia ˈtu i mua i te Atua i nia i te raˈi. Ua tae roa Calvin i te haapii e e ‘mai roto mai â i te opu o to ratou metua vahine to tera mau aiû faautuaraahia.’ No ˈna, ‘mea riri e mea faufau ratou no te Atua.’

No te rahiraa o te taata, e mea ora hapa ore te mau aiû fanau apî. E ere roa ˈtu i te natura taata ia manaˈo e e haamauiuihia tera mau tamarii no te hara i tutuuhia mai. E mea ohie ia taa no te aha teie mau haapiiraa a te ekalesia i ruri ê ai i te haapiiraa o te hara matamua. Inaha, eita e tae i te tahi mau aratai haapaoraa ia faautua i te hoê tamarii bapetizo-ore-hia i te po auahi. No ratou, ei aimârôraa noâ i te pae faaroo te faataa-ê-na-raa o teie oraraa. Noa ˈtu e aita tera tiaturiraa i riro mai ei tooma a te ekalesia, e rave rahi senekele, teie te haapiiraa tumu a te haapaoraa Katolika: e haere te varua o te mau aiû hapa ore bapetizo-ore-hia i roto i tei parauhia, te limepo. *

Te tahi atu tumu i topa ˈi te tiaturiraa i te hara matamua, no te mau philosopho, aivanaa, e te feia maimi i te pae faaroo ïa. I te senekele 19, ua haamata ratou i te uiui e e mea mau anei te mau faatiaraa Bibilia i te pae tuatapaparaa. No te taata e rave rahi, ua faariro te haapiiraa niu ore o te tauiuiraa o te mau mea ora a Darwin i te aamu o Adamu raua o Eva ei aai. Te faahopearaa? No e rave rahi i teie nei, e faaiteraa noa ïa te Bibilia o te huru feruriraa e peu tutuu o te feia papai e ere râ e parau faaurua e te Atua.

Teihea ˈtura te haapiiraa o te hara matamua? Mai te peu e ua papu i te feia haere pure e aita roa ˈtu Adamu raua Eva i ora mau, aita roa ˈtu ïa e hara matamua. No te feia atoa e farii ra e e mea tia ore iho â te huitaata, e faataaraa noa ïa te hara matamua o te huru tia ore o te taata.

Teie ïa no te hara matamua. Eaha ˈtura no ta tatou iho mau hara, tei taa ê i te hara i tutuuhia mai, e faaino atoa ra hoi i te Atua?

E hara mau anei?

A uiuihia ˈi eaha ta te taata iho hara, e rave rahi te manaˈo i na Ture Ahuru o te opani ra i te taparahi i te taata, te taiva, te hiaai tia ore, te taatiraa hou te faaipoiporaa, te eiâ, e te vai ra ˈtu â. Te haapiiraa tumu a te mau ekalesia oia hoi e faaruru te taata i pohe e i ore i tatarahapa i ta ˈna mau hara i te haamauiuiraa mure ore o te po auahi. *

Ia ore te hoê taata ia roohia i teie faahopearaa, te titau ra te ekalesia Katolika ia faˈihia te hara i te hoê perepitero, o te faahua parau ra e e mana to ˈna no te faaore i te reira. No te rahiraa râ o te mau Katolika, e peu tahito te faˈiraa e te faaoreraa hara e te peniteniaraa. Ei hiˈoraa, ua faaite te hoê titorotororaa apî e ua hau atu i te 60 i nia i te hanere o te mau Katolika Italia e ore e faˈi faahou nei i ta ratou hara.

Mea maramarama, aita te manaˈo matauhia no nia i ta te taata iho hara e to ˈna mau faahopearaa—mai tei faataahia e te mau ekalesia—i tauturu i te taata eiaha ia rave tamau i te hara. No e rave rahi taata haere pure, e ere faahou teie mau mea atoa i te mea ino. A hiˈo na: no vetahi, ia opua e piti taata paari e taati e eita te tahi atu taata e mauiui, eaha te fifi?

No te aha teie huru feruriraa? Te tahi paha tumu: aita te taata e tiaturi faahou ra, i roto ia ratou iho, i ta ratou i haapiihia no nia i te hara. Oia mau, e mea fifi no e rave rahi ia tiaturi e e haamauiui te hoê Atua î i te here i te feia hara i roto i te po auahi e a muri noa ˈtu. I nia i te tahi faito, no teie mau feaaraa paha te taata e ore ai e tâuˈa rahi faahou i te “hara.” Te vai ra râ te tahi atu â mau tumu.

Te faarueraa i te mau faufaa tumu

Ua faatupu te mau ohipa o teie mau senekele hopea nei i te mau tauiraa rahi mau i roto i te totaiete e te huru feruriraa o te taata. No na tamaˈi e piti tei tupu na te ao, taa ê atu i te mau tamaˈi iti aˈe, e te mau taparahiraa taata rau, e rave rahi te uiui ra no nia i te maitairaa o te mau faufaa tumu. Te na ô ra ratou, ‘Eaha te faufaaraa i to tatou nei tau aravihi ia ora ia au i te mau faatureraa haamauhia a tau senekele aˈenei e o te ore roa e tuati ra i to tatou tau?’ No te feia e manaˈo ra e e tumu to te mau mea atoa e te feia e hiˈopoa ra i te mau ture aveia morare, e ere ïa. Te manaˈo ra ratou e e mea maitai no te taata ia tâuˈa ore i taua mau tiaturiraa tahito ra e ia haapii ia ratou iho ia maitai atu â to ratou ite.

Ua haafariu ê teie huru feruriraa i te taata i te mau faufaa morare tumu. I Europa ma, tau taata rii te haere ra i te pureraa. Te rahi noa ˈtura te taata aita e tiaturiraa faahou, e e rave rahi te patoi uˈana ra i te mau haapiiraa faaroo, ta ratou e faariro ra ei mea maamaa. Mai te peu e no roto mai te taata i te tauiuiraa o te mau mea ora e aita e Atua, eaha ïa te faufaaraa ia aparau no nia i te faautuaraa no te ofatiraa i te mau ture aveia morare?

I te tuhaa Tooa o te râ o te ao i te senekele 20, ua aratai te haafaufaa-ore-raa rahi o te mau faufaa morare i te tauiraa rahi i te pae taatiraa e te vai ra ˈtu â. E tuhaa to te mau patoiraa a te mau piahi e a te mau faanahoraa turu ore i te peu tumu, e te opereraa rahi o te mau ravea faataimeraa i te fanau, i roto i te faarueraa i te mau manaˈo tumu no nia i te peu maitai. Patoi-oioi-hia ˈtura te mau faufaa tumu o te Bibilia. Ua turu maira te hoê ui apî i te hoê morare apî e te hoê hiˈoraa apî no nia i te hara. Mai reira mai, ia au i te hoê taata papai, “hoê anaˈe ture, te ture o te here”—tei ite-rahi-hia i roto i te parareraa o te taatiraa tia ore tei farii-noa-hia.

Te hoê haapaoraa aita e titauraa

No nia i te tupuraa i Marite, ua parau roa te vea ra Newsweek: “No e rave rahi ekalesiatiko, o te faaitoito ra i te haapue mai i te taata e rave rahi i ta ratou fare pure, aita ˈtu e ravea, te vaiiho-noa-raa.” Te mǎtaˈu ra ratou e ia titau rahi ratou i to ratou mau taata i te pae morare, e horo ê te paroita. Eita te taata e hinaaro e faaroo ia titauhia ratou ia faahotu i te haehaa, te haavîraa ia ˈna iho, e te hinaaro i te maitai aore ra ia haapao i to ratou manaˈo haava faahapahapa e ia tatarahapa i ta ratou mau hara. No reira, ua haamata e rave rahi ekalesia i te poro i te hoê poroi ta ratou e parau ra Kerisetiano, tei haamauhia râ i nia i te taata iho, ma te vaiiho i te evanelia i te hiti.

Te faahopearaa? O te hoê ïa huru feruriraa faaroo o te faataa i te Atua mai ta te taata iho e hinaaro. E haamau te mau haapaoraa i te ara-maite-raa i nia i te taata e te mea e haafaufaa rahi ra ia ˈna, eiaha râ i nia i te Atua e i ta ˈna e titau maira. O te haamâharaa i te mau hinaaro o te amuiraa ta ratou fa hoê roa. Ua riro noa ˈtura te reira ei haapaoraa aore e haapiiraa tumu. Te ui ra te vea The Wall Street Journal, “Na te aha e faaî i te apoo o ropu, tei reira hoi te mau ture morare Kerisetiano na mua ˈˈe?” “Te faufaa ‘morare’ hoê roa, o te riroraa ïa ei taata aumauiui roa.”

I te pae hopea, e mea maitai te mau haapaoraa atoa aita e titauraa. Ia au noâ i tera vea, e nehenehe te taata atoa tera to ˈna manaˈo “e pee i te mau faaroo atoa, i te taime e aita e titauraa morare—te hoê faaroo e ore e haava, e haamâha noa râ.” I to ratou aˈe pae, e farii oioi te mau ekalesia i te taata “ia au iho â i to ratou huru,” ma te faahepo ore ia ratou i te pae morare.

E haamanaˈo te reira i te mau taata taio Bibilia i te hoê parau tohu a te aposetolo Paulo i te senekele matamua: “Te vai atura . . . te tau e ore ai ratou e farii ai i te parau mau, no te anoenoe ra o to ratou tariˈa, e haaputu ïa ratou i te orometua i au i to ratou iho hinaaro; e fariu ê hoi to ratou tariˈa i te parau mau.”—Timoteo 2, 4:3, 4.

Te farii ra te mau tia faaroo i te hara e ravehia ra, te patoi ra i to ˈna vai-mau-raa, e te ‘faaanoenoe’ ra i te tariˈa o ta ratou melo paroita ma te parau i ta ratou e hinaaro e faaroo, eiaha râ i ta te Bibilia e faaite ra. Aita roa ˈtu ratou e tauturu ra i te taata. E mea hape e te atâta taua poroi ra. E faahuru-ê-raa te reira o te hoê o te mau haapiiraa tumu o te Kerisetianoraa. E tiaraa faufaa roa to te hara e te faaoreraa hara i roto i te parau apî maitai a Iesu e a ta ˈna mau aposetolo. No te ite nafea, a taio i to muri iho tumu parau.

[Nota i raro i te api]

^ No te haapeapearaa paha ta teie haapiiraa aita i roto i te Bibilia i faatupu i faaorehia ˈi te limepo i roto i te rahiraa o te mau haapiiraa Katolika apî. A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Ua taui roa te Ekalesia i ta ˈna haapiiraa,” i te api 10.

^ Aita te Bibilia e turu ra i te tiaturiraa o te haamauiuiraa mure ore o te po auahi. No te faahohonu atu â, a hiˈo i te pene 6, “Teihea te feia pohe?,” o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? piahia e te mau Ite no Iehova.

[Parau iti faaôhia i te api 7]

E horoa mai te hoê haapaoraa aita e titauraa i te mau hotu iino

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Te hara? ‘E ere faahou i te fifi no tatou’

“O tera tumu parau te hoê o te mau fifi rahi roa ˈˈe a te haapaoraa. No tatou, e ere faahou tatou i te ‘taata hara’ e hinaaro ra i te tatarahapa. E ere faahou te hara i te fifi no tatou i teie nei mai i na mua ˈˈe. E ravea ta te ekalesia no tera fifi, no te rahiraa râ o te mau Marite e ere te reira i te fifi—e ere i te fifi peapea mau.”—John Studebaker, Jr., taata papai i te pae faaroo.

“Te na ô ra te taata: ‘E titauraa morare teitei to ˈu ia ˈu iho e ia vetahi ê, tera râ mai te mau taata atoa te hinaaro nei au e rave i te mea maitai aˈe ta ˈu e nehenehe.’ Ua itehia te hoê huru tupuraa morare maitai, te hoê huru faito noa, ta tatou e manaˈo e mea maitai no tatou. E ere tatou i te taata imi peapea. E mea maitai tatou i nia ia vetahi ê. Aita râ tatou i ite i te mau tuhaa rahi o te hara.”—Albert Mohler, peretiteni o te haapiiraa perepitero teologia Baptiste no Apatoa.

“Te teoteo nei te taata i te mau mea i haamahia na [mai na ‘hara pohe e hitu’]: no te mau metua e mea faufaa te teoteo no te faatura ia ˈna iho; ua faahapa te hoê pǔpǔ tutu maa Farani riri i te Vaticana e e ere te amu-hua-raa i te maa i te hara. Te atuatu ra te mau ravea haapurororaa i te hinaaro o te taata. E ravea faatianianiraa te hiaai tia ore; e mea tano ia riri ia faainohia. I te tahi taime, e hinaaro noa vau e faatau.”—Nancy Gibbs, i roto i te vea Time.

[Hohoˈa i te api 5]

No e rave rahi i teie mahana, e aai te aamu o Adamu raua Eva